Timp Liber

VIDEO Astăzi despre: unul dintre cei mai autentici intelectuali din secolul trecut: Catinca Ralea - „profesionista întrebării” - apreciată pentru ineditul cu care îşi realiza interviurile - a fost căsătorită cu actorul vrâncean Emanoil Petruț

Rodica Condurache
19 ian 2026 8912 vizualizări

Catinca Ralea (n. 5 octombrie 1929, București, România – d. 19 ianuarie 1981, București, România) a fost o traducătoare, regizoare de film, actriță și realizatoare de emisiuni radio-tv din România. A fost fiica criticului literar Mihai Ralea și soția lui Emanoil Petruț.

Pelicula documentară „Apa vie leac să-ţi fie” - Catinca Ralea

Catinca Ralea s-a născut la 5 octombrie 1929, la București, într-o familie de elită intelectuală, fiind fiica sociologului și esteticianului Mihai Ralea. A studiat în Statele Unite și a absolvit Facultatea de Limbi Romanice și Clasice a Universitatea din București, vorbind fluent franceza, engleza și germana – o raritate în epocă.

În tinerețe, a fost căsătorită pentru scurt timp cu Valentin Lipatti, fratele marelui muzician Dinu Lipatti, iar mai târziu și-a legat destinul de actorul vrâncean Emanoil Petruț, pe care l-a sprijinit necondiționat atât profesional, cât și uman.

Vocea României către lume

Din 1953, Catinca Ralea s-a alăturat Radiodifuziunea Română, unde a devenit una dintre cele mai respectate realizatoare de emisiuni pentru străinătate. Momentul de referință al carierei sale radiofonice rămâne transmisia în direct a aselenizării misiunii Apollo 11, la 20 iulie 1969, alături de Ion Ghițulescu – un eveniment istoric pentru presa românească.

În anul 1973 devine regizor de film, prin apariţia peliculei documentare „Apa vie leac să-ţi fie”, un portret despre viaţa şi opera folcloristului Harry Browner, profesor, autor de comunicări ştiinţifice, conferinţe radiofonice şi consilier pentru folclor în Radiodifuziunea Română.

Relaţia sa cu lumea cinematografică nu se opreşte aici, fiind apoi vocea Miss Scharp în „Tănase Scatiu”, regizat de Dan Piţa  – în anul 1975 -, apoi jucând rolul nevestei lui Muran în „Lumina palidă a durerii”, regia Iulian Mihu – în 1981.

Traducătoarea care a apropiat lumi

Catinca Ralea a semnat traduceri fundamentale pentru cultura română, aducând în limba noastră autori precum J.D. Salinger, Truman Capote, Thomas Hardy sau J.R.R. Tolkien. Versiunea sa din „O poveste cu un hobbit” rămâne celebră pentru adaptarea ingenioasă a universului fantastic la imaginarul folcloric românesc.

„Profesionista întrebării”

Jurnalista a realizat interviuri radio şi TV cu un număr impresionant de personalităţi din toate sferele vieţii sociale, din ţară sau străinătate: Samuel Beckett, William Saroyan, Saul Bellow, Henry Moore sau Marshall McLuhan, Henry Kissinger, Edward Heath, Christian Barnard, Louis Armstrong, Duke Ellington, Grigore Moisil, Yehudi Menuhin, Arthur Rubinstein, Margaret Thatcher, Edward Kennedy etc.

Legătura cu Vrancea

Prin căsătoria cu Emanoil Petruț, Catinca Ralea a fost parte dintr-o poveste de viață care a unit capitala culturală a țării cu Vrancea profundă, județ care a dat României actori de mare forță expresivă. Ambii s-au stins prematur – ea în 1981, el în 1983 – fiind înmormântați la Cimitirul Bellu.

În anul 2003 primeşte premiul in memoriam din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Mioara Roman, fostă soţie de premier şi fost corespondent radio în lumea arabă, spunea despre Catinca Ralea – naşa şi prietena ei cea mai bună – că a fost chiar „cea mai mare ziaristă de după război”.

Numele Catincăi Ralea rămâne, la peste patru decenii de la dispariție, un reper al jurnalismului cultural românesc și al dialogului autentic cu marile spirite ale secolului XX. Mai puțin cunoscut publicului larg este faptul că această personalitate de o cultură impresionantă a fost soția unuia dintre cei mai apreciați actori originari din Vrancea, Emanoil Petruț, legătură care adaugă o filă de prestigiu patrimoniului cultural al județului nostru.

 

R.C.

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.