MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Stocul de spaţii de retail modern din România atinge 4,5 milioane de metri pătraţi
Așa arată datele CBRE România u cele mai mari ponderi ale livrărilor sunt concentrate în Bucureşti sau în proximitatea acestuia, urmat de Iaşi, Cluj, Braşov şi Timişoara
Stocul de spaţii de retail modern va depăşi în acest an 4,5 milioane de metri pătraţi, stabilind un nou record pentru România, potrivit unui comunicat de presă al CBRE România. Mai mult de 185.000 de metri pătraţi sunt preconizaţi a se adăuga stocului existent pe parcursul anului curent dacă se iau în considerare doar proiectele aflate deja în construcţie, potrivit raportului special Romania Retail Destinations 2024, lansat de dezvoltatorul imobiliar. Cele mai mari ponderi ale livrărilor sunt concentrate în Bucureşti sau în proximitatea acestuia, urmat de Iaşi, Cluj, Braşov şi Timişoara. Formatul specializat (parc de retail) este cel preferat de dezvoltatori, lucru care se observă cu uşurinţă atât în viitoarele dezvoltări, reprezentând 95% din totalul formatelor planificate, cât şi la nivelul proiectelor aflate deja în construcţie la nivel naţional, în care este formatul predominant ce urmează a fi livrat. Piteşti este oraşul care va beneficia de cel mai mare proiect aflat în construcţie şi care este programat să fie lansat pe piaţă în această lună, respectiv Argeş Mall, un concept de 52.100 mp GLA (gross leasable area) dezvoltat de Prime Kapital. Compania menţionează că România îşi susţine poziţia de piaţă atractivă pentru retailerii internaţionali dispunând de avantaje relevante pentru aceştia, cum ar fi: o putere de cumpărare în creştere, un ritm susţinut de consum în sectorul de retail, un apetit constant pentru branduri noi, forţă de muncă educată şi o rată de neocupare a spaţiilor existente foarte scăzută (sub 3% în medie). Potrivit sursei citate, comerţul online înregistrează la rândul său o creştere anuală constantă, volumul prognozat pentru 2023 fiind de 7 miliarde de euro - ceea ce înseamnă o majorare de 11% de la an la an. În ciuda acestui aspect, segmental ecommerce se confruntă cu propriile provocări cauzate de faptul că unul dintre criteriile importante care îi ghidează pe cumpărătorii afectaţi de fluctuaţiile de preţ este prudenţa. Companiile continuă să îşi concentreze activitatea pe centre comerciale sau parcuri de retail, vizând deschiderea mai multor magazine, iar românii îşi menţin apetitul ridicat pentru fashion, chiar şi în ciuda provocărilor economice, ceea ce plasează ţara noastră pe lista retailerilor care urmăresc să îşi extindă afacerile la nivel regional. 9 companii noi, în principal din sectoarele de fashion şi food & beverage, au ales să intre pe piaţa românească în 2023, 5 dintre acestea inaugurându-şi primele unităţi în cursul anului trecut. Alte patru şi-au anunţat intenţia de a deschide un magazin sau şi-au asigurat un spaţiu de retail şi se pregătesc de lansarea afacerii, un exemplu în acest sens fiind Happy Bar & Grill, care a comunicat prima unitate în AFI Cotroceni. În ceea ce priveşte stocul total de retail existent, Bucureştiul se află pe primul loc, cu 1,25 milioane de mp, urmat de Timişoara (218.800 mp), Constanţa (183.600 mp), Braşov (181.000 mp) şi Craiova (175.000 mp). Deşi puterea de cumpărare a clujenilor se situează pe locul 3, după Bucureşti şi Timişoara, municipiul a ieşit în afara top 5 oraşe în ceea ce priveşte stocul modern de retail în condiţiile în care nu a mai înregistrat livrări din 2022, când dispunea de aceeaşi suprafaţă totală de 157.600 mp.
Străinii veniţi în interes de afaceri în România au cheltuit 730 milioane lei
u este vorba despre datrele înregistrate în ultimele trei luni ale anului trecut
Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes de afaceri în ultimul trimestru din 2023 au cheltuit 730,5 milioane lei, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul IV al anului trecut a fost de 437.000, iar cheltuielile acestora au depăşit, în total, 1,315 miliarde lei. Dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în perioada menţionată, 47% au călătorit în scop de afaceri, cheltuielile acestora reprezentând 55,5% din totalul cheltuielilor, respectiv 730,5 milioane lei. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea principală a fost deţinută de cheltuielile pentru cazare (48,1%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,4% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile în restaurante şi baruri au fost de 17,7%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 16,2% din totalul cheltuielilor pentru afaceri, iar dintre acestea din urmă 43,5% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 30,4% pentru cadouri şi suveniruri. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 61,0% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuieli pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice, au reprezentat 34,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România a fost reprezentat de călătoriile în scop particular (53% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (65,8% din totalul călătoriilor în scop particular). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi sosiţi în România în scop particular au reprezentat 44,5% din totalul de cheltuieli, respectiv 584,8 milioane lei. Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în România în scop particular a fost reprezentată de cea pentru cazare (47,6%), din cadrul acestui tip de cheltuieli, fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,5% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au reprezentat 17,0%, iar cele pentru cumpărături au fost de 15,8%, din totalul cheltuielilor în scop particular. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 43,4% au fost destinate cumpărării alimentelor şi băuturilor, iar 30,5% pentru cumpărarea de cadouri, suveniruri. Cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 40,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere, iar cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 63,2% din totalul cheltuielilor pentru transport.
Consumul de energie electrică în economie, în creştere cu 3%
Consumul final de energie electrică în primele două luni din 2024 a fost de 8,616 miliarde de kWh, cu 1,7% mai mare faţă de perioada similară din 2023, în timp ce producţia internă a însumat 2,971 milioane de tep, în scădere cu 23.000 tep (-0,8%), potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 3%, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 12%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 2,6%. În perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024, resursele de energie primară au crescut cu 1,5%, iar cele de energie electrică au rămas constante, faţă de perioada similară a anului trecut. Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,201 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 78.400 tep faţă de perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2023. Producţia internă a însumat 2,971 milioane de tep, în scădere cu 23.000 tep (-0,8%) faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023, iar importul a fost de 2,230 milioane de tep, în creştere cu 101.400 tep (Â4,8%). În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 11,721 miliarde de kWh, în creştere cu 3,7 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023. Producţia din termocentrale a fost de 3,700 miliarde de kWh, în scădere cu 108,9 milioane kWh (-2,9%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2,959 miliarde de kWh, în scădere cu 12,4 milioane kWh (-0,4%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1,980 miliarde de kWh, în creştere cu 16,5 milioane kWh (Â0,8%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024, a fost de 1,552 miliarde de kWh, în scădere cu 277,4 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 245,6 milioane kWh, în creştere cu 78,8 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie -28 februarie 2023.
Începe încărcarea cardurilor de alimente cu o nouă tranşă de 250 lei
Încărcarea cardurilor pentru alimente cu o nouă tranşă de 250 de lei a început de ieri, pentru un număr de aproximativ 2,6 milioane beneficiari eligibili, a anunţat, duminică, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu. "De mâine, 15 aprilie, începe încărcarea cardurilor de alimente (tichete sociale) cu o nouă tranşă de 250 lei pentru un număr de aproximativ 2,6 milioane de beneficiari eligibili. Procesul de încărcare a cardurilor se va desfăşura în perioada 15-25 aprilie 2024", a scris Câciu pe pagina sa de Facebook. Beneficiarii acestui sprijin acordat de Guvern sunt: persoanele - copii şi adulţi - încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei; familiile cu cel puţin doi copii în întreţinere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale 675 lei; familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei; familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condiţiile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare; pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- persoanele fără adăpost, astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. Cardurile pot fi utilizate pentru alimente sau pentru mese calde, a subliniat ministrul.
Producătorul chinez de vehicule electrice Nio bate la ușa Statelor Unite
Fondatorul producătorului chinez de vehicule electrice (EV) Nio a cerut Statelor Unite deschidere, într-un discurs rar susţinut în această ţară unde politicienii au încercat să restrângă şi mai mult accesul Chinei la a doua cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Reuters. William Li, vorbind sâmbătă la un eveniment la Universitatea Harvard, a spus că dezvoltarea rapidă a vehiculelor electrice în China a rezultat dintr-o piaţă ”deschisă şi competitivă” în care ”toate produsele sunt binevenite, indiferent de mărcile sau originile lor”. El s-a referit la succesul Tesla în China, unde producătorul de automobile al miliardarului Elon Musk a vândut 1,36 milioane de vehicule electrice în ultimii trei ani, adăugând că prezenţa sa a stimulat penetrarea vehiculelor electrice şi a dinamizat industria. ”Concurenţa va duce la investiţii mai mari, timp mai lung până la pragul de rentabilitate, o marjă mai mică pentru greşeli şi şanse mai mici de succes. Cu toate acestea, nu ne aşteptăm ca China să adopte politici pentru a proteja jucătorii autohtoni, deoarece vedem şi cealaltă faţă a monedei, unde deschiderea va aduce în cele din urmă beneficii industriilor şi durabilităţii şi va face cele mai bune companii şi mai bune”, a spus Li, conform unei transcrieri a discursului său, furnizată de companie. Tensiunile cresc între China şi Occident cu privire la exporturile chineze de vehicule electrice, despre care Washingtonul şi Bruxelles-ul spun că sunt puternic subvenţionate de stat şi ar putea dăuna producătorilor auto interni. Uniunea Europeană investighează producătorii chinezi de vehicule electrice precum BYD, Geely şi SAIC, ceea ce ar putea duce la tarife peste subvenţii.
Siropul de tuse pentru copii ale Johnson & Johnson's, probleme în Africa de Sud
Autoritatea de reglementare în domeniul sănătăţii din Africa de Sud retrage loturi de sirop de tuse pentru copii de la Johnson & Johnson's, după detectarea unor niveluri ridicate de dietilen glicol. Loturile afectate au fost vândute în Africa de Sud, Eswatini, Rwanda, Kenya, Tanzania şi Nigeria, transmite Reuters. Retragerea urmează unui raport al autorităţii de reglementare din Nigeria, de miercuri, care a detectat pentru prima dată toxina într-un lot de sirop pentru copii Benylin. Kenya şi Nigeria au emis deja retrageri pentru acelaşi sirop, care este utilizat în tratamentul febrei fânului şi al altor afecţiuni alergice care afectează tractul respirator superior. Kenvue, care deţine acum brandul Benylin după separarea acestuia de J&J anul trecut, a declarat într-un comunicat că îşi desfăşoară propria evaluare şi colaborează cu autorităţile din domeniul sănătăţii pentru a determina un curs de acţiune.
SUA investighează rechemarea de către Ford a 42.000 de SUV-uri
Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) din Statele Unite deschide o investigaţie privind rechemarea de către Ford Motor a peste 42.000 de SUV-uri din cauza temerilor legate de o scurgere de combustibil care ar putea duce la un incendiu la motor, transmite Reuters. Autoritatea de reglementare a siguranţei auto a declarat că analizează adecvarea şi consecinţele de siguranţă ale remediului propus de Ford pentru modelele Bronco Sport 2022-2023 şi SUV-urile Ford Escape 2022 cu motoare de 1,5 litri, în cadrul rechemării. Ford a declarat în emiterea noii sale retrageri că un injector de combustibil poate crăpa şi poate avea scurgeri de combustibil, ceea ce ar putea provoca un incendiu sub capotă. Ford a propus o actualizare a software-ului de control al motorului şi instalarea unei scurgeri. Producătorul auto nu propune înlocuirea injectorului de combustibil crăpat. Ford a declarat că lucrează cu NHTSA pentru a sprijini ancheta agenţiei.
Piaţa smartphone-urilor a crescut în primul trimestru al anului
Conform datelor preliminare publicate de IDC, în primul trimestru al acestui an au fost livrate, la nivel global, 289,4 milioane de smartphone-uri. Urmare a acestei evoluţii, piaţa smartphone-urilor a crescut cu 7,8% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. După ce Apple a dominat anul trecut, primul trimestru al acestui an a adus o scădere importantă pentru producătorul american, concomitent cu o redresare pentru Samsung. În fapt, Apple a fost producătorul cu cea mai mare scădere din top 5, vânzările de iPhone-uri scăzând cu 9,6% în aceeaşi perioadă, ceea ce a făcut ca Apple să se situeze pe locul doi. Liderul pieţei a fost Samsung, cu 60,1 milioane de unităţi livrate şi o cotă de 20,8% din piaţă. Xiaomi, Transsion şi Oppo sunt producătorii care completează, în această ordine, topului celor mai mari cinci producători, cu creşteri importante, de 33,8%, respectiv 84,9% în cazul primilor doi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
