Internațional

Cum vede New York Times alegerile din România

Ziarul de Vrancea
14 nov 2014 579 vizualizări
Adevărata bătălie în alegerile de duminică este care dintre candidaţi, care par de acord asupra problemelor importante, îi poate poate convinge pe români că nu va slăbi instituţiile democratice şi centraliza puterea în jurul unui singur partid, ca în Ungaria, comentează New York Times.

La suprafaţă, aceste alegeri sunt un concurs între doi veterani politici care sunt de acord asupra celor mai multe dintre problemele importante, de la lupta împotriva corupţiei endemice şi până la continuarea unor relaţii foarte strânse cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, comentează Rick Lyman şi Kit Gilletnov pentru prestigiosul cotidian american într-un material intitulat "Pentru români, alegerile prezidenţiale ţin de o problemă de încredere".
"Nu-mi place să critic un vecin, dar pot să asigur că sunt un social-democrat", a declarat premierul de stânga Victor Ponta, în vârstă de 42 de ani, care a obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur, în urmă cu două săptămâni. "Sunt un premier proeuropean şi proamerican, aşa că România va continua această direcţie în viitor", a adăugat el.

Rusia rămane nepopulară

Oponentul său, primarul de dreapta la Sibiului Klaus Iohannis, în vârstă de 55 de ani, este la fel de vocal. "Orientarea mea este către Vest", a declarat el, adăugând că "ceea ce se întâmplă în Ungaria acum nu este o democraţie care se îndreaptă în direcţia bună".
Niciun lider român nu este susceptibil, în opinia NYT, să se compare cu Viktor Orban, cel mai puternic om din Ungaria, cu care România are o relaţie "pusă pe harţă", alimentată de tensiuni cu privire la etnicii maghiari. De asemenea, niciun lider politic român nu este susceptibil, ca Orban, să promoveze relaţii mai strânse cu Rusia, care rămâne foarte nepopulară în România, apreciază publicaţia. Însă mulţi analişti politici - şi Iohannis - se întreabă dacă Ponta, în pofida dezminţirilor, ar putea spori controlul Guvernului asupra unor instituţii independente, ca de exemplu tribunalele, în jurul unui populism naţionalist. "Nu am încredere în el. Pur şi simplu n-am încredere în el, mai ales atunci când este vorba despre administrarea justiţiei şi de statutul legislaţiei", îl citează NYT pe Iohannis
Ponta apreciază că această neîncredere este deplasată şi-i acuză pe oponenţii politici că încearcă să-i păteze reputaţia în Uniunea Europeană la Bruxelles şi la Washington. "Este doar o minciună", a denunţat el, adăugând "este doar o şmecherie de campanie".

Ponta şi tentaţia modelului Orban

"Una dintre bătăliile politice centrale în România, în ultimul deceniu, vizează independenţa procurorilor, capabili să eradicheze corupţia", scrie NYT citându-l pe Sorin Ioniţă, preşedintele Expert Forum, un grup de cercetare privind politicile publice cu sediul în Bucureşti. Peste 1.000 de oficiali, inclusiv fostul premier Adrian Năstase, unul dintre mentorii lui Ponta, au fost condamnaţi pentru corupţie, notează publicaţia.
Ponta promite să continue campania anticorupţie, preconizând că acest lucru va ajuta ţara să depăşească deficitul bugetar prin lupta împotriva evaziunii fiscale. Însă analiştii se tem că, în pofida promisiunilor, el va influenţa sistemul. Cu toate că se tem că Ponta va conduce ţara pe o cale mai puţin transparentă, analiştii nu-l compară totuşi cu Orban. "Orban este un ideolog", a declarat pentru publicaţie Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, adăugând că "Ponta nu e aşa. E oportunist. El adună cât mai multă putere, dar când întâmpină rezistenţă se opreşte". "Problema crucială pentru România, în cazul în care Ponta obţine victoria duminică, aşa cum se aşteaptă, va fi dacă Occidentul va continua să exercite presiuni asupra lui pentru a menţine independenţa tribunalelor şi urmărirea oficialilor corupţi", scrie NYT citându-l pe Ghinea. "Altfel spus, tentaţia de a copia modelul Orban ar putea să fie prea puternică pentru a-i rezista", apreciază ziarul american, adăugând că "problema care îngrijorează Europa şi Statele Unite este dacă alţi autoritarişti incipienţi îl vor imita pe Orban".

A murit unul dintre cei mai importanţi matematicieni din secolul 20

Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni din secolul al XX-lea, a murit într-un spital din sud-vestul Franţei, la vârsta de 86 de ani, au anunţat vineri autorităţile medicale franceze. Matematicianul a murit joi, au anunţat, fără să facă alte precizări, reprezentanţii Spitalului Ariège Couserans din Saint-Girons.
Considerat unul dintre cei mai mari matematicieni ai secolului, Alexandre Grothendieck s-a retras în această regiune din sud-vestul Franţei şi trăia izolat în Lasserre, un mic sat din Munţii Pirinei care are mai puţin de 200 de locuitori. Născut pe 28 martie 1928, la Berlin, dintr-un tată rus, anarhist, de origine evreiască, şi dintr-o mamă care era o jurnalistă militantă, Alexandre Grothendieck a primit în 1966 Medalia Fields, considerată echivalentul premiului Nobel în domeniul matematicii.
Matematician cu o intuiţie ieşită din comun, Alexandre Grothendieck a reformat geometria algebrică şi, după ce s-a retras din cercetarea ştiinţifică, a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice. A părăsit Institutul pentru Înalte Studii ştiinţifice în 1972 şi ales să predea la Universitatea din Montpellier. Mai târziu, în 1988, s-a retras în Munţii Pirinei, trăind într-o stare de izolare aproape totală.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.