Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Huiduieli în Congres pentru republicana lui Trump, lăudată de ruși

Ziarul de Vrancea
9 mai 2024 725 vizualizări

Moțiunea de destituire a lui Mike Johnson a căzut

 

Procedura de destituire a lui Mike Johnson din funcția de președinte („speaker”) al Camerei Reprezentanţilor, declanşată de colega sa republicană Marjorie Taylor Greene, a fost respinsă. Greene, reprezentantă a statului Georgia, îi reproşa lui Johnson că susţine ajutorul american pentru Ucraina. Într-un discurs rostit marţi în Cameră, ea l-a acuzat pe președintele camerei inferioare a legislativului de la Washington că finanţează „războaie nesfârşite”.

Congresmenii au huiduit intervenţia ei, iar moţiunea de destituire a fost respinsă prin votul unei majorităţi formate din congresmeni ai ambelor partide - Republican şi Democrat.

Fostul preşedinte al SUA Donald Trump, de care Greene este foarte apropiată, a scris pe reţeaua socială Truth Social, înfiinţată chiar de el: „O iubesc enorm pe Marjorie Taylor Greene”, dar că „nu este momentul” pentru un vot de destituire a lui Johnson, având în vedere majoritatea republicană la limită în Camera Reprezentanţilor.

Marjorie Taylor Greene a fost lăudată la televiziunea Russia Today, după ce s-a opus votului din Cameră pentru ajutorul militar american destinat Ucrainei.

Într-o discuție despre Greene, Margarita Simonian, redactora-șefă a rețelei de televiziune RT, o portavoce a Kremlinului, a folosit termeni elogioși - inclusiv în privința aspectului fizic al politicienei republicane. „Marjorie Taylor Greene este o frumusețe. Ea este unul dintre puținii membri ai Congresului SUA care încearcă să arate ca o persoană în sensul vechi al cuvântului", a spus Simonian, în timpul unei apariții la talk-show-ul „Seara cu Vladimir Soloviov”, difuzat de postul Rusia-1.

„Este o blondă, care poartă paltoane albe cu guler de blană. Ea este în mod demonstrativ heterosexuală”, a continuat Simonian.

Majoritatea republicanilor au votat împotriva ajutorului pentru Ucraina

Susţinerea Ucrainei de către Statele Unite este foarte controversată în Partidul Republican, mulţi legiuitori ai acestui partid cerând să nu mai fie alocate fonduri în acest scop.

După jumătate de an de blocaj, Johnson a prezentat la jumătatea lui aprilie un pachet de finanţare pentru Kiev, atrăgându-şi resentimentele aripii radicale a Partidului Republican. Camera Reprezentanților a aprobat pachetul câteva zile mai târziu, însă doar 101 de congresmeni republicani au votat „pentru”, în timp ce 112 s-au pronunțat „împotrivă”.

Moţiunile de destituire a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor pot fi depuse de oricare din congresmeni. Fostul deţinător al funcţiei de „speaker”, republicanul Kevin McCarthy, a fost demis în octombrie anul trecut în urma unui astfel de demers, după ce a fost acuzat de un grup de susţinători ai lui Trump că a încheiat o înţelegere secretă cu democraţii privind Ucraina, în cursul negocierilor politice pentru aprobarea bugetului.

Italia nu a strâns niciun ban din taxa pe bănci

Giorgia Meloni visa la 3 miliarde de euro

Italia nu a colectat până acum venituri din contestata taxă pe profiturile excesive ale băncilor introdusă anul trecut, a anunţat ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, transmite Reuters.

În 2023, Guvernul a revizuit taxa de 40% pe profiturile băncilor introdusă în august, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa. "În prezent nu s-a raportat că s-au primit plăţi", a precizat Giorgetti.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a dat asigurări că va strânge trei miliarde de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excesive ale băncilor, acuzate că generează profituri excepţionale de pe urma dobânzilor mari.

"Taxa pe bănci a fost un gest politic pentru a strânge voturi mai mult decât fonduri. Politicienii au ales un mesaj populist fără bază financiară sau legală, iar rezultatul înseamnă mai multe voturi, dar zero bani", declara recent Carlo Alberto Carnevale Maffe, profesor la Universitatea Bocconi din Milano.

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.

Acord în UE pentru folosirea veniturilor generate de active ruse în vederea înarmării Ucrainei

Cei 27 au încheiat miercuri un acord ”de principiu” în vederea unei confiscări a veniturilor generate de active aparţinând Rusiei, blocate în Uniunea Europeană (UE), cu scopul de a înarma Ucraina, o mană de 2,5 - 3 miliarde de euro pe an.

”Aceşti bani vor servi la susţinerea restabilirii şi apărării militare a Ucrainei”, a anunţat preşedinţia semestrială belgiană a UE pe X în urma unei reuniuni a ambsadorilor statelor membre.

Acest acord, care este necesar să fie confirmat la nivel de miniştri, intervine în urma unor dezbateri aprige asupra modului în care să fie folosite activele blocate ale statului rus după invazia Ucrainei. În total, în UE este vorba despre 210 miliarde de euro.

Comisia Europeană (CE) a propus în martie un plan în vederea unei confiscări a venitutilor generate de aceste active colosale, care ar putea, consideră ea, să atingă până la trei miliarde de euro pe an. ”Nu poate exista un simbol mai puternic şi nici o folosire mai bună a acestor bani decât (să fie folosiţi) pentru a face Ucraina mai sigură şi întreaga Europă”, a salutat imediat preşedinta CE Ursula von der Leyen.

Acest acord politic intervine în contextul în care europenii caută în toate direcţiile finanţări ale ajutorului militar european destinat Ucrainei.

Potrivit planului adoptat, 90% dintre veniturile confiscate urmează să fie destinate Facilităţii Păcii (FEP), care finanţează achiziţii de armament - cruciale în momentul în care Kievul cere muniţie şi sisteme de apărare aeriană pentru a opri armata rusă aflată în ofensivă.

Restul de 10% urmează să fie vărsate la bugetul UE în vederea consolidării capacităţilor industriei apărării ucrainene.

Rusia a ameninţat în martie UE că o va da în judecată ”timp de zeci de ani”, în cazul folosirii veniturilor generate de activele sale ”îngheţate” în favoarea Ucrainei, ceea ce ar însemna, consideră Moscova, un ”furt”.

UE şi statele membre G7 au blocat active în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei - în afară de active private ale unor persoane cu legături cu puterea rusă, ca iahturi şi bunuri imobiliare ale unor oligarhi.

Imensa majoritate (90%) a acestor active ruseşti blocate în UE se află în Belgia, unde sunt administrate de către Euroclear, un organism internaţional de depozite de fonduri. Acest grup a obţinut anul trecut venituri în valoare de 4,4 miliarde de euro, o sumă taxată de către statul belgian cu titlu de impozit pe societăţi.

Banca Mondială (BM) evaluează la peste 486 de miliarde de dolari costul reconstruirii Ucrainei devastată de peste doi ani de război.

Orban a vorbit cu Zelenski înainte de a-l primi în vizită pe preşedintele Chinei

Premierul ungar Viktor Orbán şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au avut miercuri o conversaţie telefonică, a declarat pentru agenţia MTI Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al prim-ministrului.

Au fost trecute în revistă toate elementele importante ale relaţiilor dintre Ungaria şi Ucraina. Subiectul principal al negocierilor a fost problema războiului şi păcii, a precizat Bertalan Havasi. Viktor Orbán a confirmat că Ungaria este pregătită să contribuie la toate iniţiativele şi eforturile care duc la pace, a adăugat oficialul.

El a mai spus că Viktor Orbán şi Volodimir Zelenski au convenit ca aceste consultări bilaterale să continue.

Relaţiile dintre Viktor Orban şi Volodimir Zelenski nu au fost mereu cordiale, Ungaria împotrivindu-se furnizării de armament pentru ţara vecină aflată în război, cu care Budapesta are dezacorduri în privinţa drepturilor pentru etnicii maghiari din Ucraina. Budapesta a ridicat adesea obiecţii şi a tergiversat luarea deciziilor Uniunii Europene cu privire la Ucraina, evitând de pildă să-şi dea acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Kievul.

Convorbirea dintre Orban şi Zelenski intervine însă înaintea vizitei pe care liderul chinez Xi Jinping o face în Ungaria. Subiectul Ucraina ar urma să figureze pe agenda discuţiilor dintre Orban şi Xi, în condiţiile în care China se vrea o promotoare a păcii şi a fost invitată la summitul pentru pace pe care Ucraina îl organizează în iunie împreună cu Elveţia.

Un renumit cineast iranian, condamnat la 8 ani de închisoare şi lovituri de bici

Cunoscutul regizor iranian Mohammad Rasoulof, laureat cu Ursul de Aur la Berlinala din 2020, ar fi fost condamnat la mai mulţi ani de închisoare.

Avocatul său, Babak Paknia, a scris miercuri pe reţeaua socială X că un tribunal din Teheran l-a condamnat pe Mohammad Rasoulof, în vârstă de 52 de ani, la opt ani de închisoare, dintre care cinci trebuie executaţi. Regizorul urmează, de asemenea, să fie pedepsit cu lovituri de bici. Potrivit avocatului apărării, magistraţii au declarat că la originea pedepsei severe se află o încălcare a securităţii naţionale. Rasoulof a fost obligat, de asemenea, la plata unei amenzi. Confiscarea bunurilor a fost, de asemenea, menţionată.

Nu există deocamdată nicio confirmare a acestei hotărâri din partea autorităţilor judiciare iraniene. Unele media iraniene au preluat postarea avocatului.

Cu puţin peste un an în urmă, lui Rasoulof i s-a interzis să călătorească în străinătate.

Cineastul a fost eliberat din celebra închisoare Ewin din Teheran în februarie 2023, după aproximativ şapte luni de detenţie. Înainte de a fi încarcerat, el a criticat prăbuşirea unui centru comercial din oraşul Abadan din sud-vestul Iranului, eveniment soldat cu numeroşi morţi.

Rasoulof, care a fost recompensat cu Ursul de Aur la Berlinala din 2020 pentru filmul său filmul "There is No Evil", despre pedeapsa capitală în Iran, este considerat critic la adresa regimului din ţara sa. El a trăit alternativ la Teheran şi la Hamburg şi şi-a continuat activitatea, în pofida faptului că i s-a interzis să facă filme.

Lingourile de aur se vând ca pâinea caldă în magazinele şi automatele din Coreea de Sud

Pe lângă ramen şi cârnaţi, magazinele din Coreea de Sud au un nou articol popular în stoc – lingourile de aur, relatează CNBC.

Cel mai mare lanţ de magazine de proximitate din ţară, CU, a colaborat cu Korea Minting and Security Printing Corporation (KOMSCO) pentru a oferi clienţilor mini lingouri de aur – iar aceştea se vând ca pâinea caldă. O varietate de lingouri de aur de dimensiunea unghiilor, cu o greutate cuprinsă între 0,1 grame şi 1,87 grame, au fost scoase la vânzare la punctele de vânzare CU din aprilie.

Un lingou de 1,87 grame se vinde cu 225.000 de woni (165,76 USD), iar unul de 0,5 grame se vinde cu 77.000 de woni.

Cu un preţ de 113.000 de woni fiecare, lingourile de 1 gram s-au epuizat în două zile, potrivit ştirilor locale.

Lingourile vin cu mesaje de felicitare, urări de ziua de naştere şi chiar modele pentru tipurile de personalitate. Oamenii în vârstă de 30 de ani au fost cei mai activi în achiziţionarea acestor lingouri de aur, reprezentând peste 41% din vânzările totale de la lansarea lor.

Cererea de lingouri şi monede din Coreea de Sud a crescut cu 27% de la an la an, la 5 tone, în primul trimestru al acestui an, pe fondul creşterii preţurilor metalului galben, a declarat Consiliul Mondial al Aurului într-un raport recent.

Alte magazine de proximitate merg, de asemenea, pe valul cererii de lingouri.

În lanţul de magazine de proximitate GS25 din Coreea de Sud, clienţii pot cumpăra mici lingouri de aur de la automate.

”De obicei, în vremuri de incertitudine economică, când moneda locală se depreciază, cererea de bijuterii fizice din aur creşte pe măsură ce investitorii autohtoni caută investiţii pentru active de refugiu sigure”, a declarat Heng Koon How, şeful strategiei pe pieţe, economie globală şi cercetare a pieţei la UOB.

Potrivit Bursei de Aur din Coreea, preţurile aurului au crescut la un record de 456.000 de woni (335,3 USD) per 3,75 grame sau 0,13 uncii. În schimb, wonul coreean s-a depreciat cu peste 5% faţă de dolarul american în acest an, tranzacţionându-se în prezent la 1.358,7 unităţi faţă de 1 dolar.

Consumatorii din cea mai mare economie a Asiei, China, au cumpărat, de asemenea, aur, colectarea de lingouri mici, de 1 gram, în borcane de sticlă devenind o tendinţă în rândul tinerilor ţării.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.