Ultima oră

Direcţia Silvică Vrancea a păstrat numai 30% din codrii din 1990

în 1990, pădurile statului în Vrancea acopereau 168.775 ha, ajungând în prezent la numai 51.141 ha u într-un deceniu, peste 2.000 ha de pădure au fost regenerate, natural sau prin împăduriri u cota de masă lemnoasă de recoltat anual în Vrancea, din pădurile proprietate publică, a fost stabilită de Consiliul de Administraţie al Romsilva la 150.000 mc u printre cei care "toacă" ilegal pădurile se numără chiar pădurarii, aşa cum s-a întâmplat recent la Tulnici unde s-au tăiat ilegal copaci într-un SIT NATURA 2000

În 25 de ani, în intervalul 1990-2015, pădurile statului din judeţul Vrancea au scăzut dramatic de la aproape 170.000 ha imediat după Revoluţie la puţin peste 50.000 ha cât se înregistrează în prezent. Reducerea suprafeţei pădurilor administrate de Romsilva, prin Direcţia Silvică Vrancea, s-a produs ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, după cum a transmis ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, într-un răspuns trimis deputatului Florin Mihail Secară. Acesta din urmă era interesat de câtă pădure mai au codrii Vrancei şi în baza căror autorizaţii se pot face exploatări de masă lemnoasă. “În 1990, Inspectoratul Silvic Judeţean Vrancea administra o suprafaţă de 168.775 ha fond forestier. În prezent, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcţia Silvică Vrancea, este de 51.141 ha (30% comparativ cu 1990)”, după cum susţine Ministerul Mediului.

Tăiem la greu şi nu împădurim aproape deloc

Datele oficiale arată că într-un deceniu, puţin peste 2.000 ha de pădure au fost regenerate, din care, în mare parte, codrii statului şi-au revenit de la natură. Numai 694 ha au fost împădurite prin intervenţia omului, spre deosebire de 1.544 ha păduri regenerate în mod natural. În ceea ce priveşte exploatarea lemnoasă din pădurile statului, datele oficiale transmise de Ministerul Mediului despre cât de tare sună drujbele în Vrancea arată că volumul de masă lemnoasă recoltată din judeţ nu ar fi la capacitate maximă. Ministerul, evident, nu deţine date despre tăierile ilegale de pădure. “Din punctul de vedere al volumului de masă lemnoasă ce se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului, acesta reprezintă circa 80% din volumul maxim admis de lege. Pentru anul 2015, posibilitatea prevăzută de amenajamentele silvice este de 150,7 mii mc. Faţă de acest nivel, Consiliul de Administraţie al Romsilva a aprobat recoltarea în anul 2015 a unui volum de numai 121,8 mii mc reprezentând 81% din volumul ce ar putea fi recoltat legal”, mai spune Gavrilescu.

Noii boieri ai pădurilor

De precizat că din Consiliul de Administraţie al Romsilva face parte şi inginerul Gică Duţă, şeful Ocolului Silvic Focşani, care deţine nu mai puţin de 18 terenuri (pădure, arabil şi intravilan) şi şapte apartamente şi case în Vrancea şi la Bucureşti. Duţă s-a luptat în instanţă ani de zile, chiar cu Romsilva, pentru un deal de pădure la Tănăsoaia. Gică Duţă şi-a motivat lupta pentru pădure prin faptul că “o iubeşte”. Şi alţi mari procuratori au făcut rost de mii de hectare de pădure în judeţ după ce au cumpărat în ultimele două decenii drepturile litigioase de la foştii proprietari de dinainte de venirea comuniştilor la putere. Unul dintre aceştia este Maricel Cosor, care încă se mai judecă pentru mii de hectare de "aur verde". Printre procuratorii renumiţi ai judeţului, care s-a retras însă în afaceri cu vin, se numără şi Constantin Gîrboiu. Şi fostul şef al Inspectoratului  Teritorial de Regim Silvic şi Vînătoare, Alexandru Lefter, a făcut milioane din afacerile controversate cu păduri, parte dintre acestea intrând mai nou în patrimonioul celor de la Ikea. Lefter a fost demis după ce a cerut mită pentru retrocedarea unei suprafeţe de pădure în judeţul vecin Buzău. (Iulia CREŢU)

---