Timp Liber

Astăzi despre: Prima scenografă a musicalului „Fantoma de la Operă“ - Maria Elena Bjornson - scenografa franceză de origine norvegiană și română. Mama ei studiase la Sorbona. Bunica ei era Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie doctor din România

Ziarul de Vrancea
16 feb 2022 916 vizualizări

Maria Elena Viviane Eva Bjørnson (n. 16 februarie 1949, Paris – d. 13 decembrie 2002, Londra) a fost o scenografă franceză de teatru de origine norvegiană și română.

Era pe jumătate româncă.[6] Mama ei, Mia Prodan, era originară din Cluj și făcuse studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic era dramaturgul câștigător al Premiului Nobel pentru literatură, Bjørnstjerne Bjørnson.

Romanca Maria Prodan Bjornson a creat costumele si decorurile a ceea ce avea sa devina cel mai de succes musical din istorie, jucat de 65 000 de ori si urmarit de peste 150 de milioane de spectatori in intreaga lume.

Deși a cunoscut și sărăcia și bogăția, o mare parte din banii moșteniți, dar și din cei câștigați de ea, i-a donat unor asociații caritabile din România, susținând în carieră studenții la design. Apoi a inființat Asociația scenariștilor și autorilor români.

 

Străbunicul din partea mamei a fost Nicolae Prodan de Kinsbunn, directorul Teatrului National Român, apropiat al compozitorului George Enescu. Bunica din partea mamei a fost Maria Cuţarida-Crătunescu prima femeie doctor din România. Mama viitoarei scenografe a studiat la Sorbona, între anii 1948 şi 1950. Din Franţa a plecat în Anglia şi, pentru a putea creşte copilul, s-a angajat ca menajeră în casa unor români din Anglia. Mulţi ani, mama şi fiica au trăit ca refugiate, având mari probleme financiare. Pentru a putea face rost de bani ca să-şi crească copilul, Mia s-a angajat ca femeie de serviciu la BBC, deşi era absolventă de Sorbona. Micuţa Maria a fost atrasă de desen. La 14 ani desena costume şi promitea să facă carieră în domeniu. Datorită talentului, a fost îndemnată să se înscrie la Central School of Art Design, unde a urmat cursuri de scenografie. Şi-a început cariera în anii 1970 la Teatrul din Glasgow. Era un nume cunoscut în 1983 când producatorul Cameron Mackintosh i-a propus să facă scenografia spectacolului The Phantom. Musicalul avea să devină un mare succes după prima apariţie. Pentru scenografia de la ”The Phantom”, Maria a fost recompensată cu un premiu Tony si un premiu Drama Awards.(adevarul.ro)

 

A cunoscut succesul odată cu punerea în scenă a spectacolului „Fantoma de la Operă”, consideratcel mai grandios musical al lumii, pentru care a primit premiul Tony și premiul Drama Awards, pentru elementele senzaționale folosite în spectacol: candelabrul care cade, scările care se schimbă și gondola subterană, toate reprezentând și astăzi repere în lumea scenografiei.Maria a fost director de cursuri (design de teatru) laȘcoala Centrală de Artă și Design. A murit la Londra, la 13 decembrie 2002. Avea doar 53. Înainte de deces, Maria Prodan pregătea producţiile „Il Trovatore”, pentru Opera din Paris, „Les Troyens”, pentru Opera Metropolitană, şi „The Little Prince”, pentru Houston Grand Opera, toate trei avându-l ca regizor pe Francesca Zambello.

În 2006, a fost renovat teatrul „Young Vic” din Londra și s-a redeschis sub denumirea „Teatrul Maria”, în onoarea ei. Primul spectacol de la „Teatrul Maria” a fost „Dragoste și bani” de Dennis Kelly, regizat deMatthew Dunster, scenografia Anna Fleischle.

În 2011 la a 25-a aniversare a spectacolului „Fantoma de la operă”, candelabrul din spectacol,considerat cel mai mare triumf din cariera Mariei, a fost numit „Maria” în onoarea ei, cunumele încrustat pe partea interioară a piesei originale.

Alte producții semnate de Maria Elena Viviane Eva Bjørnson: Aspects of Love, Follies, The Cherry Orchard, Measure for Measure, The Blue Angel, Camille, Hamlet, The Tempest, A Midsummer Night’s Dream, The Way of the World, Plenty, Phèdre, Britannicus, The Lulu Plays, Creditors, Cat on a Hot Tin Roof, The Lonely Road și The Cherry Orchard.(/identitatea.ro)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.