MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Isărescu atrage atenția că salariile trebuie să urce doar prin creșterea productivității
“Salariile nu pot fi semnificativ sub ce există în alte economii, pentru că asta ar duce la pierderea forței de muncă”, a descris guvernatorul BNR una dintre teoriile care guvernează piața forței de muncă
Mărirea salariilor ar trebui să aibă la bază doar creșterea productivității pentru ca economia să nu sufere la capitolul competitivitate, iar o convergență reală la zona euro are nevoie de politici macroeconomice prudente, care nu sunt mereu în linie cu dorința de a obține o creștere economică rapidă, a afirmat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în deschiderea conferinței The Danube Triangle. Reacția guvernatorului a venit în contextul în care Guvernul a anunțat recent devansarea creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie, măsura fiind catalogată de mai mulți antreprenori ca fiind una populistă, care va afecta mediul privat. ”Un proces de convergență lin are nevoie de politici macroeconomice prudente, chiar dacă este dificil de obținut în realitate un sprijin pentru acestea. În acest context, preocuparea bancherilor centrali de a obține stabilitatea prețurilor nu este mereu în acord cu dorința unei creșteri economice rapide. (...) Frica de inflație poate fi învinsă de dorința unei prosperități obținute rapid, iar obsesia băncilor centrale, legată de stabilitate, poate fi văzută ca un refuz al evoluției”, a afirmat Isărescu joi. Guvernatorul a avertizat că politicile macroeconomice trebuie însoțite de reforme structurale. ”Pentru ca politicile macroeconomice să fie, ele mai eficiente ar trebui să fie mână în mână cu reformele structurale care să furnizeze un mediu economic mai flexibil, în scopul obținerii unui proces durabil de convergență la anumite standarde de viață”, a afirmat Isărescu. El a atras atenția asupra problemei migrației forței de muncă, care poate avea consecințe dramatice asupra economiei românești. ”Există mai multe opinii referitoare la salarii: pe de o parte, ele ar trebui conduse de productivitate, care să nu ducă la eroziunea competitivității. De cealaltă parte, salariile nu pot fi semnificativ sub ce există în alte economii, pentru că asta ar duce la pierderea forței de muncă, cu consecințe dramatice dacă problema nu este rezolvată rapid. Ne confruntăm cu o problemă a migrației, în condițiile în care peste trei milioane de români au plecat în alte țări Uniunea Europeană. Pentru asta, salariile trebuie să crească. Așa cum am spus, singurul mod de a face asta fără a afecta competitivitatea este să creștem productivitatea”, a afirmat Isărescu.
Numărul vehiculelor comerciale înmatriculate au urcat cu 11,4%
u în comparație, înmatriculările de vehicule comerciale noi în Uniunea Europeană au scăzut în septembrie 2018 cu 5.2%
În România volumul total de vehicule comerciale înmatriculate a scăzut cu 17% în septembrie 2018 (1.692 mașini) față de septembrie 2017 (2.038 mașini), dar în perioada ianuarie – septembrie 2018 este consemnat un plus de 11,4%, de la 17.371 unități anul trecut la 19.348 în acest an. Înmatriculările de vehicule comerciale noi în Uniunea Europeană au scăzut în septembrie 2018 cu 5.2% față de 2017, ajungând la 212.845 unități, informează ACEA - Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile si ACAROM - Asociatia Constructorilor de Automobile din ROMANIA. Înmatriculările de vehicule comerciale ușoare au fost, în România, în septembrie, de 1.011 unități (-29,2%), de 590 de vehicule comerciale grele (plus 16,8%) și de 78 de autobuze și autocare, la fel ca în septembrie 2017. Pe primele nouă luni din 2018, în UE se constată o creștere de plus 3.6% față de perioadă similară din 2017, volumul acestora fiind de 1.846.221 unități. În perioada ianuarie - septembrie 2018 topul țărilor europene este condus de Franța cu 380.260 unități (plus 5.2%), Marea Britanie cu un volum de 317.685 unități (-3.5%) și Germania cu un volum de 281.360 unități (plus 4.0%) vehicule comerciale noi înmatriculate. Pe segmente: LCV-urile (vehiculele comerciale ușoare <3.5to) reprezintă un volum de 1.530.142 unități, o creștere de plus 3.5%; MHCV (vehiculele comerciale medii, între 3.5 și 16 to) reprezintă un volum de 284.813 unități, o creștere de plus 4.3%; HCV (vehicule comerciale grele >16 to) reprezintă un volum de 231.894 unități, o creștere de plus 4.5%, iar segmentul microbuzelor și autobuzelor reprezintă un volum de 31.266 unități, o crestere de plus 0.9% față de perioadă similară din 2017.
OMV amână decizia privind investiția în Marea Negră
OMV a amânat o decizie privind investiția în proiectul de explorare din Marea Neagră până anul viitor pentru că guvernul român a avut nevoie de prea mult timp pentru a crea cadrul legal adecvat, a anunțat Rainer Seele, CEO al companiei, citat de Reuters. Explorarea în cadrul proiectului Neptun din Marea Neagră este o investiție comună a Petrom, subsidiara OMV în România și ExxonMobil din SUA și ar reprezenta prima explorare de adâncime din apele românești. Camera Deputaților a aprobat miercuri legea offshore, dar Rainer Seele a afirmat la Viena că a fost prea târziu. Legea precizează că toate companiile implicate în operațiuni de producție în perimetrele offshore ale României vor fi obligate să vândă cel puțin 50% din producția de gaz anuală în țară. „Nu putem să luăm o decizie în privința investiției Petrom în acest trimestru, așa cum plănuisem”, a declarat Seele, adăugând că OMV trebuie mai întâi să evalueze condițiile pentru ceea ce compania a numit „o investiție de un miliard de euro”. „Suntem foarte îngrijorați de faptul că vom avea restricții în comerțul cu gaze. O astfel de libertate este foarte importantă”, a precizat Seele. El a subliniat că spre deosebire de celelalte țări din regiune, România este aproape independentă în totalitate din punct de vedere energetic. România importă mai puțin de 10% din gaze din Rusia iar restul este produs local de Romgaz și Petrom, precizează Reuters.
Datele a 9,4 milioane de pasageri ai Cathay Pacific Airlines au fost accesate ilegal
Acțiunile companiei de transport aerian Cathay Pacific au scăzut cu aproximativ 7%, la minimul a nouă ani, după ce a anunțat că datele a 9,4 milioane de pasageri, precum și cele ale filialei Hong Kong Dragon Airlines au fost accesate fără autorizație, informează Reuters. Cathay a precizat că este vorba de datele a 860.000 de pașapoarte, 245.000 de cărți de identitate din Hong Kong, 403 carduri de credit expirate și 27 de carduri fără codul CVV (aflat pe spatele cardului). Compania a mai anunțat că a descoperit accesarea rețelei în luna martie 2018 iar investigațiile au confirmat, ân mai, că datele persoanle ale pasagerilor au fost accesate. O comisie guvernamentală din Hong Kong a cerut companiei să anunțe pasagerii afectați cât mai repede. „Oamenii sunt îngrijorați pentru faptul că au avut nevoie de prea mult timp ca să facă un anunț. Piața vrea mai multe detalii și explicații”, spune Linus Yip, chief strategist la First Shanghai Securities. Nu este clar, în acest moment, cine a accesat datele companiei și pentru ce au fost folosite.
Vicepremierul Viorel Ștefan vrea un salariul mai mare și candidează la conducerea ASF
Vicepremierul Viorel Ștefan, ministru interimar al Cercetării și Inovării, a declarat pentru Profit.ro că s-a înscris în cursa pentru conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), alături de alți 6 candidați, printre care actualul președinte Leonardo Badea și vicepreședintele Mircea Ursache. Pe listă mai figurează Claudia Sava, director în ASF, Andrei Micu, avizat anul trecut ca director general Exim România, Radu Toia, consilier ASF, și Adrian Simionescu, broker, anunță Profit.ro. Aceștia urmează să fie audiați în Parlament. Mandatul actualei conduceri ASF expiră luna viitoare. Conform informațiilor vehiculate în spațiul public, Viorel Ștefan ar fi vizat de remanierea ale cărei detalii urmează să fie decise luni de conducerea PSD.
Black Friday debutează mai devreme
Retailerul Flanco organizează campaia Black Friday în perioada 26 octombrie – 19 noiembrie, susținând că va oferi reduceri de până la 80% la peste 700.000 de produse, în 131 de magazine din 93 de orașe, precum și online. “Punem la dispoziția clienților cele mai bune oferte ale anului, într-o perioadă extinsă de timp și cu stocuri suficiente, astfel încât să reducem presiunea resimțită de ambele părți, așa cum s-ar întâmpla în cazul unei campanii de doar una sau două zile”, spune Dragoș Sîrbu, CEO Flanco. Flanco oferă peste 70.000 de televizoare, 50.000 de telefoane, 230.000 de electrocasnice mari și mici, precum și sute de mii de alte produse din gamele IT, gaming, auto, gadget, scule și unelte sau fitness, precizează un comunicat al companiei. Câteva dintre oferte sunt smartphone-ul Samsung Galaxy S9, care va fi disponibil la prețul de 2.499 lei, cu o reducere de 600 lei, televizorul smart Samsung 4K cu diagonală de 101 cm, la 1.499 lei, cu o reducere de 1.300 lei, mașina de spălat Beko de 6 kg la doar 799 lei, cu o reducere de 550 lei, și espressorul automat DeLonghi la 1.199 lei, cu o reducere de 1.500 lei, precizează compania.
Indicele Robor la trei luni a urcat la 3,39%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,39%, cel mai mare nivel din 6 august până în prezent, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Totodată, indicele Robor la șase luni a ajuns la cel mai ridicat prag din martie 2014 până în prezent. Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Miercuri, indicele a crescut de la 3,32% la 3,35%. Joi, acesta a crescut la 3,39%, cel mai mare nivel din 6 august, când a fost 3,40%. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut joi la 3,58%. Acesta este cel mai mare nivel din 5 martie 2014, când a fost 3,61%.
Aurul, la cel mai mare nivel din ultimele patru luni
Banca Națională a României (BNR) a anunțat joi un curs de referință de 4,6622 lei/euro, în creștere cu 0,07% față de nivelul atins miercuri. Aurul a urcat până la cel mai mare nivel din luna iunie până în prezent. Miercuri, euro a scăzut la 4,6590 lei. Joi, dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a urcat de la 4,0802 lei la 4,0857 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,0919 lei la 4,0932 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5,2742 lei la 5,2707 lei. Prețul gramului de aur a urcat de la 161,4971 lei la 161,9311 lei. Acesta cel mai mare nivel din 28 iunie, când a fost 162,0023 lei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
