MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Macron nu exclude posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina
Premierul slovac, un pro-rus, susține că unele state occidentale iau în considerare acorduri bilaterale pentru aceasta n Casa Albă: SUA nu au astfel de intenții, NATO nu are astfel de planuri
Mai mulți membri NATO și ai Uniunii Europene iau în considerare trimiterea de soldați în Ucraina pe bază bilaterală, a declarat luni premierul slovac Robert Fico. Ulterior președintele francez Emmanuel Macron a spus că deocamdată nu există un consens pentru trimiterea de trupe în Ucraina, dar susține că "nimic nu ar trebui să fie exclus".
Premierul slovac Robert Fico, care se opune de mult timp furnizării de arme către Ucraina și a adoptat o poziție considerată de unii critici ca fiind pro-rusă, a vorbit înaintea unei reuniuni a liderilor europeni la Paris, la care urma să participe în cursul zilei de luni. "Mă voi limita la a spune că aceste teze (în pregătirea reuniunii de la Paris) implică faptul că o serie de state membre NATO și UE iau în considerare faptul că își vor trimite trupele în Ucraina pe bază bilaterală", a declarat Fico la un briefing televizat, după o reuniune a Consiliului de Securitate al Slovaciei. "Nu pot spune în ce scop și ce ar trebui să facă acolo", a spus el, adăugând că Slovacia, membră a UE și NATO, nu va trimite soldați în Ucraina.
Fico a mai spus că vede riscul unei mari escaladări a conflictului din Ucraina și că mai multe informații nu pot fi dezvăluite publicului. Întrebat despre comentariile omologului său slovac, premierul ceh Petr Fiala a declarat: "Republica Cehă cu siguranță nu se pregătește să trimită soldați în Ucraina, nimeni nu trebuie să își facă griji în această privință".
Membrii NATO au furnizat miliarde de dolari în arme și muniții Kievului și antrenează forțele ucrainene. Dar liderii NATO, inclusiv președintele american Joe Biden, au subliniat că alianța militară occidentală dorește să evite un conflict direct cu Rusia, care ar putea duce la un război global. "Nici NATO și nici aliații NATO nu sunt parte a conflictului", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la 14 februarie.
Aproximativ 20 de lideri europeni, inclusiv slovacul Robert Fico, s-au reunit luni la Paris pentru a-i trimite lui Vladimir Putin un mesaj de determinare europeană în privința Ucrainei. Președintele francez Emmanuel Macron i-a invitat pe liderii europeni la Palatul Elysee pentru o reuniune de lucru din cauza a ceea ce consilierii săi spun că este o escaladare a agresiunii rusești în ultimele săptămâni.
“Nimic nu ar trebui exclus”
Ulterior, președintele francez Emmanuel Macron a lăsat deschisă posibilitatea ca țările europene să trimită trupe în Ucraina, deși a avertizat că nu există un consens în acest stadiu. "Nu există un consens în acest stadiu pentru a trimite trupe pe teren", a declarat Macron reporterilor prezenți la Paris. "Nimic nu ar trebui să fie exclus. Vom face tot ceea ce trebuie pentru ca Rusia să nu câștige", a spus Macron.
Iar premierul Robert Fico, după reuniunea de la Paris, a insistat: "Pot confirma că există țări care sunt pregătite să își trimită propriile trupe în Ucraina, există țări care spun că asta nu se va întâmpla niciodată, printre care se numără și Slovacia, și există țări care spun că această propunere trebuie luată în considerare", a declarat el înainte de a se îmbarca în avionul cu care a revenit la Bratislava.
Premierul olandez Mark Rutte, care este favorit pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a declarat însă reporterilor că problema trimiterii de trupe nu a fost în centrul discuțiilor de luni.
"Mulți dintre cei care spun astăzi «niciodată, niciodată» au fost aceiași care au spus «niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune» acum doi ani. Să avem modestia de a constata că am întârziat adesea între șase și douăsprezece luni. Acesta a fost obiectivul discuției din această seară: totul este posibil, dacă este util pentru a ne atinge obiectivul", a precizat, după reuniunea a cărei gazdă a fost, președintele Macron, adăugând că Europa nu ar trebui să depindă de Statele Unite pentru lupta din Ucraina.
Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Statele Unite nu intenționează să trimită trupe pentru a lupta în Ucraina și că, de asemenea, nu există planuri de a trimite trupe NATO pentru a lupta în Ucraina.
Oficialii francezi au declarat că Rusia a dat dovadă de o agresivitate reînnoită în ultimele săptămâni, menționând inclusiv zborul lui Putin cu un bombardier cu capacitate nucleară, în ceea ce ei consideră a fi o încercare de a-i intimida pe europeni într-un moment în care sprijinul SUA este pus sub semnul întrebării de alegerile prezidențiale. Adresându-se liderilor de la Paris prin videoconferință, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut avertismentul lui Macron cu privire la o escaladare a conflictului: "Trebuie să ne asigurăm că Putin nu poate distruge realizările noastre și nu își poate extinde agresiunea la alte națiuni".
Ce s-a stabilit
Cancelarul german Olaf Scholz, ministrul britanic de externe David Cameron, precum și lideri din țările scandinave și baltice, dar și președintele Klaus Iohannis s-au numărat printre cei prezenți luni la Paris la reuniunea convocată de Emmanuel Macron. Statele Unite ale Americii au fost reprezentate de secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, Jim O'Brien.
Oficialii francezi au declarat că Macron, care urmează să ajungă la Kiev în martie, a fost dornic să caute soluții după ce conferința de securitate desfășurată luna aceasta la Munchen nu a reușit să facă progrese în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, scrie Reuters. Luni, la Paris s-au înregistrat progrese în ceea ce privește o inițiativă condusă de Cehia de a cumpăra sute de mii de obuze din țări terțe, un lucru față de care Franța a fost prudentă, deoarece dorește să acorde prioritate dezvoltării propriei industrii europene.
Aprovizionarea cu muniție a devenit o problemă critică pentru Kiev. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu reușește să-și atingă obiectivul de a trimite Ucrainei un milion de cartușe de artilerie până în martie.
Premierul ceh Petr Fiala a declarat că 15 țări au fost de acord să semneze inițiativa sa. Macron a declarat că și Parisul va face același lucru și că a fost convenită și o coaliție pentru a accelera livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune.
Rutte a declarat că Olanda va contribui cu 100 de milioane de euro pentru achiziția de muniții în străinătate. El a menționat că țările care vor furniza munițiile au cerut să nu fie identificate.
“Destabilizarea” de la Tiraspol: Chișinăul îndeamnă populația la calm
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, crede că nu există nici un pericol de escaladare sau destabilizare a situației din Transnistria, în contextul convocării, pentru miercuri, a „Congresului deputaților de toate nivelurile”, un for convocat la Tiraspol pentru luarea unor decizii excepționale.
Potrivit oficialului, evenimentul, care a stârnit îngrijorări în ultima perioadă în contextul în care s-a spus că transnistrenii vor cere alipirea la Federația Rusă, ar fi doar unul propagandistic, pus la cale de Kremlin.
Totuși, Chișinăul monitorizează situația din regiunea transnistreană, însă cheamă oamenii la calm. „Nu există nici un pericol de escaladare sau destabilizare a situației. Mai curând este o campanie prin care se încearcă isterizarea societății în jurul acestui așa-numit eveniment de la Tiraspol, pus la cale de cei de la Tiraspol și Kremlin. Va fi, din câte înțelegem noi, un eveniment propagandistic, în care cei de la Tiraspol vor încerca să spună cât de mult îl iubesc pe „țar” (pe Vladimir Putin - n.r.) și poate ceva o să le pice pe lângă gazul pe care nu îl plătesc și îl consumă pe gratis. În rest, vă chemăm la calm. Noi urmărim foarte atent ce se întâmplă pe malul stâng. Când o să nevoie o să intervenim, o să informăm și o să comunicăm cu cetățenii”, a declarat Igor Grosu la postul public de televiziune, scrie NewsMaker.
Liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a convocat, pentru data de 28 februarie, congresul „deputaților de toate nivelurile”, pentru a discuta despre consecințele introducerii taxelor vamale pentru companiile din regiunea transnistreană, care ar „înrăutăți” situația socio-economică a locuitorilor din stânga Nistrului. Un politician din Transnistria, Ghenadie Ciorba, este de părere că acesta a convocat congresul la ordinul Moscovei. Potrivit lui, Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federația Rusă.
Chișinăul a declarat că urmărește „cu atenție” situația din regiunea transnistreană, dar spune că „nu există temei” care să indice că situația din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Săptămâna trecută, Direcția Principală de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat că temerile opozantului Ciorba nu se confirmă.
Informațiile au fost comentate și de președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, într-o conferință de presă susținută duminică. Liderul de la Kiev a declarat că din informațiile pe care le are, nu crede că autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană vor cere includerea teritoriului în componența Federației Ruse.
„Nu sunt sigur că săptămâna viitoare transnistrenii, sau oricine se va reuni acolo, vor recurge la acest pas (solicitarea alipirii regiunii transnistrene la Rusia – n. r.). Nu sunt sigur de asta, din informațiile pe care le am”, a declarat Zelenski. Întrebat de un jurnalist român dacă Ucraina va oferi asistență militară în eventualitatea în care regiunea transnistreană va cere alipirea la Rusia, Zelenski a răspuns: „În primul rând, avem un război în desfășurare. În al doilea rând, suntem în război cu Federația Rusă. În al treilea rând, Moldova nu ne-a abordat cu astfel de solicitări”.
În aceeași zi, serviciul ucrainean de informații condus de Kirilo Budanov a confirmat încă o dată că informația potrivit căreia regiunea transnistreană ar urma să ceară includerea în Rusia „nu corespunde realității”.
Asteroidul Dimorphos arată ca un morman de resturi, potrivit unui studiu coordonat de o cercetătoare născută în România
Asteroidul Dimorphos, care a făcut obiectul unui experiment inedit ce a vizat devierea traiectoriei sale, arată în prezent ca un morman de resturi, provenite de la asteroidul de mai mari dimensiuni Didymos în jurul căruia orbitează, potrivit unui studiu coordonat de o cercetătoare născută în România, informează AFP.
Dimorphos a fost percutat în septembrie 2022 de sonda DART lansată de NASA pentru a experimenta capacitatea agenției spațiale americane de a devia de pe traiectoria sa un asteroid care ar risca să se ciocnească cu Terra.
Succesul acestei misiuni, care a fost realizată la aproximativ 11 milioane de kilometri depărtare de Pământ, a putut fi măsurat doar prin impactul asupra orbitei asteroidului Dimorphos în jurul lui Didymos.
În acest sistem dual, primul corp ceresc măsura circa 160 de metri în diametru, realizând inițial o rotație completă în jurul celui de-al doilea corp ceresc, cu un diametru de 800 de metri, în aproape 12 ore. Acest timp a fost scurtat cu peste o jumătate de oră după impact. Detaliul a fost captat și în imagini de un microsatelit indian care a însoțit misiunea DART și a fost monitorizat de pe Terra cu ajutorul unor telescoape.
Potrivit unei echipe internaționale, coordonată de Sabina Răducan, o cercetătoare specializată în mici corpuri cerești la Universitatea din orașul elvețian Berna, aceste date "sugerează că Dimorphos este un morman de resturi", a rezumat studiul publicat în revista Nature Astronomy.
"Conform simulărilor, singurele soluții pe care le-am găsit presupun că, inițial, Dimorphos era 'o ființă' foarte fragilă care a opus foarte puțină rezistență" la impactul cu sonda DART și cu cele 650 de kilograme ale sale, a explicat pentru AFP un coautor al studiului, Patrick Michel, astrofizician la Observatorul de pe Coasta de Azur. Fragilitatea sa a fost atât de mare încât impactul, "în loc să formeze doar un crater cu un diametru de circa 10 metri, ar fi dus, de fapt, la o deformare a întregului corp" al obiectului ceresc, a adăugat Patrick Michel, unul dintre liderii de echipă din misiunea DART.
Dimorphos ar fi alcătuit dintr-un ansamblu heteroclit pe bază de siliciu, dar nu de genul "nisipului de la Saint-Tropez, ci este mai degrabă un câmp de pietriș precum La Promenade des Anglais din Nisa, cu roci peste tot", a adăugat Patrick Michel. Rocile sunt destul de mici, întrucât mai puțin de 40% dintre ele au înălțimi de peste 2,5 metri, potrivit simulărilor susținute de ultimele imagini realizate de sonda DART înainte de a se prăbuși pe suprafața asteroidului.
Aceste aspecte militează în favoarea teoriei despre nașterea și creșterea lui Dimorphos pe baza resturilor ejectate de "fratele său mai mare" Didymos, care se învârte în jurul propriei axe precum un titirez și care are o formă oarecum asemănătoare. Didymos se învârte suficient de repede pentru a ejecta prin efect centrifug o parte a materiei sale, care s-a aglomerat pentru a forma Dimorphos.
O fostă profesoară donează un miliard de dolari unei facultăți de medicină pentru plata taxelor studenților
O fostă profesoară a Facultății de Medicină Albert Einstein donează un miliard de dolari acestei școli din orașul New York, cel mai substanțial dar de acest fel oferit în Statele Unite, pentru achitarea taxelor școlare ale tuturor studenților, a anunțat luni instituția de învățământ, potrivit Reuters.
Dr. Ruth Gottesman donează această suma din averea pe care i-a lăsat-o răposatul ei soț, David Gottesman, un expert financiar pe Wall Street și investitor în Berkshire Hathaway, care a decedat în septembrie 2022. ''Îi sunt foarte recunoscătoare fostului meu soț Sandy pentru că mi-a lăsat aceste fonduri în grijă și sunt fericită să am marele privilegiu de a face acest dar pentru o cauză atât de demnă'', a spus ea într-un comunicat comun, semnat alături de instituția de învățământ.
Gottesman s-a alăturat facultății de medicină în 1968. În perioada cât a predat aici, a făcut cercetări în domeniul dizabilităților de învățare la copii și a creat un program de alfabetizare pentru adulți. În prezent, este președinta consiliului de administrație al școlii și face parte din consiliul de administrație al Montefiore Health System, spitalul afiliat facultății.
Prin intermediul acestei donații, tuturor studenților la zi li se va rambursa taxa pentru semestrul de primăvară 2024, iar toți viitorii studenți vor învăța gratuit. Taxa de școlarizare la această facultate este de 60.000 de dolari pe an, iar mulți studenți acumulează credite de peste 200.000 de dolari după absolvire.
''Acest dar transformator are drept scop atragerea unei game diverse și talentate de persoane, care altfel n-ar fi dispus de mijloace pentru a urma o educație medicală'', a precizat instituția de învățământ, adăugând că este cel mai mare dar oferit unei școli medicale din Statele Unite.
Facultatea, la care sunt înmatriculați circa 1.100 de studenți, este situată în Bronx, o zonă care se clasează pe ultimul loc în statul New York din punctul de vedere al indicatorilor și factorilor de sănătate, potrivit Institutului pentru sănătatea populației din cadrul Universității din Wisconsin.
Un fotograf a depus plângere împotriva tatălui lui Taylor Swift, acuzându-l că l-a agresat
Un fotograf s-a plâns că a fost agresat de tatăl cântăreței americane Taylor Swift. A fost deschisă o anchetă, a anunțat poliția, scrie AFP. "Poliția a fost informată că un bărbat în vârstă de 71 de ani a fost acuzat că a agresat un bărbat în vârstă de 51 de ani la Neutral Bay Wharf", un terminal de feribot din nordul orașului Sydney, "înainte de a părăsi locul faptei", a declarat Alicia McCumstie, o purtătoare de cuvânt a poliției. "Bărbatul mai tânăr a raportat incidentul și ancheta este în curs de desfășurare", a adăugat ea.
Poliția australiană nu obișnuiește să facă publică identitatea celor care fac obiectul unei anchete. Dar o sursă din cadrul poliției și presupusa victimă, fotograful Ben McDonald, au declarat pentru AFP că este vorba de tatăl vedetei pop, Scott Swift.
McDonald a declarat că îi făcea fotografii lui Taylor Swift pe un iaht în portul Sydney după turneul acesteia în oraș când, potrivit acestuia, cei din staful cântăreței au ridicat o umbrelă în fața lui pentru a-l împiedica să continue, în timp ce cântăreața cobora spre dig pentru a urca într-o mașină. După ce a plecat, fotograful spune că a fost "lovit cu pumnul în coaste" de un bărbat. "Nu am știut cine era, dar m-am uitat la fotografii și l-am văzut ținând-o de mână pe Taylor și era tatăl ei", a continuat el. "A fost un șoc, nu mi s-a întâmplat niciodată în 26 de ani", a adăugat el.
Un purtător de cuvânt al lui Taylor Swift a reacționat la această acuzație spunând că pe malul mării au avut loc îmbrânceli și un comportament agresiv din partea unor persoane neidentificate. "Doi indivizi s-au apropiat agresiv de Taylor și au amenințat că vor arunca un angajat în apă", a declarat purtătorul de cuvânt pentru AFP. Cu toate acestea, el nu a comentat presupusa agresiune a tatălui vedetei și nici nu a răspuns la solicitările de clarificare a faptelor.
Poliția a refuzat să spună dacă Scott Swift a fost contactat sau interogat înainte de plecarea trupei. Pe rețelele de socializare, fanii cântăreței au luat rapid apărarea celui pe care unii îl numesc "Papa Swift".
Sean “Diddy” Combs, acuzat de agresiune sexuală de un producător muzical de sex masculin
Sean Combs, rapperul și mogulul cunoscut sub numele de Diddy, a fost dat în judecată, luni, de un producător muzical care l-a acuzat pe mogulul hip-hop că l-a agresat sexual și că l-a obligat să întrețină relații sexuale cu prostituate.
În procesul intentat la tribunalul federal din New York, Combs este acuzat de cazuri repetate de pipăieli și atingeri sexuale nesolicitate. De asemenea, se spune că bărbatul a fost nevoit să lucreze într-o baie în timp ce Combs făcea duș și se plimba dezbrăcat, conform The Guardian. Un avocat al lui Combs a calificat evenimentele descrise în proces drept "pură ficțiune".
"Avem dovezi copleșitoare și incontestabile că afirmațiile sale sunt minciuni complete", a declarat avocatul lui Combs, Shawn Holley. "Vom aborda aceste afirmații aberante în instanță și vom lua toate măsurile adecvate împotriva celor care le fac", a adăugat el.
În documentele de la proces, producătorul susține că Combs l-a obligat să racoleze prostituate și l-a presat să facă sex cu ele. De asemenea, se descrie un moment în care producătorul s-a trezit în pat cu două lucrătoare sexuale, suspectând că a fost drogat. Cererea legală este una dintre mai multe procese de agresiune sexuală intentate împotriva lui Combs în ultimele luni, inclusiv un proces intentat de cântăreața R&B Cassie, care a fost soluționat anul trecut. Un alt acuzator al lui Combs a fost o femeie care a afirmat că producătorul de rap a violat-o în urmă cu două decenii, când avea 17 ani. Ea l-a acuzat, de asemenea, pe Harve Pierre, președintele casei de discuri Bad Boy Records a lui Combs, și un bărbat neidentificat.
Combs a negat aceste acuzații în decembrie, spunând: "Permiteți-mi să fiu absolut clar: nu am făcut niciunul dintre lucrurile îngrozitoare despre care se afirmă. Voi lupta pentru numele meu, pentru familia mea și pentru adevăr".
Biden afirmă că Israelul este de acord să oprească atacurile din Gaza în perioada Ramadanului
Președintele american Joe Biden a declarat că Israelul este de acord să oprească activitățile militare în Gaza pentru luna sfântă musulmană a Ramadanului, în timp ce Hamas studiază un proiect de propunere pentru un armistițiu care include o pauză în lupte și un schimb de deținuți și ostatici, relatează Reuters.
"Se apropie Ramadanul și există un acord din partea israelienilor ca ei să nu se angajeze în activități în timpul Ramadanului, de asemenea, pentru a ne da timp să îi scoatem pe toți ostaticii", a declarat Biden în timpul unei apariții la emisiunea "Late Night with Seth Meyers" de la NBC.
Ramadanul începe în seara zilei de 10 martie și să se încheie în seara zilei de 9 aprilie. În același timp, președintele american a avertizat că Israelul riscă să piardă sprijinul internațional din cauza numărului mare de morți în rândul palestinienilor, adăugând că Israelul s-a angajat să facă posibilă evacuarea palestinienilor din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, înainte de a-și intensifica campania în această zonă pentru a distruge Hamas.
Biden, ale cărui remarci au fost înregistrate luni și difuzate marți, a declarat că există un acord de principiu pentru o încetare a focului între cele două părți și pentru o nouă eliberare de ostatici. El a adăugat că speră ca până lunea viitoare armistițiul să fie perfectat. "Sunt prea mulți oameni nevinovați care sunt uciși. Iar Israelul a încetinit atacurile din Rafah", a menționat Biden.
Proiectul de propunere de armistițiu ar permite repararea spitalelor și brutăriilor din Gaza și intrarea zilnică a 500 de camioane cu ajutoare în enclavă, a declarat pentru Reuters o sursă de rang înalt apropiată negocierilor de la Paris. Este cea mai serioasă încercare din ultimele săptămâni de a pune capăt conflictului care a izbucnit în octombrie anul trecut, notează Reuters.
Conform proiectului de propunere, schimbul de deținuți palestinieni contra ostatici israelieni s-ar face într-un raport de 10 la unu, a declarat pentru Reuters sursa de rang înalt. De asemenea, proiectul prevede că Hamas ar urma să elibereze 40 de ostatici israelieni, inclusiv femei, copii sub 19 ani, persoane de peste 50 de ani și bolnavi, în timp ce Israelul ar urma să elibereze 400 de deținuți palestinieni pe care nu îi va aresta din nou, a declarat sursa pentru Reuters.
Mediatorii și-au intensificat eforturile pentru a obține o încetare a focului în Gaza, în speranța de a împiedica un asalt israelian asupra orașului Rafah din Gaza, unde peste un milion de persoane strămutate se adăpostesc la marginea sudică a enclavei.
