VIDEO | Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești, la interviurile On Air: „Nu trebuie să așteptăm ca binele să ni-l aducă cineva”
Interviu cu învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești, realizat de Asociaţia ”Voluntariat pentru Viaţă”, în cadrul proiectului ON AIR, proiect finanţat de către U.E. prin Corpul de Solidaritate Europeană.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă”: Vă rugăm să vă prezentați.
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Mă numesc Daniela Mihalcea, sunt învățătoare în Mărășești, dintotdeauna, de când am terminat Liceul Pedagogic am fost repartizată aici. Am deja 27 de ani vechime. Sunt căsătorită, am 2 copii, 2 băieți mari, cel mare este în ultimul an de facultate, cel mic este în primul an de facultate. Ce să mai spun despre mine… Eu cred că aici în oraș, fiind comunitatea atât de mică, am reușit să ne cunoaștem cu toții, să creem niște legături strânse și aici mă simt ca acasă. Nu sunt născută și crescută în Mărășești, ci în județul Bacău, dar aici s-a născut tatăl meu, aici a crescut și de dragul mamei s-a mutat în alt orășel, unde am crescut eu și ceilalți frați ai mei. Părinții mei au lucrat în învățământ, tatăl meu a fost învățător, mama profesoară de matematică și cred că de aceea am ales și eu cariera didactică. Nu neapărat de dragul lor, ci pentru că este lucrul pe care mi l-am dorit de mică, eu deja în clasa întâi știam deja că asta îmi doresc să devin și nu m-am răzgândit, iar momentul în care am dat examen și am intrat la Liceul Pedagogic a fost cred că cea mai fericită zi din viața mea și a părinților mei, deoarece noi suntem 5 frați și eu sunt singura care a ales cariera didactică și nu aș schimba nimic din ceea ce am făcut până acum. Este meseria pe care o fac cu mare plăcere și care mă motivează și mă definește așa ca om. Până acum cred că am avut rezultate bune și satisfacții pe măsură.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă”: Mulțumim! Știți povești sau legende despre Mărășești pe care ați dori să le împărtășiți cu noi?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: După cum v-am spus, tatăl meu s-a născut și a crescut aici. A fost crescut numai de mamă, tatăl lor a murit când ei erau mici. A fost greu, dar bunica i-a îndrumat mereu spre carte, iar toți cei 6 frați au ajuns bine pe plan profesional. Așa cum v-am spus și tatăl meu a fost învățător, un lucru deosebit pentru acele vremuri. puternice În schimb, a păstrat casa părintească și an de an ne aducea aici în vizită. Pentru noi, când eram mici, Mărășeștiul era un loc aparte, istoria lui, nu știu…Tatăl nostru era atât de legat și de mândru de orașul lui și ne-a transmis și nouă aceste sentimente puternice ale lui pentru oraș. Pe timpul comunismului, în clasa a doua, toți copii erau făcuți pionieri. Și toți copiii din satul în care eu am crescut erau aduși la Mausoleu. Totul devenea o excursie frumoasă într-un cadru solemn. Copiii nu erau făcuți pionieri în sala de clasă, ci la Mausoleul din Mărășești și cred că este o amintire plăcută pe care o au în suflet toți cei de vârsta mea, mai mari sau mai mici, cărora el le-a fost învățător. Mergeam la Mausoleu și ne povestea cu atâta patos și emoție toate evenimentele care s-au petrecut pe aceste meleaguri și pe lângă faptul că vizitau Mausoleul, vizitau și toate celelalte monumente istorice, deoarece noi avem în oraș și aici în fața Clubului Elevilor este troița, parcul de lângă primărie, Parcul Joffre se numește acum. Avem și acolo o statuie, în fața liceului, statuia lui Cuza în fața gării și îi plimba pe copii peste tot și le vorbea despre minunatul loc în care ei s-au născut.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă”: Mulțumesc! Ce înseamnă acest oraș pentru dumneavoastră?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Înseamnă totul. V-am spus, eu am fost legată de oraș fără să mă nasc și fără să cresc aici. Dar am ajuns aici. Aici mi-am găsit jumătatea, mi-am întemeiat familia, aici s-au născut și au crescut copiii mei. E casa mea, chiar mă simt ca acasă. Cred că până la urmă, cei care locuim în orășelele mici suntem într-un fel binecuvântați, pentru că copiii noștri pot veni și pleca singuri de la școală, nu trăim cu teama că nu îi putem lăsa să iasă, niciodată eu nu am avut chestia asta legată de propriii mei copii. Cunoscându-ne, deoarece majoritatea chiar ne cunoaștem, este altă libertate, ești mai degajat, mergi pe stradă și te saluți cu toată lumea. Eu cred că viața mea aici în orașul Mărășești a fost până în momentul de față o viață liniștită, plină de bucurie și de socializare cu cei din jur.Mă cunosc majoritatea și eu îi cunosc pe ei.Și asta e confortabil.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă”: Ce schimbare v-ați dori pentru oraș?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Mi-ar plăcea să devină un loc în care tinerii să poată rămâne. Să nu mai plece în străinătate, să nu mai plece să locuiască în alte orașe, pentru că și eu sunt în situația în care băiatul meu cel mare va termina facultatea și tare mult mi-ar plăcea să il am aproape. Eu aici în oraș îi am pe pari ții soțului, el mai are un singur frate care locuiește tot aici în Mărășești cu familia lui, cumnata mea este medic de familie aici și ne este foarte bine împreună. Familia este unită și așa cum noi le suntem alături parinților, mi-ar plăcea să am și eu copiii aproape și cred că este sentimentul pe care îl trăiesc mulți dintre bătrânii care acum sunt fără copii, deoarece copiii lor sunt plecați departe și cred că asta este ceea ce mi-aș dori. Eu cred că orașul deja a început să își schimbe fața. Pentru cine nu a fost de vreo 2-3 ani în Mărășești, dacă s-ar întoarce acum, ar rămâne uimit, plăcut surprins, pentru că orașul și-a schimbat fața. S-a înfrumusețat și sperăm să continue schimbarea asta în bine.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă”: Cum ați putea contribui pentru schimbarea în bine a orașului?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Nu știu, probleme sunt multe... Dar cred că prin meseria pe care o practic pot contribui alături de părinții copiilor cu care lucrez la schimbarea mentalității.Pentru că eu cred că schimbarea pornește din noi, din interiorul nostru. Noi dacă ne dorim să fie mai bine, nu trebuie să așteptăm ca binele să ni-l aducă cineva. Trebuie să contribuim și noi la asta. Noi luptăm, eu și colegele mele luptăm foarte mult pentru educația ecologică, în primul rând, pentru că natura este în pericol. Natura este casa noastră mare și trebuie să avem grijă de ea. Nu îi poți cere nimănui să facă curățenie în jur, pentru că mizeria o facem noi. Și atunci, dacă noi ne-am schimba comportamentul, am deveni puțin mai responsabili, mai altruiști, mai conștienți că acțiunile noastre negative se răsfrâng asupra mediului și asupra celor din jur, cred că lucrurile s-ar schimba.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă”: Cum vedeți orașul peste 5 ani?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești:: Sunt foarte optimistă, deoarece sunt convinsă că lucrurile se vor schimba în bine. Poate că și pandemia ne-a făcut să ne întoarcem puțin în interiorul nostru, să ne analizăm puțin mai bine, să realizăm că lucrurile se pot schimba de la o zi la alta, de la o clipă la alta și atunci poate că fiecare a tras linie și și-a reorganizat viitorul, obiectivele și începem să realizăm că viața noastră poate fi ușoară și frumoasă dacă noi ne dorim să fie așa. Eu sunt optimistă, deoarece de aici nu voi pleca niciodată, aici va rămâne casa mea. Sper să îmi dea Dumnezeu putere și energie să îmi practic meseria în continuare, să le pot aduce copiilor lucrurile de care au cea mai mare nevoie, deoarece pe lângă cunoștințele pe care încercam să le transmitem, cred că până la urmă menirea noastră este să și să îi ajutăm să devină oameni, oameni .Oameni adevărați, de care să fim mândri și noi și familia lor. Și eu cred că Mărășești, așa mic și frumos cum este are în continuare multe de spus. Eu cred că așa cum credeam eu când eram mică, că nu există om care să nu știe unde este Mărășești și ce reprezintă el, cred că Mărășești în continuare va fi în inima noastră, a celor de aici, dar și in inima tuturor românilor ca locul unde s-a scris istorie și cei tineri vor rămâne aici să își întemeieze o casă, o familie...
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă: Mulțumim! Îndreptându-ne spre partea profesională, care este rolul învățătorului aici, în Mărășești?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: În momentul în care am venit în oraș, învățătoarele erau toate de aici. Și cred că era un lucru foarte bun, pentru că în momentul în care faci parte din comunitate te întâlnești permanent cu omul, devii mai responsabil. Pentru că vrei ca lucrând cu copiii din oraș să îi vezi crescând și ajungând studenți, oameni mari. Cel puțin pentru mine a fost o responsabilitate. Am avut multe de învățat de la colegele mele. În momentul în care am venit aici ele erau de vârsta mea. Acum majoritatea s-au pensionat, dar eu cred că întotdeauna Mărășești a fost binecuvântat din punctul ăsta de vedere.Vorbesc strict de colegele mele, nu că nu s-ar întâmpla acest lucru și la nivel gimnazial sau liceal. Dar cred că copiii au fost norocoși, deoarece au avut într-adevăr cadre didactice dedicate meseriei și am avut de unde învăța. De exemplu acum, la mine în școală, eu sunt cea mai în vârstă. Suntem șase învățătoare, celelalte colege sunt tinere și dedicate meseriei și mă bucură treaba asta. Adică nimeni nu a ales această meserie doar pentru că nu avea ce să aleagă și a venit aici deoarece crede că s-ar descurca. Nu, cine și-a ales aceasta meserie a ales-o deoarece asta vrea să facă și sunt plăcut surprinsă. Nu știu… În momentul în care eu am decis să mă fac învățătoare, țin minte ce mi-a spus tatăl meu. Și mi-a zis: „gândește-te că soarta copiilor este în mâinile tale. Felul în care te vei purta cu ei le poate aduce dragostea sau ura față de carte. De tine depinde să le deschizi dragostea față de învățătură și dorința de a progresa. Dacă crezi că poți face asta, rămâi în învățământ. Dacă simți că nu ești făcută pentru asta, vezi tu ce faci mai târziu”. Nu am simțit niciodată ca o povară. Mi-a fost greu, dar v-am spus, am avut colege deosebite, am avut de la cine învăța, întotdeauna am putut întreba și m-am perfecționat pe parcurs. Odată ce termini școala nu ești un profesionist adevărat. Lucrurile le înveți făcând. Și cred eu că le-am învățat.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă: Cum s-a schimbat educația de-a lungul anilor în acest oraș?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Eu cred că s-a schimbat în bine, deoarece foarte mulți copii, odată ce termină gimnaziul, merg la liceu. Eu cred că din ce în ce mai mulți, de la un an la altul, părinții se ambiționează să le ofere copiilor educația de care ei nu au avut nevoie, sau nu au avut parte, nu au avut ocazia și nu s-a putut din diverse motive. Și foarte mulți, în momentul în care termină liceul, merg la facultate. Și avem copii cu care ne putem mândri și asta e un lucru mare, cred eu.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă: După 20 de ani în care ați lucrat aici, în oraș, care sunt schimbările pe care le-ați observat?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: S-au schimbat multe și mai ales din perspectiva de abordare a elevului. Acum punem foarte mult accent pe dezvoltarea lui emoțională, pe înțelegerea nevoilor copilului. Te oprești întotdeauna și acorzi atenție unui copil care vezi că se confruntă cu orice problemă. Cred că mai mult sarcina noastră de a ne face treaba, de a transmite informații, noi trebuie să avem mai mult în vedere și grija aceasta de a îi forma ca oameni. Copiii sunt mult mai sensibili în ziua de astăzi, copiii au probleme. Se confruntă cu atât de multe temeri, neliniști și griji și atunci trebuie ajutați. Din păcate ne lipsește un cadru… Cum să spun? Avem un singur psiholog, un singur logoped, un singur profesor de sprijin la toate școlile din oraș. Ceea ce este mult prea puțin! Ar fi bine ca fiecare școală să aibe echipa de psiholog, profesor de sprijin, logoped, pentru că atunci, împreună, am reuși să rezolvăm mult mai multe probleme decât rezolvăm acum. De la o generație la alta simt că primesc alți copii. Înainte tratam lucrurile altfel.Era acea seriozitate, era poate și strictețe mai multă.Acum nu poți preda decât cu zâmbetul pe buze Cât se poate, deoarece acum purtăm mască. Trebuie să le zâmbești, trebuie să le vorbești frumos, trebuie să ajungi la sufletul lor, deoarece altfel nu se poate.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă: În sfârșit, de când și cum v-ați hotărât sălucrați cu asociația Voluntariat Pentru Viață? Cum vedeți influența tinerilor precum noi, veniți din diferite țări, aici, în oraș?
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Eu cred că ne-a ajutat foarte mult venirea voluntarilor aici și pe noi, cei mari și pe cei mici, pentru că așa pot cunoaște lumi diferite. Voluntarii au venit cu activități diverse, pe care noi poate le gândeam, dar nu le aplicam, deoarece educația nonformală este un concept mai nou. Am făcut altceva.Copiii sunt deschiși acum tuturor activităților. Felicitări inițiativei acestei asociații, Voluntariat Pentru Viață, deoarece cred că sunt 7 ani de când școala a colaborat annual, a făcut parte din proiectele acestei asociații. Copiii au avut parte de activități foarte frumoase. A fost această periadă de pandemie, când activitățile au trecut în sistem online și nu a mai fost pe placul copiilor, cu toate că au participat la ele, dar nu au mai avut același impact ca cel avut când voluntarii erau prezenți. Copiii i-au îndrăgit foarte mult pe voluntari, unii chiar mai țin legătura și acum cu voluntarii. Eu mă bucur că am avut ocazia să le oferim copiilor și altceva. Deoarece merg acasă și poate după ce îți fac temele… Telefon, tabletă, calculator, jocuri… Adică sunt activități care ar trebui făute mai cu reținere și părinții ar trebui să încerce să îi implice pe copii în cu totul alte activități. Iar acestea care sunt venite așa, pur și simplu nu ai cum să le refuzi și să fii mulțumit că faci parte din aceste activități interesante din care fiecare are ceva de învățat.
Reporter în cadrul proiectului ON AIR al Asociaţiei ”Voluntariat pentru Viaţă:: Mulțumesc frumos!
Învățătoarea Daniela Mihalcea din Mărășești: Mulțumesc și eu!
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Orașul Mărășești
