Evenimente speciale

FOTO | Hramul schitului vrâncean Oancea

Vasile Tarciniu
26 iul 2022 4256 vizualizări

Schitul Oancea din comuna vrânceană Ploscuţeni și-a prăznuit hramul miercuri, 20 iulie 2022, de sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Am trăit cu emoție clipe de înălțare sufletească participând la slujba hramului și la oficierea Sfintei liturghii, săvârșită de un sobor de preoți prezidat de părintele arhimandrit prof dr Vasile Miron, care ne-a delectat cu un călduros cuvânt de învățătură și îndrumare sufletească. 

Din soborul slujitorilor au mai făcut parte părintele protosinghel Radeș Pavel, egumenul schitului Oancea, și părintele arhimandrit Haralambie Herescu de la Mănăstirea Sihastru.

Anul acesta, de hram, Schitul Oancea s-a bucurat de un număr mai mare de pelerini decât în anii trecuţi, porţile schitului fiind larg deschise pentru toţi credincioşii care și-au dorit să se alăture la această sfântă sărbătoare. Aici au venit să se roage, să participe la Sf. Liturghie, să fie în comuniune cu Dumnezeu, bine-credincioşii vrânceni şi din județele învecinate.

Pentru a ajunge sus la schit este necesar să urci mai multe trepte, ceea ce e mai dificil pentru cei care au probleme de sănătate sau o mobilitate redusă. Credincioșii s-au încumetat să urce treptele ce duc la schitul așezat pe un platou în marginea pădurii, unde tronează paraclisul, ce chiar și prin amplasare îți sugerează menirea-i, aceea de a ajuta pe cei ce-i calcă pragul să urce încă o treaptă spre cer.

Complexul schitului este construit la înălțime, pe un mic platou, de unde se vede toată valea Siretului până departe, iar dealurile în valuri se desfașoară ca o panoramă, oferind vizitatorilor o încântătoare priveliște.

Sute de credincioși au poposit la Schitul Oancea pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a se ruga în acest loc de liniște și reculegere. De la primele ore ale dimineţii, locaşul ctitorit de Istrate Oancea, precum şi curtea acestuia deveniseră arhipline. Pentru orice comunitate creștină, hramul înseamnă o zi de sărbătoare deosebită, în care sunt cinstiți sfinții ocrotitori ai Bisericii.

Au participat de la mămici având copii în brațe, până la persoane vârstnice

Acest eveniment a fost pregătit atât din punct de vedere spiritual, prin cufundarea în rugăciune către Bunul Dumnezeu, cât şi material, pregătind tradiţionala masă de hram.

La rugăciune

Și la strană

Prinoase

La bucătărie

La trapeză

Situarea schitului

Schitul Oancea este situat pe șoseaua Adjud-Tecuci și așezat între alte două mănăstiri Sihastru și Buciumeni. Drumul este foarte bun până la schitul Oancea, mergând din drumul european E85 sau din drumul european E581.

Acces: din Adjud după ce ieși de pe E 85, se trece prin localitățile Homocea, apoi Ploscuțeni. Din Ploscuțeni se ajunge la Mănăstirea Sihastru și după cateva sute de metri urmează Schitul Oancea, care-i pe dreapta drumului.

Acces: din Tecuci după ce ieși de pe E581 se trece prin localitățile Nicorești, apoi Buciumeni. Din Buciumeni se ajunge la Mănăstirea Buciumeni și după câțiva kilometri urmează Schitul Oancea,care-i pe stânga drumului.

Despre originea schitului

Schitul Oancea este ctitorit de boierul Istrate Oancea din București.

Acesta a ridicat micuțul schit în 1932-1936, sfințit la anul 1936. Acesta a întemeiat pe culmea acestui deal, unde își avea moșia, un așezământ monahal ca să fie o oază de spirualitate pentru locuitorii acestui ținut, care alergau la acest sfânt locaș ca la un liman de scăpare și alinare sufletească în vremuri de necaz, de suferință și grea cumpănă. Aici, în incinta schitului, boierul a ctitorit un paraclis, un corp de chilii și o biserică măreață.

Ctitorul este înmormântat în subsolul bisericuţei.

Biserica a fost demolată de regimul comunist ateu în 1960. Când s-a emis decretul 410/1959 de excludere din monahism a viețuitorilor tineri cu vârsta până în 50 ani, aceștia au trebuit să părăsească mănăstirile. Se considera că aceștia reprezentau o forță bună de muncă pentru CAP-urile nou înființate. Practic, aici la schit au rămas câțiva monahi vârstnici neputincioși,  care au fost și ei, la rândul lor nevoiți să ia toiagul pribegiei și astfel, mănăstirea a rămas pustie. Din vechiul complex a râmas numai paraclisul și câteva chilii din chirpici, care s-au ruinat și ele în timp, datorită intemperiilor vremii. În aceste chilii mai viețuiau câteva maici bătrâne care îngrijeau pe monahul Veniamin Pruncul, stabilit aici de la Mănăstirea Plumbuita de lângă București.A cest călugăr avea o voce îngerească, cunoștea la perfecție rânduiala slujbelor bisericești și melodiile celor 8 glasuri. La bază, era cismar de meserie și repara încățămintea maicilor care viețuiau la Mănăstirea Sihastru, iar maicile din această mănăstire îi asigurau hrana zilnică. Acest părinte îi medita pe copiii din zonă, care se pregăteau să dea examen la seminarul teologic și-i învăța cântările bisericești, în special melodiile celor 8 glasuri, troparele învierii praznicelor împărătești și ale sfinților din cursul anului.

Acesta este locul unde a fost biserica măreață și sfânta masă

După abolirea regimului comunist, schitul Oancea și-a reînceput activitatea, prin grija și osteneala unui descendent al familiei ctitorilor, adică feciorul lor, Gheorghe Istrate, care s-a ocupat insistent de reclădirea schitului începând de la cota zero, cu excepția paraclisului care a supravețuit în forma inițială.

Actualmente complexul monahal este opera acestui urmaș al familiei ctitorilor, care a beneficiat în primul rând de concursul egumenului schitului, părintele protosinghel Radeș Pavel, care s-a remarcat ca bun gospodar și i-a acordat tot sprijinul preocupându-se de îndeplinirea la bun sfârșit a lucrărilor de rigoare: edificiul clădirilor, construirea aleilor, amenajarea gardurilor de beton care împrejmuiesc incinta schitului, construcția canalizărilor, consolidarea gospodăriilor anexe, construcția altarului de vară și multe alte îmbunătățiri. Părintele egumen a realizat aceste înfăptuiri nu numai din donațiile ctitorului moștenitor, ci și din contribuțiile bănești oferite de credincioșii din zona locului, în special din comuna Homocea, locul de origine al părintelui Pavel.

Părintele  a fost preot slujitor la Catedrala episcopală din Roman, iar din primăvara anului 2009 a fost instalat aici la schitul Oancea, după ce absolvise cursurile Facultății de Teologie și de master ale Universității „Ovidius” din Constanța.

Dânsul a îmbrăcat acest schit în haină nouă și a dat impuls vieții monahale acestui așezământ, ceea ce a determinat credinciosii din zona sa fie mai mult alături de acest schit, care cucerește sufletele credincioșilor prin frumusețea cadrului natural, prin liniștea lui feerică, ce predispune pe orice credincios la reculegere, meditație și rugăciune.

În ziua praznicului Sfântului Ilie, hramul acestui schit este un adevărat pelerinaj, curtea interioară devenind aproape neâncăpătoare în timpul oficierii slujbei. Singura problemă cu care se confruntă părintele egumen Pavel este lipsa de personal monahal, deoarece în condițiile actuale există o criză enormă de vocație monahală, tinerii nemaidorind să îmbrățișeze viața călugărească,datorită faptului că societatea le oferă o deschidere mai largă spre lumea materială.

(Sursa pentru informațiile prezentate: părintele arhimandrit prof dr Vasile Miron)

A consemnat: Prof. Vasile Tarciniu, Odobeşti

Foto: Prof. Vasile Tarciniu

Profesorul  Vasile Tarciniu este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.