MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: OTE a vândut 54% din Telekom Romania către Orange pentru 295,6 milioane euro
Echipele celor două companii vor dezvolta pentru clienții români un portofoliu de servicii convergente fix-mobil cu acoperire extinsă pentru internet fix, conținut TV mai variat și conectivitate mobilă Orange
Hellenic Telecommunications Organization a anunțat joi că a finalizat vânzarea cotei sale de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications către Orange România, iar valoarea finală a fost de 295,6 milioane euro. "Hellenic Telecommunications Organization (OTE) anunță că vânzarea cotei sale de 54% din acțiunile Telekom Romania Communications (TKR) către Orange România s-a finalizat astăzi cu succes. Valoarea finală a fost de 295,6 milioane euro", informează compania. OTE estimează distribuirea către acționari a sumei de aproximativ 174 milioane euro, sub formă de dividende extraordinare și răscumpărări adiționale de acțiuni. Plata dividendelor, care face obiectul aprobărilor interne aferente, este așteptată în cursul anului 2021. Echipele celor două companii vor dezvolta pentru clienții români un portofoliu de servicii convergente fix-mobil cu acoperire extinsă pentru internet fix, conținut TV mai variat și conectivitate mobilă Orange. Începând de astăzi, 30 septembrie, Telekom Romania Communications este parte a grupului Orange, funcționând în continuare ca o companie de sine stătătoare, subsidiară a Orange România. Joi, Consiliul de administrație al Telekom Romania Communications l-a numit pe Andrei Popovici în funcția de CEO al Telekom Romania Communications. Andrei Popovici a fost timp de 6 ani în echipa Telekom România, ocupând în ultimii 4 ani poziția de director executiv de vânzări locale și operațiuni clienți. Telekom Romania Communications va continua să ofere atât asistență, cât și servicii convergente de voce fix-mobil, internet în bandă largă și televiziune pentru cei aproximativ 5 milioane de clienți ai săi. De asemenea, va gestiona infrastructura de rețea ce cuprinde până la 90.000 de km de fibră optică și ce conectează în jur de 3 milioane de gospodării. Aproximativ 916.000 de clienți cu servicii mobile asociate contractelor convergente vor avea acces, în următoarele luni, la conectivitate mobilă în rețeaua Orange. Serviciile mobile pentru acești clienți sunt furnizate astăzi de Telekom Romania Mobile printr-un contract MVNO cu Telekom Romania Communications. Transferul între cele două rețele mobile se va petrece gradual și toate schimbările vor fi comunicate în avans, astfel încât acest proces să fie cât mai simplu pentru clienți. “Astăzi scriem o nouă filă nu doar în istoria Orange, ci a întregii piețe de telecomunicații din România și sunt extrem de mândră de efortul și realizările tuturor celor implicați în acest proces. Pornim împreună, Orange și Telekom Romania Communications, cu un scop comun, acela de a fi prima alegere pe piața serviciilor convergente din România. Mai departe, vom lucra la consolidarea unei oferte complete pentru clienții noștri, cu acoperire extinsă de servicii fixe, cele mai bune servicii mobile în rețeaua Orange, inclusiv acoperire 5G în expansiune, un conținut TV mai diversificat și soluții IT&C care să susțină transformarea digitală”, declară Liudmila Climoc, CEO Orange România. Liudmila Climoc își va continua responsabilitățile în calitate de CEO al Orange România. “Vânzarea Telekom Romania Communications este o decizie strategică ce contribuie la dezvoltarea rapidă a infrastructurii în Grecia și îmbunătățește viziunea pe termen lung privind creșterea și valoarea pentru acționari. În România, aceasta va sprijini creșterea Telekom Romania Communications și competitivității în piață, în beneficiul clienților și al societății românești. OTE rămâne pe piața din România cu Telekom Romania Mobile Communications, vizând generarea pozitivă de fluxuri de numerar printr-o abordare nouă de piață", spune Michael Tsamaz, președinte al Consiliului de Administrație și director general al OTE.
“Inflația ar putea depăși prognoza de 5,6% până la finalul anului”
u așa arată Adian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR
Consilierul guvernatorului BNR, Adian Vasilescu, a declarat, pentru Profit News, că România ar putea încheia anul cu o inflație mai mare decât cea prognozată de Banca Națională, de 5,6%. Nici anul viitor, cel puțin până în iulie, nu va fi mai bine. Nu s-au scumpit alimentele în august, ci energia și gazele, susține Adrian Vasilescu.
Reporter: Aveți o prognoză legată de finalul anului în ceea ce privește inflația?
Adrian Vasilescu: Anul ăsta a fost iar nevoie să schimbăm prognoza inflației. Recenta prognoză comunicată de BNR pentru anul 2021, luna decembrie, este de 5,6%. Destul de mare, dacă avem în vedere că această inflație de peste 5-6% pe care o prognozăm, dar nu se știe dacă nu va fi nevoie de o modificare a acestei inflații, este deci 5-6% peste 5,41%, care a fost vârful de inflație în șocul inflaționist prin care a trecut România între octombrie 2017 și decembrie 2019. Doi ani în care inflația din România a urcat pe cel mai înalt vârf din UE. Nu mai putem fi siguri pe o prognoză a inflației calculată înainte de a începe sarabanda facturilor la curentul electric și la gazele naturale.
Reporter: Așadar prognoza de 5,6% ar putea fi depășită. Am înțeles corect?
Adrian Vasilescu: Ce iau eu în calcul? Este un punct de vedere personal. Iau în calcul că, la 1 ianuarie 2021, facturile la curentul electric au urcat cu 20%, ceea ce e foarte mult. E foarte mult 20% când toate prețurile cresc cu 0,. În iulie 2021 au venit gazele cu încă o factură de peste 20% și curentul a mai venit cu o factură de 6%.
Reporter: Asta înseamnă că, în 2022, ținta de 3-4% nu mai poate fi atinsă?
Adrian Vasilescu: În 2022, vrând-nevrând, vom termina numărătoarea când se vor împlini 12 luni din iulie 2021, pentru că în iulie s-au scumpit și gazele și curentul electric.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a precizat că în mod eronat presa a vorbit despre o scumpire a alimentelor în august. Adrian Vasilescu spune că, dimpotrivă, s-au ieftinit alimentele și serviciile în România, în timp ce, la nivel mondial, prețurile au crescut. Inflația a fost generată de cinci produse care cântăresc însă foarte mult în coșul de consum - combustibilul, energia electrică, gazele, tutunul și alcoolul.
Investițiile străine directe au depășit 3 miliarde de euro în 2020
Fluxul net de investiții străine directe în anul 2020 a înregistrat valoarea de 3,005 miliarde euro, iar veniturile din investițiile străine directe în România realizate de nerezidenți în anul 2020 au înregistrat valoarea de 6,857 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Banca Națională a României, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, a realizat cercetarea statistică pentru determinarea investițiilor străine directe (ISD), principala sursă de date pentru elaborarea statisticilor ISD. Obiectivul principal a fost determinarea fluxului net de ISD în cursul exercițiului financiar 2020 în întreprinderile investiție străină directă rezidente, a veniturilor obținute de nerezidenți din aceste investiții, precum și a soldului ISD în România la 31 decembrie 2020. Metodologia utilizată la elaborarea acestor statistici este în conformitate cu prevederile Manualului balanța de plăți și poziția investițională internațională editat de Fondul Monetar Internațional, ediția a 6-a (BPM6). "Fluxul net de ISD în anul 2020 a înregistrat valoarea de 3,005 miliarde euro, din care: 3,999 miliarde euro participații la capitalurile proprii (nivel rezultat prin însumarea aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD, în valoare de 983 milioane euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD în valoare de 3,016 miliarde euro); -994 milioane euro instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (datorii minus creanțe)", arată datele BNR. Soldul investițiilor străine directe la 31 decembrie 2020 a atins nivelul de 90,773 miliarde euro, din care: 63,952 miliarde euro capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (70,5%); 26,821 miliarde euro instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (datorii minus creanțe) (29,5%). Veniturile din investiții străine directe în România realizate de nerezidenți în anul 2020 au înregistrat valoarea de 6,857 miliarde euro, din care: Veniturile nete din participații la capital au înregistrat valoarea de 6,264 miliarde euro și au fost calculate ca diferență între profiturile după impozitare ce revin învestitorilor străini, în valoare de 9,005 miliarde euro, din totalul profiturilor obținute de întreprinderile ISD care au înregistrat profit, și pierderile ce revin acestora, în valoare de 2,741 miliarde euro, din totalul pierderilor înregistrate de întreprinderilor ISD care au înregistrat pierderi în anul 2020; Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 593 milioane euro și au fost calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele acordate întreprinderilor deținute în România și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la întreprinderile lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.
Numărul autorizațiilor de construire clădiri rezidențiale a urcat cu o treime
Un număr de 34.215 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale au fost eliberate în primele opt luni ale anului, în creștere cu 30% față de perioada corespunzătoare a anului precedent, arată datele publicate joi de Institutul Națională de Statistică (INS). "În perioada 1 ianuarie – 31 august 2021 s-au eliberat 34.215 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 30% față de perioada 1 ianuarie – 31 august 2020. Creșteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (plus 1.549 autorizații), Sud-Muntenia (plus 1.513), Nord-Vest (plus 1.051), Nord-Est (plus 1.038), Vest (plus 861), Centru (plus 668), Sud-Est (plus 630) și Sud-Vest Oltenia (plus 582)", arată datele INS. În luna august 2021 s-au eliberat 4.873 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (-0,4%), cu o suprafață utilă totală de 1.197.301 mp (plus 5,3%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 69% sunt pentru zona rurală. În luna august 2021 se remarcă o scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (-8,1%). În luna august 2021 se evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-18 autorizații), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (-91 autorizații), Nord-Vest (-15), Vest (-12), Sud-Vest Oltenia (-8) și Sud-Est (-1). Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (plus 77 autorizații), Sud-Muntenia (plus 24) și Centru (plus 8). În luna august 2021 s-au eliberat 678 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (plus 4,8%), în suprafață utilă totală de 233.221 mp (-8,1%). Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2021 s-a înregistrat o scădere (-20.608 mp) a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-30.558 mp), Bucuresti-Ilfov (-20.011), Centru (-11.072) și Sud-Muntenia (-341). Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (plus 25.673 mp), Sud-Est (plus 7.632), Nord-Vest (plus 7.503) și Sud-Vest Oltenia (plus 566). În luna august 2021 se evidențiază o creștere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (plus 12,5%) cât și a suprafaței utile totale (plus 15,2%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent. În profil teritorial, această creștere (plus 542 autorizații) a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (plus 125 autorizații), Sud-Vest Oltenia (plus 93), Bucuresti-Ilfov (plus 80), Sud-Muntenia (plus 77), Nord-Est (plus 71), Centru (plus 63) și Vest (plus 60). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (-27 autorizații).
Suprafața cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin a ajuns la 180.682 ha
Suprafața totală cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin a fost de 180.682,96 ha în 2020, arată datele publicate joi de Institutul Națională de Statistică (INS). "În anul 2020, suprafața totală cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin a fost de 180.682,96 ha. În anul 2020, suprafața cultivată cu viță de vie pentru vin nobil, inclusiv hibrid interspecific, a reprezentat 93,6% din suprafața totală cultivată. Regiunea de dezvoltare Sud-Est a deținut 41,6% din suprafața totală cultivată cu viță de vie, în același an", arată datele INS. Suprafața cultivată cu struguri de vin DOC (denumire de origine controlată) a reprezentat 20% din suprafața cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin nobil, inclusiv hibrid interspecific și 18,7% din suprafața totală cultivată cu viță de vie. Suprafața cultivată cu struguri de vin IG (indicație geografică) a reprezentat 9,7% din suprafața cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin nobil, inclusiv hibrid interspecific și 9,1% din suprafața totală cultivată cu viță de vie. La suprafața totală cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin, Regiunea de dezvoltare Sud-Est deține cea mai mare pondere (41,6%), urmată de regiunile Sud-Vest Oltenia (16,6%), Sud-Muntenia (15,5%), Nord-Est (15,3%), Nord-Vest (4,2%), Centru (3,4%) și Vest (3,2%). La suprafața cultivată cu viță de vie pentru struguri de vin nobil, Regiunea de dezvoltare Sud-Est deține cea mai mare pondere (41,4%), urmată de regiunile Sud-Vest Oltenia (17,2%), Sud-Muntenia (16,4%), Nord-Est (15,7%), Nord-Vest (4,3%), Vest (2,7%) și Centru (2,2%). La suprafața cultivată cu struguri de vin DOC, Regiunea de dezvoltare Sud-Est deține cea mai mare pondere (42,8%), urmată de regiunile Nord-Est (16%), Vest (11,2%), Centru (10%), Sud-Muntenia (9,5%), Sud-Vest Oltenia (9%) și Nord-Vest (1,5%). La suprafața cultivată cu struguri de vin IG, Regiunea de dezvoltare Sud-Est deține cea mai mare pondere (76,9%), urmată de regiunile Sud-Muntenia (7,5%), Nord-Vest (5,5%), Nord-Est (5,1%), Sud-Vest Oltenia (4,1%) și Vest (0,9%). Cele mai mari ponderi ale suprafeței cultivate cu viță de vie pentru struguri de vin sunt deținute de clasele de mărime 0,10 - 0,49 ha (37,4%) și de cel puțin 10 ha (31,4%).
Salata tradițională cu icre de crap din România: specialitate tradițională garantată în UE
Comisia Europeană a aprobat cererea de înregistrare în Registrul specialităților tradiționale garantate a denumirii „Salată tradițională cu icre de crap” (STG) din România. „Salata tradițională cu icre de crap” este un produs obținut din: icre de crap sărate, icre sărate de pește de apă dulce, ulei de floarea soarelui, apă carbogazificată și zeamă de lămâie. Există în două variante, cu sau fără ceapă fiartă. Este produsă din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional. Denumirea „Salată tradițională cu icre de crap” indică menținerea constantă de-a lungul generațiilor, pentru obținerea produsului, a anumitor materii prime și ingrediente. „Salata tradițională cu icre de crap” este caracterizată prin aspect, consistență, culoare, aromă și gust. Salata tradițională cu icre de crap este o cremă omogenă din icre și ulei, în care iese în evidență frecvența ridicată a boabelor de icre. Această denumire nouă se va alătura celor 65 de specialități tradiționale garantate deja protejate. Lista este disponibilă în baza de date eAmbrosia. Pentru mai multe informații, vă invităm să consultați, de asemenea, paginile referitoare la politica de calitate.
Google promite mai mult context în rezultatele motorului său de căutare
Gigantul american Google anunță schimbarea modului în care căutările pot fi realizate și a felului în care rezultatele vor apărea, grație unui nou model de învățare mecanică. Google și-a adus aminte că a pornit în afaceri ca un motor de căutare și, chiar dacă a părut că a uitat să mai inoveze în acest domeniu în ultimii ani, la adăpostul cotei de peste 90% de piață, anunță acum o noutate care va schimba punctual relația utilizator - motor de căutare. În primul rând, Google promite mai mult context pentru căutările realizate de utilizator. Folosind modelul de învățare mecanică MUM (Multitask Unified Model), gigantul american promite o experiență mai bogată și mai profundă. Concret, alături de rezultatele care servesc punctual căutarea, Google va afișa ceea ce numește o constelație de subiecte relaționate, într-un mod organizat. Viitorul design al paginilor de căutare va include o secțiune numită “Things to know”. Aici vor fi afișate subiecte considerate de AI de interes pentru utilizator - care ar putea să-l ajute pe acesta să înțeleagă mai bine contextul din jurul subiectului principal. În al doilea rând, Google speră că noua abordare va ajuta utilizatorul să treacă la un mod mai natural de folosire a motorului de căutare. În loc de cuvinte cheie, utilizatorul ar putea adresa întrebări normale motorului de căutare.
Rolls-Royce va ajunge să producă numai automobile electrice până în 2030
Producătorul de automobile de lux Rolls-Royce va ajunge să producă numai automobile electrice până în 2030, alăturându-se altor branduri premium care vor face acest transfer, cum ar fi Bentley, parte a grupului german Volkswagen, și Land Rover, care aparține Jaguar, transmite Reuters. Rolls-Royce, care este deținut de BMW, a anunțat că primul său automobil integral electric, numit 'Spectre', va fi disponibil pe piață în trimestrul patru al anului 2023, testările urmând să înceapă în curând. ”Cu acest nou produs ne stabilit acreditările pentru electrificarea completă a întregului portofoliu de produse până în 2030, a declarat Torsten Muller-Otvos, CEO al Rolls-Royce, cu sediul în sudul Angliei. "Până atunci, Rolls-Royce nu va mai fi implicat în producerea sau vânzarea de produse cu motoare cu ardere internă", a adăugat Muller-Otvos. BMW nu a stabilit o dată de îrenun țare la producția de mașini care ard combustibili fosili, stabilind în schimb obiectivul ca până în 2030 o proporție de 50% din producția totală de vehicule să fie vehicule electrice. Filiala Mini a BMW a declarat în martie că va deveni complet electrică până la sfârșitul deceniului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
