Reflecții... Reflectate | Sovata, o stațiune prea departe de țară!
Pentru cine nu știe, Sațiunea Sovata e în România. Că se ajunge greu la ea, aceasta e altă poveste. Vorbesc de oamenii care în concediu vor să-și lase mașinile acasă. Unii chiar n-au ce lăsa!
La tot pasul, românul se plânge că nu avem drumuri bune. Vom avea! Șoferii aflați în trafic pe șoselele patriei comunică între ei, informându-se reciproc asupra condițiilor de trafic și asupra prezenței pe traseu a vreunui „Polo”, codul secret pentru polițist.
Pentru cine nu știe, Sațiunea Sovata e în România. Că se ajunge greu la ea, aceasta e altă poveste. Vorbesc de oamenii care în concediu vor să-și lase mașinile acasa. Unii chiar n-au ce lăsa!
Să vorbim despre eventualii turiști din Moldova, cărora li se alătură și cei din Muntenia.
Cineva care vizitase Austria credea că așa e și în patria valsului. Te lasă autobuzul undeva într-o margine de pădure și ești speriat, neștiind cum să ajungi la destinație. Nu prea ai timp să intri în panică. De unde de neunde, apare alt mijloc de transport și pleci mai departe. La noi, o mașină care iese din Sovata te lasă într-o intersecție unde ai timp să numeri autotrenuri, basculante, autoturisme, cumpărătorii de ceapă roșie din apropiere etc. Devii spectator informat.
Ca să ajungi la Sovata, care este, totuși, în România îți trebuie o zi lungă de vară.
Drumuri am mai avea noi, dar cu informația rutieră suntem varză, vărzulică! Autogara din Sovata are un afișaj execrabil. Orele de plecare și de sosire ale autobuzelor sunt doar niște capcane. Singurele informații mai sigure sunt direct de la șoferi și uneori nici chiar de la aceștia. Pe scurt, e o bătaie de joc! Drumurile sunt cum sunt, dar debandada din comunicare întrece orice așteptare!
Nimeni nu are interes în rezolvarea problemei coerenței în transport. Funcționează sloganul „lasă că merge și așa!”
Oare ministrul Turismului cu ce se ocupă? Știe că nu găsești o hartă a stațiunii? De pliante, nici nu-mi permit să am pretenții.
Sovata e o stașiune cu ștaif. Păcat că interesul pentru turismul de masă tinde spre zero. Acolo sus, în ceruri, Creatorul regretă poate că ne-a dăruit atâtea locuri minunate pe care nu știm să le prețuim. Avem atâtea frumuseți în această „Grădină a Maicii Domnului” și nu știm să ne bucurăm de ele.
Vocea mea nu e singulară. Am stat de vorbă cu tineri și vârstnici din diferite colțuri ale țării. Toți se plângeau de aventura unui drum la Sovata pentru românii din trei sferturi de țară.
Preiau salutul șoferilor de pe drumurile țării; „Drumuri bune, colegi!”
Stimați guvernanți! Faceți ca Sovata să devină accesibilă tuturor românilor, pentru că în primul rând este a lor!
Vasile Lefter, membru UZPR
