MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Papa Francisc declară război barfei
Papa Francisc le-a încredinţat jandarmilor un nou rol în micul stat Vatican, acela de a lupta, atunci când pot, împotriva bârfelor şi denigrărilor. "Vă cer să ne apăraţi şi împotriva bârfelor", le-a spus Papa Francisc jandarmilor care se ocupă de securitatea celui mai mic stat din lume. "Să îi cerem Sfântului Mihail (arhanghelul patron al jandarmilor) să ne ajute în acest război: să nu se vorbească niciodată rău despe celălalt, să nu se aplece urechea la indiscreţii. Şi dacă aud pe cineva în timp ce bârfeşte, îl arestez! Îi spun: aici nu se poate: Ieşiţi pe poarta Sfânta Ana (principala cale de acces la Vatican pentru angajaţi şi vizitatori), mergeţi afară şi continuaţi-vă bârfele afară", a sfătuit Papa Jandarmii. "Nu discordiei", a adăugat el, explicându-le jandarmilor reuniţi pentru slujba zilnică în capela reşedinţei Sfânta Marta, că nimeni, nici chiar el, nu este vaccinat împotriva acestui flagel. "Aş vrea ca voi să apăraţi nu numai uşile şi ferestrele Vaticanului, o muncă necesară şi importantă, ci să apăraţi şi uşile inimilor celor care lucrează la Vatican, unde tentaţia pătrunde ca şi în alte părţi". "Este o tentaţie care place diavolului, împotriva unităţii şi el caută să creeze război intern, un fel de război civil şi spiritual. Un război care se duce prin vorbe", a comentat el.
Suveranul Pontif argentinian a făcut referire cu siguranţă la atacurile care existat în toate timpurile la Sfântul Scaun, dar care au fost dezvăluite în cadrul scurgerilor în presa italiană a unor documente confidenţiale şi scrisori ajunse la Benedict al XVI-lea, în cadrul scandalului Vatileaks anul trecut.
Armenia va avea peste 1,5 milioane de sfinţi
este vorba despre victimele genocidului turc, care vor fi canonizate colectiv
Biserica Apostolică Armeană a decis canonizarea colectivă a celor 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului din timpul Imperiului Otoman. Decizia a fost luată la sfârşitul săptămânii trecute cu ocazia adunării episcopilor armeni, reuniţi în plen la Etchimiadzin (centrul Patriarhiei armene) pentru prima dată din 1651. Sursa citată menţionează că Biserica Armeniei nu a mai luat o decizie de canonizare din secolul al XVII-lea.
Preşedintele armean Serj Sarkisian a salutat această decizie, pe care a numit-o "cea mai importantă iniţiativă" a Bisericii Armeniei. "În apropierea împlinirii a 100 de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman, întregul nostru popor spune un "Nu" hotărât crimelor împotriva umanităţii. Este datoria noastră faţă de înaintaşii noştri, victime nevinovate, şi faţă de întreaga umanitate ca pe viitor un astfel de genocid să nu se mai repete", a subliniat preşedintele armean, potrivit sursei citate.
La 24 aprilie 1915 au fost închişi în închisorile Imperiului Otoman şi apoi ucişi cei mai buni reprezentanţi ai intelectualităţii armene - scriitori, profesori, medici, preoţi. Au murit 1.500.000 de armeni, adică aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă. Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi drept "inamic intern", a fost constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi. De atunci, poporul armean luptă pentru recunoaşterea şi condamnarea internaţională a genocidului. Până acum, mai multe ţări au recunoscut oficial crimele comise împotriva armenilor între 1915 şi 1917, între care Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elveţia, Franţa. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987.
Turcia nu acceptă însă ca evenimentele tragice ce au avut loc la începutul secolului trecut în estul Anatoliei să fie catalogate drept genocid, Ankara vorbind de represalii împotriva unui popor care s-a aliat cu "duşmanul rus" în primul război mondial. Totodată, Ankara susţine că cifra de 1,5 milioane este exagerată şi că numărul victimelor este de ordinul zecilor de mii.
Partidul lui Merkel începe vineri discuţiile cu SPD
Formaţiunea conservatoarei Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a anunţat ieri că va începe vineri discuţiile exploratorii cu Partidul Social-Democrat (SPD) în vederea formării unei coaliţii guvernamentale, în urma alegerilor legislative din Germania. Aceste discuţii, care ar putea dura mai multe săptămâni, vor începe vineri la ora 13.00 (14.00 ora României), la Berlin. Conservatorii cancelarului s-au clasat pe primul loc în alegerile legislative din 22 septembrie, cu 41,5 la sută din voturi, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al doilea, cu 25,7 la sută. În pofida scorului ridicat, Angela Merkel, care nu a reuşit să obţină majoritatea absolută în Bundestag, trebuie să realizeze o nouă alianţă, fie cu partidul social-democrat, fie cu Verzii, pentru a putea guverna. Din partea conservatorilor, Angela Merkel va conduce delegaţia din care vor face parte liedrul CSU (aripa bavareză a CDU) Horst Seehofer şi şeful grupului parlamentar al CDU Volker Kauder. Delegaţia SPD, condusă de şeful partidului, Sigmar Gabriel, va număra şase persoane, între care Peer Steinbrück şi responsabilul de grupul parlamentar Frank-Walter Steinmeier.
Un minicongres al social-democraţilor a aprobat vineri începerea discuţiilor cu învingătorii alegerilor legislative. Orice acord între CDU/CSU şi SPD va trebui supus votului militanţilor SPD.
În medie, negocierile postelectorale pentru formarea unui Guvern în Germania durează aproximativ o lună. Dar în cazul precedentei mari coaliţii din 2005, ele au durat două luni şi patru zile.
Franţa spune un "nu" răspicat aderării Romaniei la Schengen
Parisul şi-a reafirmat ieri ostilitatea faţă de intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen în actualele condiţii de control la frontierele externe ale celor două ţări, a declarat ministrul francez de Externe Laurent Fabius. În plină polemică asupra dificultăţilor de intergrare a romilor în Franţa, şeful diplomaţiei franceze a făcut totuşi o distincţie între situaţia romilor şi problema unei aderări la spaţiul de liberă circulaţie. Decizia cu privire la o eventuală intrare a Roâniei şi Bulgariei în cadrul acestui grup de 26 de ţări (22 state membre UE plus Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda) urmează să fie tranşată la sfârşitul lui 2013, a subliniat Fabuis. În opinia şefului diplomaţiei franceze, aderarea la Schengen a acestor două state va însemna că imigranţi provenind din ţări din afara Uniunii ar putea să pătrundă în mod liber pe teritoriul european, trecând pe teritoriul celor două ţări. "Există o problemă, pentru că trebuie să fim siguri că Bulgaria şi România vor avea mijloacele de verificare", a argumentat Fabius. "Pentru moment, îmi pare că nu sunt îndeplinite condiţiile", a subliniat el.
Cleric: Condusul maşinii dăunează sănătăţii femeilor
Femeile care se urcă la volan riscă să sufere de probleme cu ovarele şi să aibă copii cu afecţiuni clinice, a avertizat un cleric conservator saudit. Remarcile acestuia vin în contextul în care militanţii din Arabia Saudită şi-au înteţit campania care vizează să le permită femeilor să conducă autoturisme.
În regatul saudit femeile nu sunt lăsate să obţină permisul de conducere şi să urce singure la volan şi, deşi nu este vorba de o interdicţie oficială, poliţia aplică amenzi şi chiar operează arestări. Şeicul Saleh bin Saad al-Lohaidan a declarat că, "atunci când o femeie conduce o maşină, nu din absolută necesitate, acest lucru poate avea un impact fiziologic negativ". Există "studii medicale care arată că acest lucru afectează automat ovarele şi împinge pelvisul în susŢ, susţine clericul. "De aceea constatăm că acele femei care conduc frecvent au copii cu probleme clinice cu diferite grade de gravitate", a insistat acesta.
Militanţii în favoarea dreptului femeilor de a conduce maşina au programat pentru 26 octombrie o zi de sfidare a interdicţiei. Campania lor, lansată pe Twitter, a colectat până acum peste 11.000 de semnături.
În Arabia Saudită s-au desfăşurat în ultimele două decenii numeroase campanii menite să le permită femeilor să urce la volan, ceea ce, potrivit oponenţilor, încalcă tradiţiile. La rândul lor, militanţii atrag atenţia că interdicţia impusă femeilor de a conduce maşina creează la rândul ei alte contradicţii, cum ar fi necesitatea de a angaja un şofer de sex masculin din afara familiei.
Şeicul Abdulatif al-Sheikh, comandantul poliţiei de moravuri din regat, a precizat pentru Reuters că în legea islamică Sharia nu există de facto un text care să le interzică femeilor să conducă. Regele Abdullah a lansat unele reforme prudente care vizează extinderea libertăţilor pentru femei, între care creşterea oportunităţilor de angajare, dar nu a abordat şi problema şofatului.
