Liderii revolutiei iraniene se ridica impotriva regimului islamic
)Studentii care in 1979 au participat la luarea de ostatici de la ambasada americana din Teheran, la putin timp de la revolutia islamica a ayatollahului Khomeiny, au devenit, 30 de ani mai tirziu, critici ai unui regim la a carui instaurare au contribuit. Studentii, care au ocupat ambasada si au luat ostatici mai mult de 50 de diplomati americani, cereau extradarea sahului Mohamed Reza Pahlavi, care se afla in SUA, precum si predarea averii sale Iranului. Strigind "Moarte Americii!", iranienii si-au exprimat sustinerea fata de acel gest indraznet, calificat drept "o a doua revolutie" de catre fondatorul regimului islamic, ayatollahul Rouhollah Khomeiny. Insa multi dintre cei care au condus operatiunea, ca Massoumeh Ebtekar, Abbas Abdi si Mohsen Mirdamadi, au devenit, 30 de ani mai tirziu, reformisti foarte critici fata de guvernul ultraconservator al presedintelui Mahmoud Ahmadinejad. Mohsen Mirdamadi, care a avut un rol-cheie in luarea de ostatici din 4 noiembrie 1979, a fost presedintele influentului Comitet pentru securitate nationala si afaceri externe din Parlament. Acum, el se afla in inchisoare, acuzat de tentativa de rasturnare a guvernului. Abbas Abdi a fost si el in inchisoare, pentru un sondaj care arata ca majoritatea iranienilor doreau relatii diplomatice cu SUA.
Luarea de ostatici de la ambasada SUA din Teheran a fost o greseala
Marele ayatollah disident Hossein Ali Montazeri a declarat ieri ca luarea de ostatici de la ambasada americana in urma cu 30 de ani a fost o greseala. "Ocuparea ambasadei americane a avut la inceput sustinerea revolutionarilor iranieni si a imamului Khomeyni, chiar si eu am sustinut-o", a spus el. "Insa, avind in vedere urmarile negative si marea sensibilitate pe care aceasta actiune le-a provocat in rindul americanilor si care inca exista, a fost ceva gresit", a subliniat ayatollahul. "In principiu, ambasada unei tari este o parte integranta a acelei tari si a ocupa o ambasada a unei tari care nu este in razboi cu noi este o declaratie de razboi impotriva acelui stat. Nu a fost un lucru corect", a mai spus el. La 4 noiembrie 1979, la citeva luni dupa caderea sahului in urma revolusiei islamice din Iran, studentii iranieni radicali s-au dus la ambasada americana din Teheran si au luat ostatici 52 de americani. Acestia au fost tinuti ostatici timp de 444 de zile. Ei au spus ca ationeaza in replica la refuzul SUA de a-l preda noului regim pe sahul Mohammed Reza Pahlavi. Ostaticii au fost eliberati la 20 ianuarie 1981, in urma unui acord intre Washington si Teheran, gratie medierii algeriene. Washingtonul a rupt relatiile oficiale cu Teheranul in perioada crizei, iar ele nu au fost reluate. Iranul saluta si acum luarea de ostatici ca un act revolutionar, in timp ce SUA subliniaza ca a fost o incalcare a drepturilor omului. Luarea de ostatici este celebrata in fiecare an si atrage numerosi iranieni, mai ales elevi, in fata sediului ambasadei. Ei asculta discursul unui orator desemnat de guvern, in general o persoana care nu a participat la operatiune. Cladirea ambasadei, acum sub controlul corpului de elita al Gardienilor revolutiei, este folosita ca centru educational sau pentru expozitii care prezinta "crimele" Statelor Unite.
