MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Pensiile aferente lunii mai se plătesc înaintea sărbătorilor pascale
Casa Naţională de Pensii Publice va vira banii până în 30 aprilie u 9.331.399 mii de lei este valoarea totală a pensiilor
Guvernul a decis, joi, că pensiile aferente lunii mai se plătesc înaintea sărbătorilor pascale, iar Casa Naţională de Pensii Publice va vira banii până în 30 aprilie către Poşta Română şi bănci. Valoarea totală a pensiilor se ridică la 9.331.399 mii de lei. ”La solicitarea premierului Marcel Ciolacu, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern şi un Memorandum pentru ca plata pensiilor să poată fi făcută înaintea sărbătorilor pascale. Executivul a aprobat, în şedinţa de joi, cele două acte normative care asigură plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legi speciale, aferente lunii mai 2024”, anunţă, joi, Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) urmează să vireze până în 30 aprilie sumele necesare către Poşta Română şi băncile comerciale cu care are încheiate convenţii pentru plata acestor drepturi. ”Devansarea plăţii pensiilor înainte de sărbătorile de Paşte presupune un efort susţinut pentru care vreau să le mulţumesc tuturor celor implicaţi, colegilor din minister, Casei Naţionale de Pensii Publice şi caselor teritoriale de pensii, băncilor comerciale cu care CNPP are încheiate convenţii şi, nu în ultimul rând, reprezentanţilor Poştei Române, care vor face eforturi pentru ca aceste drepturi să ajungă cât mai repede la pensionari”, a declarat ministrul Muncii, Simona Bucura – Oprescu, citată în comunicatul de presă. Potrivit documentului citat, pentru plata în avans a pensiilor aferente lunii mai 2024, prin mandat poştal, va fi virată către Compania Naţională Poşta Română SA suma de 1.961.165 mii lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv 339.359 mii lei din bugetul de stat, iar către băncile comerciale suma de 6.346.977 mii lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv 683.898 mii lei din bugetul de stat. Suma totală necesară pentru plata în avans a pensiilor se ridică la 9.331.399 mii de lei. Premierul Marcel Colacu a anunţat, joi, la începutul şedinţei de Guvern, că se adoptă hotărârea de care permite plata pensiilor înaintea sărbătorilor de Paşti, el arătând că este un gest firesc de respect faţă de seniorii României.
Salariaţii din bănci vor avea salariu minim garantat şi lefuri compensatorii
u drepturile, prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă pentru sectorul ”Activităţi bancare”
Salariaţii din sistemul bancar vor beneficia de un salariu minim al cărui cuantum este mai mare decât cel minim pe economie şi de un pachet de plăţi compensatorii în caz de concediere pentru motive neimputabile lor. Drepturile sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă semnat miercuri şi care vizează sectorul ”Activităţi bancare”. ”Pentru prima dată, toţi salariaţii din sistemul bancar vor avea garantat un salariu minim, mai mare decât cel minim pe economie şi un pachet de plăţi compensatorii în caz de concediere pentru motive neimputabile lor, cu menţiunea că aplicarea la nivelul întregului sector se va face după avizarea de către Consiliul Tripartit şi aprobarea de către Guvern. Semnarea acestui contract reprezintă un pas important pentru dialogul social din sectorul bancar şi pentru comunitatea sa de lucrători. Asta cu atât mai mult cu cât traversăm o perioadă de fuziuni şi achiziţii în piaţa bancară din România, totul pe fondul unei tendinţe mondiale de digitalizare şi automatizare a domeniului bancar, care poate afecta un număr semnificativ de locuri de muncă. De aceea, am insistat ca pachetul de salarii compensatorii să ajungă până la 6 salarii, în funcţie de vechimea în bancă a angajatului”, se arată într-un comunicat dat publicităţii joi de reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Industria Financiară. Potrivit acestora, noul Contract Colectiv are o importanţă naţională, iar la intrarea sa în vigoare la nivelul întregului sector de activitate, va deveni primul Contract Colectiv aplicabil sectorial din mediul economic privat. Încheierea Contractului Colectiv de Muncă în sectorul "Activităţi bancare" s-a finalizat în urma unor negocieri purtate între Consiliul Patronatelor Bancare din România pe de o parte şi, pe de altă parte Federaţia Sindicatelor din Industria Financiară, care include sindicate reprezentând angajaţi ai BRD, BCR, UNICREDIT, Banca Transilvania, OTP Bank, CEC Bank, First Bank, EXIM Banca Românească, Libra Bank, precum şi din sectorul asigurări, din companiile Groupama, Omniasig, UNIQA, ASIROM şi Federaţia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci, ce include sindicate care reprezintă lucrători din Raiffeisen Bank şi Alpha Bank.
Numărul insolvențelor a urcat cu aproape 39% în Europa Centrală şi de Est
Regiunea ECE a înregistrat o creştere de 38,6% a procedurilor de insolvenţă în 2023 comparativ cu 2022, marcând un alt an de creştere cu două cifre, arată o analiză Coface. Compania se aşteaptă la noi creşteri a insolvenţelor în 2024 şi consideră că mediul de afaceri în 2024 va fi marcat de o creştere limitată a cifrei de afaceri, scăderea marjelor şi provocări continue pentru companiile exportatoare. Potrivit Coface, în anul 2023 s-au înregistrat 50.199 insolvenţe în ECE, faţă de 36.208 în 2022. ”În urma unei recesiuni economice, ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au asistat la o creştere semnificativă a insolvenţelor pe parcursul anului 2023. În timp ce companiile au rezistat iniţial şocurilor ca urmare a măsurilor de sprijin guvernamental în timpul pandemiei, retragerea ulterioară a acestor iniţiative combinată cu presiunile macroeconomice au determinat rate de insolvenţă ridicate”, arată Coface. Criza economică a dus la o scădere a creşterii medii a PIB-ului din regiune de la 4% în 2022 la doar 0,5% în 2023, rezultând cea mai scăzută rată din acest secol (excluzând criza financiară globală din 2009 şi pandemia Covid-19 din 2020). Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia şi Lituania au înregistrat chiar rate de creştere negative în 2023. Regiunea ECE a înregistrat o creştere de 38,6% a procedurilor de insolvenţă în 2023 comparativ cu 2022, marcând un alt an de creştere cu două cifre. „Această evoluţie a fost alimentată de o combinaţie de factori interni şi externi care au amplificat provocările cu care se confruntă companiile din regiune, în special tensiunile geopolitice şi inflaţioniste care au pus presiune pe companii”, explică Grzegorz Sielewicz, economist şef Coface Europa Centrală şi de Est. Consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina, din cauza proximităţii sale geografice, au avut efecte în întreaga regiune, perturbând lanţurile de aprovizionare şi contribuind la creşterea preţurilor energiei. Aceste şocuri externe, cuplate cu provocările interne, cum ar fi deficitul de forţă de muncă şi creşterea costurilor inputurilor, au afectat foarte mult companiile, ducând la o accelerare a numărului insolvenţelor. Sectoarele construcţii şi comerţ, în special, au fost afectate de valul mare de insolvenţe, confruntându-se cu un deficit de forţă de muncă, presiuni salariale şi încetinirea cererii. „Ne aşteptăm la noi creşteri a insolvenţelor în 2024, deşi la o rată mai mică comparativ cu anul precedent”, iar la nivel global, companiile nu îşi vor atinge întregul potenţial de avans economic ca urmare a provocărilor cu care se confruntă în activităţile lor operaţionale.” adaugă Jarosław Jaworski, CEO Coface în Europa Centrală şi de Est.
Acţiunile grupului francez de lux Kering au scăzut cu peste 9%
Acţiunile grupului francez de lux Kering au scăzut cu peste 9%, miercuri, după ce compania a avertizat că se aşteaptă la o scădere puternică a profiturilor în primul semestru, ca urmare a cererii mai mici pentru marca sa Gucci, transmite CNBC. Grupul a declarat marţi că anticipează o scădere de 40% - 45% a veniturilor operaţionale în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, deoarece are dificultăţi să-şi păstreze cota pe piaţa de lux din ce în ce mai exigentă. Acţiunile şi-au redus uşor pierderile, la un declin de 7,8%. Preşedintele şi CEO-ul Kering, François-Henri Pinault, a declarat marţi că avertismentul vine după ce performanţa companiei ”s-a înrăutăţit considerabil” în primul trimestru. ”Deşi anticipasem un început de an provocator, condiţiile de piaţă lentă, în special în China, şi repoziţionarea strategică a anumitor case, începând cu Gucci, au exacerbat presiunile de scădere asupra liniei noastre de top”, a spus Pinault într-un comunicat. ”Având în vedere această scădere a veniturilor, împreună cu hotărârea noastră fermă de a continua să investim selectiv în atractivitatea pe termen lung şi caracterul distinctiv al mărcilor noastre, ne aşteptăm acum să oferim un profit operaţional mult mai mic în prima jumătate a acestui an”, potrivit companiei. Vânzările grupului au scăzut la 4,5 miliarde de euro în primul trimestru, un declin de 10% la o bază comparabilă. Compania cu sediul la Paris a semnalat scăderea anticipată într-un avertisment rar de profit de luna trecută, menţionând că deficitul ar fi cauzat de scăderea vânzărilor Gucci, în special în Asia. Vânzările Gucci din primul trimestru au scăzut cu 18% pe o bază comparabilă, uşor sub declinul de 20% care fusese proiectată anterior. Reducerea diferenţiază casa de modă de alte linii de lux ale LVMH şi Hermes, care au rămas rezistente în faţa factorilor contrari. Gucci a fost cândva un brand iubit al grupului Kering, oferind rezultate puternice în 2021, care au fost determinate de un boom timpuriu din epoca pandemiei de Covid-19.
Huawei a dezvăluit o nouă marcă de software pentru conducerea inteligentă
Grupul chinez de tehnologie Huawei a dezvăluit miercuri o nouă marcă de software pentru conducerea inteligentă, numită Qiankun, marcând cel mai recent impuls al său de a deveni un jucător important în industria vehiculelor electrice, transmite Reuters. Noul brand Qiankun, care simbolizează o combinaţie între cer şi Munţii Kunlun, intenţionează să ofere sisteme de conducere autonomă care implică şasiul de conducere, sunetul şi scaunul şoferului, a declarat Jin Yuzhi, CEO al unităţii de afaceri Intelligent Automotive Solution (IAS) a Huawei, în timpul unei eveniment organizat înaintea Salonului auto de la Beijing. ”2024 va fi primul an pentru comercializarea în masă a conducerii inteligente, iar numărul cumulat al maşinilor în circulaţie echipate cu sistemul de conducere autonomă Huawei va depăşi 500.000 până la sfârşitul anului”, a spus Jin. De asemenea, el se aşteaptă ca într-un an să ajungă pe piaţă mai mult de 10 modele de maşini care adoptă sistemul Qiankun de la Huawei. Conglomeratul tehnologic din Shenzhen şi-a lansat unitatea de maşini inteligente în 2019, cu scopul de a putea deveni echivalentul furnizorului german de automobile Bosch din era vehiculelor electrice inteligente şi de a furniza software şi componente partenerilor. Huawei a declarat în noiembrie că unitatea va fi transformată într-o nouă companie, care va primi tehnologiile şi resursele de bază ale unităţii şi va lua investiţii de la parteneri precum producătorul auto Changan Auto. De asemenea, a dezvăluit până acum şapte modele de vehicule electrice, în parteneriat cu producătorii auto chinezi, şi acestea se vând bine, a spus Jin.
Prada şi-a eclipsat rivalii cu ajutorul brandului Miu Miu
Compania italiană de modă Prada a sfidat o încetinire în sectorul de lux în primul trimestru, raportând o cerere în plină expansiune pentru brandul său Miu Miu şi o creştere continuă în Asia, transmite Reuters. Prada, companie deţinută de o familie, a raportat miercuri vânzări în creştere cu 16%, până la 1,19 miliarde de euro (1,27 miliarde de dolari) la cursuri de schimb constante, puţin peste un consens de 1,14 miliarde de euro al analiştilor analişti. Performanţa sa contrastează cu cea a proprietarului Gucci, Kering. Grupul francez a estimat marţi o scădere cu 40% până la 45% a profitului operaţional din primul semestru, după ce vânzările din primul trimestru au scăzut. Vânzările LVMH au crescut cu 3% în primul trimestru. Pentru Prada, Europa şi Asia Pacific, şi în special Japonia, au determinat creşterea vânzărilor, în timp ce America a rămas în urmă.
Threads ajunge la 150 de milioane de utilizatori
150 de milioane de utilizatori folosesc cel puţin o dată pe lună noua reţea socială dezvoltată de Meta pentru a concura cu X/Twitter. Anunţul a fost făcut de şeful Meta, Mark Zuckerberg, în timpul celei mai recente conferinţe cu acţionarii, pentru anunţarea rezultatelor financiare din ultimul trimestru. Threads a atras 20 de milioane de noi utilizatori din februarie şi numără acum peste 150 de milioane de utilizatori activi măcar o dată pe lună. Această evoluţie arată că noua platformă de socializare a Meta continuă să crească, deşi acum o face cu o rată semnificativ mai redusă decât cea de după lansare. Threads a impresionat în prima săptămână după ce a fost lansată, când a reuşit să atragă 100 de milioane de utilizatori. Conform estimărilor făcute de Apptopia, Threads ar avea deja mai mulţi utilizatori zilnici decât X în Statele Unite.
Rusia nu exclude o stagnare a exporturilor sale de GNL
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei - un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite Reuters. În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters. Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023. Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
