La fraţii de peste Prut - acum 23 de ani
Mai întai a fost prezenţa lui Bică Chirilă, care activa ca maestru coregraf în R. Moldova în cadrul schimburilor culturale dintre Romania şi R. Moldova. La propunerea lui Bică Chirilă a urmat invitaţia. O adresă, semnată de M. Guţu, şeful Secţiei de Cultură din raionul Edinet, prin care eram invitaţi cu ansamblul folcloric la sărbătoarea naţională “Limba noastră cea romană” din oraşul Edinet pentru perioada 30.08-2.09.1993. Invitaţia a venit şi ca urmare a prestigiului de care se bucura maestrul coregraf Bică Chirilă în acea perioadă dar şi ca o recunoaştere a fraţilor de neam şi credinţă faţă de valoarea cantecelor şi dansurilor din Ţara Vrancei, copilăria de suflet a maestrului. Am răspuns invitaţiei sub ideea ca ar fi bine ca frontiera de la Prut să devină istorie. Cu toţii am avut porniri emoţionale, atitudini de simpatie faţă de fraţii noştri de peste Prut, în pragul sărbătorilor naţionale “Limba noastră cea romană”. Aşadar, existand mobilul, ansamblul folcloric de la Năruja, ansamblu renăscut după Revoluţie ca fiind cel mai tanăr din judeţ, şi-a început repetiţiile sub directa îndrumare a lui Bică Chirilă pentru a fi sigur ca-i vom prezenta îndrumările lui. Repetiţiile începeau la ora 18 şi se terminau la ora 24. Tinerii artişti amatori doreau să nu se facă de ruşine în faţa fraţilor de peste Prut.
Invitaţie la “Comoara Vrancei” Năruja
La Edinet ansamblul folcloric cu un număr de 40 de persoane a avut în repertoriu dansuri mixte, dansuri de bărbaţi, dansuri de fete, grup vocal fete, fluieraşi, taraf tradiţional, solişti dansatori, solişti instrumentişti, soliste vocale din cadrul ansamblului dar şi îndrăgitele soliste profesioniste Lina Vetrescu (fosta membră a ansamblului) şi Maria Costioaia, un recitator în persoana celui mai tanăr membru al ansamblului, la numai 7 ani Chirilă Titi-Florin recitand “Doina” de Mihai Eminescu, doină încă interzisă pe atunci, urmand un dans tematic cu măşti “Viaţa învinge” iar în final “Liber te cant Ţara mea” şi “Hora Unirii”. Aşadar, este de datoria noastră ca în vara anului 2017, odată cu festivalul “Comoara Vrancei” de la Năruja, să invităm fraţii de peste Prut la sărbătoarea noastră şI, prin obiceiul nostru stravechi “Prinsul Suratelor”, să ne înfrăţim, iar prin tricolor la mană să arătăm că “Vara înfrăţeşteŢara”. (Titel-Toader CHIRILĂ, preşedinte al Societăţii Culturale “Vranczia” Năruja)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Martor ocular, în Vrancea, al dramei țăranului român în timpul colectivizării
De același autor
