Pro Agro: Nu există o politică fiscală coerentă care să-i încurajeze pe fermieri
“Ne tot încurajaţi şi ne vorbiţi frumos despre asociere. Aproape că îmi plăcea ceea ce auzeam legat de asociere, dar lucrurile nu stau chiar aşa. Pentru că în continuare nu avem o politică fiscală coerentă prin care să-i încurajăm pe fermieri, pe legumicultori, să se înregistreze fiscal cu zero taxe, să se poată capitaliza şi, după, statul va putea să strângă mai mulţi bani”, a subliniat Dumitru. O altă problemă din sector este faptul că statul dă ajutor de minimis atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor fizice înregistrate fiscal, iar astfel de demers creează o competiţie neloială în piaţă. “Pentru că unul pleacă cu roşia cu 9% TVA, în timp ce altul pleacă cu normă de venit. Unul plăteşte CASS, iar altul nu plăteşte CASS. Asta este realitatea agriculturii româneşti şi a legumiculturii”, a completat Dumitru. Dumitru a mai spus că fermierii români nu au avut timp să se capitalizeze. Preşedintele Pro Agro a subliniat faptul că se vorbeşte despre o legislaţie de încurajare a fermierilor pentru a se asocia. Un exemplu în acest sens l-a reprezentat adoptarea legii cooperativelor, care nu a fost pusă încă în practică. În ceea ce priveşte sectorul de legume, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, Aurel Tănase, susţine că acesta este sectorul cu cele mai mari facilităţi investiţionale din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. “Trebuie să vedem cum facem, astfel încât în anul 2017- 2018 să putem să prindem cât se poate de multe fonduri şi să pornim nişte acţiuni care să se finalizeze cu rezultate pozitive”, a completat Tănase. În perioada 2015 – 2020, sunt alocaţi anual 13 milioane de euro din fonduri europene pentru susţinerea cultivării legumelor în spaţii protejate. Însă în 2015, fermierii nu au reuşit să acceseze decât 2,5 milioane de euro din cauza unor neînţelegeri.“Sunt multe probleme şi una dintre misiunile pe care le avem este să comunicăm pentru că din cauza lipsei de comunicare am pierdut foarte mult. În 2015, sectorul nostru pe sprijinul cuplat a avut 13 milioane de euro, din care peste 10,5 milioane de euro nu au fost absorbiţi de fermieri. De ce? Pentru că la timpul respectiv ne-am făcut datoria şi am cerut aceste fonduri. Dar pe o interpretare dată de Ministerul Agriculturii de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reieşea că solariile care se află pe o distanţă mai mare de doi metri între ele şi nu au 1.000 de mp erau declarate neeligibile. Din 3.500 de hectare pentru care erau alocaţi bani, doar 23,6 hectare au fost eligibile”, a explicat Tănase.
