Ştefan Graur – un primar erou al oraşului Focşani (1914-1917)
Întreaga suflare românească sărbătoreşte cu respect şi pioşenie Centenarul Marii Uniri (1918-2018). Acesta rămâne un moment înălţător, din istoria poporului român, când trebuie să ne cunoaştem eroii, înaintaşii, care, prin suferinţa şi truda lor, au contribuit la înfăptuirea acestui eveniment istoric marcant (1918). Un asemenea erou a fost şi domnul Ştefan Graur, primar al oraşului Focşani, între anii 1914-1917.
Avocatul Ştefan Graur se trage din lumea harnicilor gospodari podgoreni din comuna Străoane – Panciu. După ce a absolvit Liceul Naţional din Iaşi, un liceu de elită a timpului, a urmat cursurile Universităţii din aceeaşi localitate, devenind diplomat în Istorie şi Teologie. Îşi va desăvârşii, timp de 2 ani, studiile de Drept la Sorbona.
Întors în ţară, în primii ani ai tinereţii a predat Limba franceză la Liceul „Unirea” din Focșani, apoi, timp de 30 de ani a lucrat în baroul de avocați de pe lângă Tribunalul Putna. S-a bucurat de stima și aprecierea colegilor și concetățenilor săi, astfel că, între anii 1896-1899 și 1907-1911 a îndeplinit funcția de consilier comunal, iar între 1914-1917 pe cea de primar al orașului Focșani.
Evenimentele dramatice ale sfârșitului de an 1916 îl găsesc pe Ștefan Graur în funcția de primar al orașului Focșani, care depășea la acea vreme peste 22.000 de suflete, pregătit să înfrunte, pe rând, cu toată bărbăția, invaziile „aliaților” și apoi ale cotropitorilor austro-germani. Profund îngrijorat de soarta locuitorilor urbei Focșanilor, de evenimentele dureroase ce se prăvăleau asupra acestora, cu două săptămâni înainte de a avea loc ocuparea de către inamic a orașului, împreună cu consiliul urbei hotărăsc cu mult curaj, ca întreaga rezervă a primăriei, de gaz, lemne, făină și cereale să fie vândute populației, în special celor nevoiași, pentru ca aceste bunuri să nu cadă în mâna invadatorilor.
În zilele Sfinte ale Crăciunului 1916, este pus în situația de a-i înfrunta cu mult sânge rece pe ocupanți, care au avut o comportare „cinică și arogantă”, de cotropitori, față de autorități și populația orașului.
Trupele germane au pătruns în oraș cu furie și brutalitate, după ce au săvârșit câteva raiduri aviatice,soldate cu victime, pentru a intimida populația și autoritățile.Comandanții de Etapă au pretins să fie primiți cu pâine și sare de autorități, lucru ce nu s-a întâmplat. Furia și injuriile acestora au atins cota maximă, când intrând în sala mare de ședință a consiliului primăriei au fost întâmpinați de harta României Mari, așezată pe peretele central, reprezentând marele ideal al poporului român. Harta a fost înlăturată, funcționarii primăriei au fost alungați din local, aici fiind instalat Comandamentul de Etapă al inamicului. A urmat o perioadă de persecuții și comportări abuzive din partea ocupantului, sprijiniți de unii „colaboratori” ai Puterilor Centrale, care s-au pus în slujba invadatorului.
Documentul de arhivă, raportul oficial a situației orașului, întocmit în anul 1919 către Ministerul de Interne arată:
„Dintre autoritățile noastre, domnul Ștefan Graur, din cauză că a refuzat de a face rechiziții, de a asigura găzduire pentru ofițerii germani, de a jefui și înfometa populația, pentru că a ținut conferințe despre idealul nostru național, pentru intrarea României în Război contra Puterilor Centrale și a scrierii politice (scrisoare) ce a făcut la Paris în 1897, a fost înlăturat din capul comunei (a se vedea raportul către generalul von Morgen). Apoi a fost luat ostatic, purtat cu bagajele în spate, în ziua întâi de Paște (1917), între santinele, pe străzile orașului, deportat mai întâi în lagărul de la Săveni, pe Ialomița și după aceia în Bulgaria, în lagărul de la Troian, timp de 9 luni. A fost tratat în mod nedemn și neuman. N-a fost judecat de nici-o autoritate militară. În locul acestuia, din ordinul generalului von Morgen, a fost numit la Focșani, ca primar Al. Delladecima, în capul unui consiliu de 6 persoane. Aproape simultan, senatorul de Putna, avocatul N. D. Chirculescu a fost luat ostatec, fiind închis și supus regimului celular, de la 26 februarie până la 10 octombrie 1917, apoi trimis cu domiciliul forțat la Rm. Vâlcea, pentru că a ținut două conferințe pentru întrarea în Război a României contra Puterilor Centrale.”
Alături de aceștia, mulți cetățeni ai urbei au fost persecutați și închiși în arestul central al orașului între 2 zile și 7 luni, alții amendați sau scoși la corvoadă publică, pentru nesupunere față de autoritățile nou instalate.
Doar la intervenția primului ministru, Alexandru Marghiloman, fostul primar, Ștefan Graur a fost eliberat din lagărul din Bulgaria, retrăgându-se la Iași. Fiind un propiat a lui Ion Mihalache, „învățătorul de la Topoloveni-Argeș”, în 1919, cu sprijinul unor învățători și săteni a închegat în Putna Partidul Țărănesc, apărător al intereselor naționale și sociale ale țărănimii. După 1926, a devenit președintele filialei Partidului Național Țărănesc din Putna.
Pentru truda și sacrificiul său de o viață, documentele nu consemnează, până la moartea sa, survenită în 1936, nici o distincție sau semn onorific din partea statului sau urbei pentru care a suferit; evenimentele ce au urmat l-au cufundat în uitarea istoriei, astfel că, nicio stradă sau instituție nu amintesc numele lui Ștefan Graur.
Ziarul „Deșteptarea Putnei”, din 15 noiembrie 1936 îi semnalează decesul, amintind: „Minte superioară, hrănită din acea cultură aleasă și clasică a Sorbonei, de acum 40 de ani; o formidabilă putere de muncă închinată zi de zi, timp de patru decenii cinstei și dreptății. Un adevărat om, un adevărat cetățean!”
La înmormântarea sa a vorbit primul ministru Armand Călinescu: „În numele conducerii centrale a Partidului Național Țărănesc, mă înclin în fața mormântului lui Ștefan Graur, exprimând omagiile de recunoștință!”
Prin tot ce a făcut, prin sacrificiul și truda sa pentru a-i apăra și ocroti pe semenii săi, pentru lupta dusă în realizarea Unirii, se cade să-l considerăm un adevărat erou al timpurilor pe care le-a trăit cu toată intensitatea.
Profesor, Cezar Cherciu
Citiți și:Tu ştii cine au fost primarii oraşului nostru?
