MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Papa Francisc atrage de trei ori mai mulţi credincioşi la Vatican decât Benedict al XVI-lea
Potrivit Vaticanului, 6.623.900 de credincioşi au fost prezenţi la audienţele generale, liturgiile şi la rugăciunea Angelus de duminică după alegerea ca papă a lui Jorge Mario Bergoglio pe 13 martie, potrivit unor "date aproximative" furnizate presei. Numai la audienţele generale săptămânale, care se ţin în mod tradiţional miercuri, Casa Pontificală a înregistrat peste un milion şi jumătate de participanţi, cu o medie de 51.500 de persoane. În ceea ce priveşte rugăciunea Angelus, susţinută duminica şi cu ocazia sărbătorilor religioase importante, aceasta a adunat peste 2,7 milioane de persoane.
Astfel, Sala Paul al VI-lea de la Vatican, prevăzută în acest scop, nu a fost folosită niciodată în decursul a zece luni, având o capacitate prea mică pentru atât de mulţi credincioşi.
Spre comparaţie, în primele 15 luni ale pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea (1978-2005), media credincioşilor prezenţi a fost de 33.000 pe audienţă. La începutul pontificatului lui Benedict al XVI-lea (2005-2013), din aprilie până în decembrie 2005, 810.000 de credincioşi au fost prezenţi la 32 de audienţe generale de miercuri (în medie 25.300).
Aceste date nu ţin cont de cele câteva vizite efectuate de Papa Francisc în dioceza Romei, pe Insula Lampedusa, la Cagliari (Sardinia) şi Assisi, nici de Zilele Mondiale ale Tineretului, care au avut loc în iulie 2013, la Rio de Janeiro (Brazilia), a precizat Vaticanul. "Efectul Francisc" este net vizibil la Roma, Piaţa Sfântul Petru fiind frecvent plină până la refuz, cu băi de mulţime care durează ore în şir.
Credinţa, tratementul ideal pentru depresie?
Persoanele credincioase şi cele care au o latură spirituală mai dezvoltată au secţiuni "mai groase" de ţesut cerebral faţă de celelalte, iar cercetătorii consideră că acest lucru ar putea fi motivul pentru care sunt ferite de riscul depresiei. În timp ce studiul sugerează o asociere între grosimea ţesutului cerebral şi spiritualitate, nu se poate spune că aceste secţiuni mai groase de ţesut cerebral îi fac pe oameni să fie religioşi sau spirituali, arată oamenii de ştiinţă. S-ar putea sugera, totuşi, că faptul de a fi religios poate îmbunătăţi rezistenţa creierului în faţa depresiei într-un mod fizic, mai spun oamenii de ştiinţă. "Convingerile şi stările noastre de spirit sunt reflectate în creier şi, cu ajutorul unor tehnici imagistice, putem începe să vedem acest lucru", a declarat Myrna Weissman, profesor de psihiatrie şi epidemiologie la Universitatea Columbia, unul dintre autorii studiului. "Creierul este un organ extraordinar. Nu doar controlează, dar este controlat de stările noastre de spirit", a mai spus Weissman.
Anterior, cercetătorii au descoperit că oamenii care spun că sunt religioşi sau spirituali prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta depresie.
De asemenea, cercetătorii de la Universitatea Columbia au descoperit că persoanele cu un risc crescut de depresie au cortexul mai subţire în comparaţie cu cei cu un risc scăzut de a dezvolta această tulburare.
Echipa de cercetători a realizat mai multe teste imagistice ale creierelor participanţilor, pentru a vedea dacă dimensiunea cortexului se schimbă în funcţie de nivelul lor de spiritualitate. Acest studiu arată că ar putea exista şi alte zone la nivel cerebral care să aibă legătură cu religia sau spiritualitatea, sunt de părere oamenii de ştiinţă. De asemenea, există posibilitatea ca spiritualitatea să fie un indicator pentru altceva, de exemplu, pentru statutul socio-economic.
Temperaturile globale ar putea creşte cu cel puţin 4 grade Celsius până în 2100, dacă nu se reduce nivelul emisiilor de dioxid de carbon, avertizează cercetătorii australieni într-un nou studiu. Specialiştii în domeniu spun că temperaturile ar putea creşte şi cu peste 8 grade Celsius până în 2200, ceea ce ar însemna consecinţe dezastruoase pentru planetă. Cercetarea, efectuată de oamenii de ştiinţă australieni şi publicată în revista Nature, arată că, la nivel global, clima este mult mai afectată de emisiile de dioxid de carbon decât se credea până în prezent. De asemenea, prin intermediul acestei cercetări, s-ar putea rezolva şi unul dintre misterele în ceea ce priveşte sensibilitatea climei - rolul formării norilor şi dacă acesta are un efect pozitiv sau negativ asupra încălzirii globale.
Cercetătorii consideră în acest moment că modelele climatice existente supraestimează nivelul de nori care protejează atmosfera de supraîncălzire. Studiul sugerează că se formează mai puţini nori atunci când planeta se încălzeşte, motiv pentru care mai puţine raze ale soarelui sunt reflectate înapoi în spaţiu, conducând la ridicarea temperaturilor pe Pământ. Profesorul Steven Sherwood, de la University of New South Wales, a declarat pentru publicaţia The Guardian că o creştere a temperaturilor cu 4 grade Celsius ar fi nu doar un fenomen periculos, ci chiar "catastrofal". Prin urmare, cercetătorii avertizează că o creştere a temperaturilor pe Pământ ar duce la secetă şi ar face viaţa dificilă la tropice. Din cauza încălzirii planetei s-ar putea topi calota glaciară din Groenlanda şi o mare parte din stratul de gheaţă din Antarctica.
Ce caută un tun de zăpadă suedez în Coreea de Nord?
Un producător suedez de tunuri de zăpadă şi-a exprimat surprinderea, vineri, după ce a constatat că produsele îi sunt utilizate fără ştiinţa sa în staţiunea de schi care tocmai a fost deschisă în Coreea de Nord. Fotografii din staţiune, publicate de către agenţia oficială de presă surprind tunuri de zăpadă Areco, între alte bunuri occidentale care nu ar trebui să se afle acolo, din cauza unui embargo impus asupra bunurilor de lux. "Nu am nicio idee despre modul în care au aterizat în Coreea de Nord. Nu am vândut în mod direct Coreei de Nord", a declarat pentru cotidianul Dagens Nyheter directorul general Areco Johan Erling. "Am vorbit cu distribuitorul nostru din China şi nu a vândut tunuri de zăpadă acolo", a adăugat el. El a apreciat că probabil au fost achiziţionate de ocazie şi că ar fi foarte dificil să se afle cine le-a furnizat.
Între "bunurile de lux" al căror export către Coreea de Nord este interzis de către Uniunea Europeană (UE) se află "articole şi echipamente de schi, de golf, de scufundare şi pentru sporturi acvatice".
Kim Jong-un a vizitat pe 31 decembrie staţiunea care, potrivit agenţiei oficiale de presă, are în total 110 kilometri de piste. Elveţia a blocat în august o vânzare de instalaţii cu ajutorul cărora schiorii urcă pante, produse de către Bartholet Maschinenbau (BMF), în valoare de şapte milioane de franci (5,7 milioane de euro), refuzând ca firma să îşi dea concursul la "un proiect care serveşte prestigiului şi propagandei regimului".
