Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu circa 6%

Ziarul de Vrancea
25 apr 2016 702 vizualizări
Numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional în primele trei luni a fost de 41.783

Numărul tranzacţiilor imobiliare a urcat în primul trimestru la 211.901, cu aproape 13.000 mai mult faţă de primele trei luni de anul trecut, cele mai multe contracte fiind înregistrate în Bucureşti, Ilfov şi Timiş. În luna martie 2016 au fost tranzacţionate 89.724 imobile în toată ţara, în creştere cu 16.000 faţă de luna precedentă. Comparativ cu martie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu 10.762, a anunţat luni Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în primul trimestru din 2016 în Bucureşti – 20.377, Ilfov – 11.438 şi Timiş – 10.397. Judeţele cu cele mai puţine imobile tranzacţionate în primele trei luni din 2016 sunt Gorj – 1.978, Covasna – 2.014 şi Valcea – 2.020. În luna martie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost încheiate în Bucureşti – 8.678, Timiş – 4.881 şi Ilfov – 4.714. Numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional în primele trei luni a fost de 41.783, în creştere cu 4.280 faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, au fost înregistrate, la nivel naţional, 1,6 milioane de operaţiuni de cadastru şi carte funciară, în creştere cu aproximativ 80.000 comparativ cu intervalul ianuarie-martie 2015.  Cele mai multe operaţiuni au fost înregistrate în perioada ianuarie-martie 2016 în Bucureşti – 122.721, Timiş – 99.647 şi Ilfov –79.566. Cele mai puţine operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară au fost înregistrate în acelaşi interval în Gorj – 15.059, Mehedinţi – 14.706 şi Sălaj – 14.673.

Jumătate dintre companiile de impact din ţară sunt în stare de dificultate

Mai mult de jumătate din companiile de impact în economie sunt în dificultate, Romania fiind în continuare pe primul loc la numărul de insolvenţe la 1.000 companii active, potrivit unui studiu realizat de CITR. Pe piaţa locală sunt 22 de companii la 1.000 de locuitori, iar din 1.000 de companii active 45,4 sunt în insolvenţă. Media Europei Centrale şi de Sud-Est este de peste 70 de companii la 1.000 de locuitori şi mai puţin de 15 insolvenţe la 1.000 de companii active. Astfel, deşi numărul dosarelor de insolvenţă a scăzut în ultimii trei ani, peste 50% din companiile care intră în insolvenţă au raportat o pierdere dublă şi o creştere a gradului de îndatorare în 2015 faţă de 2014. În aceste condiţii, Romania se află pe penultimul loc în Europa de Est după numărul de companii active la 1.000 locuitori, dar conduce în continuare la numărul de insolvenţe la 1.000 companii active. "Indicatorii macroeconomici au raportat o creştere în 2015, iar piaţa din Romania a fost în atenţia investitorilor străini, în principal prin portofoliile de credite NPL tranzacţionate pe piaţă. Privind strict cantitativ, insolvenţele au scăzut ca număr şi există alocări de cash semnificative ale investitorilor pentru piaţa est-europeană. Însă economia romanească este una a IMM-urilor, consolidată de puţinele companii multinaţionale ce susţin un număr mare de companii de talie mică şi medie supraîndatorate. 50% din companiile de impact se află în continuare în stare de dificultate, iar raportul dintre companiile relevante şi companiile aflate în dificultate şi insolvenţă iminentă s-a menţinut constant în ultimii trei ani. Problemele netratate la nivel micro nu vor conduce la un ritm predictibil şi constant al creşterii economice", a declarat Andrei Cionca, Preşedinte CITR Group şi CEO CITR.  Soldul creditelor acordate companiilor de către bănci se menţine relativ constant în 2015 faţă de 2014, finanţarea bancară rămanand blocată. Investiţiile străine se concentrează pe societăţi sănătoase şi pe portofolii de NPL şi foarte puţine sunt investiţii strategice individuale. În 2015, rata de angajare totală a crescut, însă rata de creare de noi locuri de muncă a rămas relativ scăzută, de 2,2%.

Din 10 joburi deschise în industria de software se acoperă doar 4-6

Deficitul de specialişti din industria IT, accentuat de migraţia IT-ştilor buni în Vest, limitează potenţialul foarte mare pe care îl are Romania la exportul de servicii informatice şi s-a ajuns în situaţia în care din 10 joburi deschise se acoperă 4-6, a declarat Florin Talpeş, CEO Bitdefender. "Sectorul de IT a crescut cu 10-15% în fiecare din ultimii ani. E vorba în primul rand de export, cu valoare adăugată mare. Există modele de dezvoltare care arată că industria de software (produse proprii, dar şi outsourcing de dezvoltare de software) poate depăşi venituri de 5 miliarde de euro, în 5-7 ani. Aceste date nu includ potenţialul industriei de servicii globale. Pentru statul roman, îndeplinirea acestui potenţial înseamnă şi un volum semnificativ de taxe de încasat din industria de software", a mai spus Talpeş. Criza de personal din sectorul IT este accentuată de numărul limitat de absolvenţi, în condiţiile în care facultăţile livrează circa 7.000 de absolvenţi de IT pe an, iar necesarul din piaţă este cel puţin dublu. Efectul este creşterea semnificativă a salariilor oferite angajaţilor. Salariul mediu în industria serviciilor informatice a ajuns anul acesta la circa 5.200 de lei net pe lună, fiind de 2,6 ori mai mare decat media pe întreaga economie.

Trageri speciale la loto cu ocazia sărbătorilor de Paşti

Loteria Romană organizează pe 1 mai Tragerile Speciale Loto ale Sărbătorilor de Paşti, premiile fiind de peste 20 de milioane de lei, informează Loteria Romană, ieri, printr-un comunicat de presă. Potrivit unui comunicat, "duminică, 1 mai, Loteria Romană organizează Tragerile Speciale Loto ale Sărbătorilor de Paşti". Astfel, "pentru jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 se organizează cate două trageri: o tragere principală şi o tragere suplimentară. Cu fiecare varianta jucată şi validată pentru aceste jocuri din data de 1 mai, se participă la ambele trageri organizate pentru jocul respectiv", informează Loteria Romană. "La tragerea suplimentară a fiecaruia dintre cele trei jocuri, fondurile de caştiguri ale categoriei I se suplimentează dupa cum urmează: pentru LOTO 6/49 cu 300.000 lei, pentru JOKER cu 200.000 lei şi pentru LOTO 5/40 cu 100.000 lei" se mai spune în comunicat. La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 8,73 milioane lei (peste 1,95 milioane euro), iar la Noroc a rămas în joc un report cumulat în valoare de peste 2,45 milioane lei (aproximativ 550.000 de euro).  La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 8,8 milioane lei (peste 1,97 milioane de euro), iar la Noroc Plus, reportul categoriei I este de peste 188.500 lei (peste 42.100 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 175.700 lei (peste 39.100 de euro) iar la jocul Super Noroc, la aceeaşi categorie, peste 31.600 lei. Potrivit Loteriei Romane, joi, 28 aprilie, nu vor avea loc trageri loto.

Numărul romanilor care vor să lucreze este în scădere

Anul trecut, numărul romanilor care declarau că vor să lucreze s-a ridicat la 361.000, în scădere cu 4,9% faţă de anul anterior, potrivit datelor furnizate luni de Institutului Naţional de Statistică (INS). Ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în 2015 de 2,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decat în anul precedent. Din randul populaţiei inactive în varstă de 15-74 ani (6.066.000 persoane), 361.000 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, în scădere cu 19.000 faţă de anul precedent. Dintre acestea, 357.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2015, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,9%.

Creditarea anuală a crescut cu 2,8% în martie

Băncile locale aveau la finele lunii martie un stoc de credite de 216 miliarde de lei, în creştere cu 2,8% faţă de aceeaşi lună din 2015, potrivit datelor agregate de BNR. Printre factorii care au determinat creşterea creditării se numără sporirea încrederii populaţiei, dar şi a firmelor în economie şi dobanzile mici la credite. Creditele în lei au avansat cu 20% la 114 mld. lei. Împrumuturile în lei acordate populaţiei afişau un sold de 56 mld. lei, cu 34% peste nivelul de acum un an. Creditele în valută afişau la finele lunii martie un sold de 102 mld. lei, în scădere cu 11,5% faţă de martie 2015. Pe de altă parte, depozitele constituite de populaţie şi companii au ajuns la 248 mld. lei, un avans anual de 9,5%, chiar dacă bonificaţiile plătite de bancheri s-au diminuat într-un ritm mult mai rapid decat dobanzile cerute la credite.

Banca bogaţilor îşi deschide porţile şi pentru săraci

Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de pe Wall Street, vrea să caştige cotă de piaţă şi în segmentul de venituri maii scăzute, cu oferte de conturi de economii online pentru numai 1 dolar, scrie Financial Times. Pentru aproape 150 de ani, Goldman Sachs a fost banca celor bogaţi şi puternici. În prezent, gigantul de pe Wall Street vrea să îşi deschidă porţile ”maselor” prin oferte de conturi de economii care pornesc de la numai 1 dolar per depozit. Schimbarea de strategie a Goldman vine în condiţiile în care banca este sub presiune pentru dezvoltarea unei noi linii de finanţare. Un prim trimestru slab al marilor bănci americane au subliniat dificultăţile pe care diviziile de investiţii le întampină, pe langă pieţele volatile şi reglementări mai stricte.
































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.