MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Doar 20% dintre români știu că România și-a consumat deja cota de resurse pe 2021
Conform unui studiu al Ambasadei Sustenabilității, cei mai mulți români care au răspuns la întrebări (63%) consideră că inegalitățile economice dintre cei bogați și cei săraci se vor adânci și mai mult
Șase din zece români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, în timp ce doar doi din zece români știu că, în 2021, România a rămas datoare Planetei consumându-și cota de resurse de pe întregul an încă din data de 21 iunie, arată rezultatele unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilității în România, cu ocazia lansării Zilei Sustenabilității. Conform cercetării, un român din doi consideră companiile responsabile pentru binele Planetei și al oamenilor, iar mai mult de jumătate (57%) cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice. În acest context, Generația Z (15 - 24 de ani) este înclinată să accepte "taxarea" pentru binele comunității, însă reprezentanții generației Millennials (25 - 34 ani) văd acest lucru mai degrabă ca pe o utopie. Întrebați ce ar face de acum, de când au aflat de datoria față de Planetă, aproape jumătate dintre cei chestionați au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele Planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este ușoară schimbarea comportamentului. În același timp, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija față de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) și resurse de calitate și accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătățirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) și grija față de speciile aflate pe cale de dispariție (37%) sunt menționate pe locurile următoare, în procente comparabile. De asemenea, respondenții asociază "grijă față de generațiile viitoare" cu: educația de calitate (37%), sănătatea și bunăstarea generală (35%) și combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija față de Planetă. Potrivit sursei citate, 45% dintre români sunt de părere că generațiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială față de ce se întâmplă în prezent. Cei mai mulți (63%) consideră că inegalitățile economice dintre cei bogați și cei săraci se vor adânci și mai mult. Românii sunt pesimiști și când vine vorba despre educație și sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educația va avea de suferit și vor fi din ce în ce mai mulți analfabeți funcțional, dar și că sistemul de sănătate va fi nefuncțional. Pe de altă parte, inegalitățile de gen și materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030. La întrebarea "Cine este responsabil pentru binele Planetei și al oamenilor", aproape două treimi dintre respondenți (64%) au indicat statul/guvernul pe primul loc, urmate de instituțiile europene și globale (59%) și abia pe locul al treilea ideea că noi înșine suntem (56%). Pe poziția următoare sunt menționate companiile/producătorii de bunuri și servicii (locul 4, cu 51% dintre sufragii).
În ceea ce privește implicarea companiilor în acțiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acționeze sunt: munca decentă și creștere economică (45%), educația de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea și bunăstare generală (38%) și protejarea și restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție (38%). Studiul intitulat "Cum își imaginează românii că arată un viitor sustenabil?" a fost derulat cu sprijinul agenției IZI Data, pe un eșantion de 1.003 respondenți, femei și bărbați între 15 și 64 ani, utilizatori de Internet, din mediul urban și rural.
Restanțele la creditele în lei sunt în scădere ușoară
u la împrumuturile în valută restanțele au crescut 6,12%
Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în septembrie 2021, la 4,554 miliarde de lei, în scădere cu 0,51% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au crescut cu 6,12%, la 1,507 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Totalul creditelor în lei era, în septembrie, de 225,467 miliarde de lei (cu 2,07 peste valoarea din luna precedentă), din care 87,396 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 133,785 miliarde de lei împrumuturi luate de populație. Creditele în valută totalizau 92,358 miliarde echivalent lei în septembrie 2021 (cu 0,38% mai mult față de august 2021), din care 55,53 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 28,87 miliarde de lei credite luate de populație. Bucureștenii aveau, la finele lunii septembrie, credite în lei restante în sumă de 1,771 miliarde de lei (1,803 miliarde de lei în august) și în valută de 522,1 milioane de lei, echivalent (523,8 milioane de lei în luna precedentă). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra în august la 82,578 miliarde de lei (80,551 miliarde de lei luna anterioară), iar al celor în valută la 48,437 miliarde de lei (48,058 miliarde de lei în august).
Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpărate și în luna noiembrie
Ministerul Finanțelor emite, începând cu 1 noiembrie, 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,75%, 4,25%, 4,65%. Potrivit unui comunicat al instituției, remis sâmbătă AGERPRES, titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Titlurile de stat pot fi cumpărate între 1 și 24 noiembrie 2021 de la unitățile Trezoreriei Statului, între 1 și 23 noiembrie 2021 pentru mediul urban și între 1 și 22 noiembrie 2021 pentru mediul rural, prin Compania Națională Poșta Română. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.
Bursa de la București a pierdut 1,3 miliarde de lei din capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut 1,3 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 0,61%, în această săptămână, iar valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat o creștere cu 66,59%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 219 miliarde de lei în perioada 25 - 29 octombrie 2021, de la 220 miliarde de lei consemnate în săptămâna 18 - 22 octombrie 2021. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 346 milioane de lei în această săptămână, în creștere de la 208 milioane de lei, în perioada anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost luni, 25 octombrie, când s-a înregistrat un rulaj de 103 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, marți, 26 octombrie, cu o valoare a tranzacțiilor de 51 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 12.605,09 puncte. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la București, generând tranzacții de 115 milioane de lei și o scădere de preț cu 2,52%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile OMV Petrom, cu schimburi de 46 milioane lei, urmate de acțiunile Teraplast, cu tranzacții de 36 milioane de lei. Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Artego (plus 18,69%), Nuclearelectrica(plus 8,01%) și IAR SA Brașov (plus 7,47%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Teraplast, care au înregistrat un declin de 14,44%, urmate de cele ale Uztel (-13,55%) și ale Promateris (-8,75%).
G20 susține taxarea minimă la nivel mondial cu 15% a multinaționalelor
Participanții la prima sesiune de lucru a summitului G20 de la Roma, au dat dovadă, sâmbătă, de o ”susținere largă și transversală” față de o taxare minimă la nvel mondial de 15% a multinaționalelor, potrivit unei surse apropiate discuțiilor, relatează AFP. Există o ”susținere largă”, iar acest lucru nu constituie o surpriză, față de taxarea la nivel mondial a multinaționalelor, însă există o incertitudine în privința unor angajamente puternice în lupta împotriva modificărilor climatice ale liderilor marilor economii din cadrul G20 reuniți sâmbătă la Roma, o ocazie de discuții, de asemenea, în cercuri mai restrânse, despre dosarul nuclear iranian sau despre datoria Argentinei. Potrivit unei surse apropiate dscuțiilor, a exstat o ”susținere largă și transversală” în cursul primei ședințe de lucru, sâmbătă, față de o taxare minimă la nivel mondial cu 15% a multinaționalelor, pe care șefii de stat și de guverne urmează să o aprobe în comunicatul lor final, duminică, cu obiecticul de a o implementa până în 2023. ”Statele Unite și țări ca Brazilia, Franța și Coreea și-au exprimat în mod explicit susținerea față de taxarea minimă mondială”, declară această sursă. Lucrurile se anunță mai complicate în privința modificărilor climatice, cu privire la care mulți afirmă că doresc un semnal puternic cu o zi înainte de deschiderea reuniunii COP26 la Glasgow, în Scoția. G20 - din care fac parte țări dezvoltate ca Statele Unite și state membre ale Uniunii Europene (UE), dar și mari economii emergente ca China, Rusia, Brazilia sau India - reprezintă 80% din emisiile de gaze cuefect de seră la nivel mondial. Apărarea mediului este unul dintre cuvintele de ordine ale unor manifestanți care s-au adunat sâmbătă pe străzile Romei. Diverse orgamizații - sindicate, de extremă stânga și Fridays for Future - au îndemnat la adunări la care speră să mobilizeze mii de oameni. ”Aceasta este ocazia, acum, să încercăm să luăm unele dintre angajamentele vagi din Acordul de la Paris și să le solidificăm în angajamente solide și rapide, pentru a reduce emisiile” de gaze cu efect de seră, a subliniat premierul britanic Boris Johnson într-un interviu difuzat sâmbătă de postul iTV. ”Trebuie să fim mai ambițioși” în lupta împotriva modificărilor climatice, îndeamnă, de asemenea, președintele Consiliului European Charles Michel, care recunoaște însă că este o problemă dificilă ”pentru anumite țări care depind de cărbune”.
Noul nume al companiei lui Mark Zuckerberg, ironizat de vorbitorii de ebraică
Utilizatorii israelieni ai rețelelor de socializare ironizează noul nume al companiei lui Mark Zuckerberg, Meta, deoarece sună similar cuvântului „mort” în ebraică, scrie CNN. Facebook Inc. a devenit, pe 28 octombrie, Meta, într-un demers de schimbare a brandului care se concentrează pe ambițiile companiei de a construi „metaversul”, un mediu virtual comun pe care mizează că va fi deveni următoarea mare platformă informatică. Mulți utilizatori Twitter au luat în derâdere noul nume folosind hashtag-ul #FacebookDead. „Cineva nu și-a făcut documentarea pentru rebranduire”, a scris unul dintre ei. Dr. Nirit Weiss-Blatt, autor al „The Techlash and Tech Crisis Communication”, a scris: „În ebraică, «Meta» înseamnă «Mort». Comunitatea evreiască va ridiculiza acest nume mulți ani de acum înainte”. „Eroare gravă?? Noul nume al Gacebook, Meta, înseamnă mort în ebraică. Amuzant. #FacebookDead”, a scris un altul. Eforturile lui Mark Zuckerberg de a restructura Facebook vin într-o perioadă în care compania se confruntă cu ceea ce ar putea fi cel mai mare scaldal în care este implicată de la lansarea sa, în 2004. Gigantul social media este în prim-plan după publicarea, săptămâna aceasta, a „The Facebook Papers”, documente interne obținute de 17 organizații media, inclusiv CNN, care susțin acuzațiile făcute de avertizorul Frances Haugen potrivit cărora compania este plină de neajunsuri instituționale.
Amazon deține o participație semnificativă, de 20%, la startupul Rivian
Amazon a dezvăluit că deține o participație semnificativă, de 20%, la startupul Rivian Automotive, care dezvoltă automobile electrice, inclusiv vehiculele comerciale ale gigantului de comerț electronic, transmite CNBC. La 30 septembrie, Amazon deține investiții în acțiuni, ”inclusiv acțiuni preferențiale, ale Rivian Automotive, reprezentând aproximativ 20% din titluri”, care aveau la momentul respectiv o valoare de 3,8 miliarde de dolari, în creștere de la 2,7 miliarde de dolari la 31 decembrie anul trecut, a dezvăluit compania în documentele depuse la Comisia pentru bursă și valori mobiliare (SEC) din SUA. Amazon a investit peste 1,3 miliarde de dolari în Rivian, potrivit unei declarații depuse la SEC de producătorul de automobile electrice în această lună. Rivian a depus pe 1 octombrie documentele necesare pentru listarea la bursa Nasdaq, iar debutul acțiunilor la bursă este așteptat să aibă loc în luna noiembrie. Rivian a arătat că Amazon are unele drepturi exclusive pentru vehiculele comerciale ale Rivian, pentru cel puțin patru ani, iar ulterior dreptul primului refuz.
Apple revine pe a doua poziție în topul producătorilor de smartphone-uri
După un trimestru cu o creștere spectaculoasă, chiar împotriva curentului, producătorul iPhone-ului este, din nou, al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume. Conform IDC, piața smartphone-urilor a scăzut, în al treilea trimestru, cu 6,7%, trăgându cu ea, în jos, nume mari din rândul producătorilor, inclusiv Xiaomi și Samsung. De la 80,4 milioane de unități livrate în urmă cu un an, Samsung a livrat acum doar 69 de milioane de unități, ceea ce-i aduce producătorului coreean o scădere de 14,2%. Și Xiaomi a scăzut, deși nu la fel de mult ca Samsung. Producătorul chinez a livrat 44,3 milioane de unități, ceea ce reprezintă o scădere de 4,6% față de cele 46,5 milioane de unități livrate în urmă cu un an. Apple, pe de altă parte, a înotat împotriva curentului și chiar a reușit să crească spectaculos, cu 20,8% de la an la an. Producătorul iPhone-ului a livrat 50,4 milioane de unități și a trecut peste Xiaomi, fiind acum pe locul doi.
