Gică Duţă nu renunţă la instanţă pentru moşie
Şeful Ocolului Silvic Focşani, membru în Consiliul de Administraţie al Romsilva, Gică Duţă, nu renunţă la procesele în instanţă în încercarea de a pune mana pe cei 1.400 ha din fosta Moşie Vladnicul, de la Tănăsoaia, chiar dacă are o calitate procesuală pasivă. În acest sens, Gică Duţă are termen în dosarul de la Judecătoria Adjud, astăzi, 8 iulie. Dosarul nr. 1733/173/2014 a fost înregistrat pe 16 iunie 2014, avand ca obiect fondul funciar, revizuire. Revizuirea este cerută de Denisa Ileana Cristofil, cea de la care Gică Duţă a cumpărat drepturile litigioase pentru pădurea din nordului judeţului, cunoscută ca Moşia Vladnicul. Se pare că Duţă ar fi plătit 300.000 euro pentru dreptul de a o reprezenta în instanţă pe Cristofil. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat nul de drept actul prin care Duţă a cumpărat drepturile litigioase de la Cristofil, motivand, în luna mai a acestui an, faptul că magistraţii şi rudele acestora nu pot cumpăra drepturi litigioase pe raza de competenţă a Curţii de Apel unde funcţionează. Or, soţia lui Gică Duţă, Silva Duţă este judecător la Secţia a II-a Civilă, comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Vrancea. Cu toate acestea, Duţă nu se lasă pană nu mai încearcă să pună mana pe 1.400 ha. Acesta a obţinut deja 300 ha din respectiva pădure, despre restul suprafeţei existand acte doveditoare că proprietara Maria Plagino ar fi vandut şi înstrăinat pană la 1.400 ha. Ceea ce nu justifică încercarea lui Duţă de a recupera în instanţă pădurea. În dosarul de la Judecătoria Adjud, revizuent este Denisa Cristofil, însă surse apropiate dosarului spun că ar fi “manată” chiar de membrul CA al Romsilva. Intimaţi în dosar sunt Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar – instituţia Prefectului Vrancea, Gică Duţă şi Comisia Locală de Aplicare a legii 18/1991, Primăria Tănăsoaia. La precedentul termen, din 19 iunie, s-a suspendat judecarea cauzei în temeiul art 155 ind 1 a Codului de procedură civilă, care prevede că “amânarea judecăţii în temeiul învoielii părţilor nu se poate încuviinţa decât o singură dată în cursul instanţei”. (Iulia CREŢU)