Timp Liber

Astăzi despre: o mare actriță de reputație europeană - Maria Ventura - românca de la Comedia Franceză

Ziarul de Vrancea
13 iul 2023 5315 vizualizări
Cu o mamă actriţă şi un tată dramaturg , Maria Ventura s-a născut sub o stea care părea să-i fi hărăzit succesul în lumea artelor. Drumul până la succes nu a fost însă unul uşor. A venit pe lume ca rod al iubirii dintre o actriţă talentată şi un tată, scriitor român de succes.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcess

Maria Ventura (n. 13 iulie 1886 sau 1888 – d. 3 decembrie 1954, Paris) a fost o actriță română de origine evreiască. A jucat în limbile franceză și română. Cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța ca Marie Ventura.

În Primul Război Mondial a revenit în ţară şi a îngrijit bolnavii de pe front alături de Regina Maria.

A fost prima femeie care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză, anume Ifigenia de Racine în 1938.

A fost protagonista unor filme mute franceze realizate de Victorin Jasset („Herodiada” – 1909), Georges Denola („Sfârşitul lui Robespierre” – 1911), Alberto Capellani („Mizerabilii” – 1912, „Păcatul unui tron” – 1916.

În România, Maria Ventura a jucat în primul film românesc de ficţiune numit „Independenţa României”. Ea a interpretat rolulul Reginei Elisabeta, avându-l partener pe Constantin Nottara care a jucat rolul regelui Carol I.(evenimentulistoric.ro)

 

 

S-a născut în 13 iulie 1886 sau, după alte surse, la 13 iulie 1888 ca Aristida Maria, fiică a actriței de origine evreiască Lea Fanșeta Vermont (Grünberg) dintr-o legătură romantică cu omul de teatru și scriitorul român Grigore Ventura, al cărui nume de familie l-a primit.

A studiat la Conservatorul din Paris cu Eugène Silvain și Paul Mounet. A jucat împreună cu Sarah Bernhardt și cu Eduard de Max, care au avut o mare influență asupra sa. După 1919 a jucat la Comedia Franceză, a cărei societară a devenit ulterior. A interpretat rolurile eroinelor lui Racine, Molière, Cehov, Shaw, Pirandello, Lenormand, Mauriac etc. Între 1929 și 1936 a dat anual spectacole la București și în România, cu ansamblul teatrului „Maria Ventura” pe care îl conducea. A jucat în piese de Alexandru Kirițescu, Mircea Ștefănescu etc., dând un mare imbold dramaturgiei românești. Artistă de mare sensibilitate, cu un simț ascuțit al tragicului, dotată cu o voce impresionantă și folosind o gestică elegantă, Ventura s-a înscris în șirul marilor actori români de reputație europeană.

A fost prima femeie care a pus în scenă o piesă la Comedia Franceză, anume „Ifigenia” de Racine în 1938.[6]

Este înmormântată la Cimetière de Passy din Paris.[7]

Filmografie

    Le Roman d'un jeune homme riche (1909)

    L'Ensorceleuse (1910) .... L'ensorceleuse

    Hérodiade (1910) .... Salom

    Antar (1912)

    Quentin Durward (1912)

    Le Fils de Charles Quint (1912)

    Zaza (1913) .... Zaza

    Les Misérables - Époque 1: Jean Valjean (1913) .... Fantine Thénardier

    Les Misérables - Époque 2: Fantine (1913) .... Fantine Thénardier

    Les Misérables - Époque 3: Cosette (1913) .... Fantine Thénardier

    Les Misérables - Époque 4: Cosette et Marius (1913) .... Fantine Thénardier

    Molière, sa vie, son oeuvre (1922)

    Gibier de potence (1951) .... Consuela

Note

    ^ Costin Tuchilă Maria Ventura Revista teatrală radio 1.1.2017

    ^ Costin Tuchilă Maria Ventura Revista teatrală radio 1.1.2017

    ^ http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr223/pagina13.pdf

    ^ http://gallica.bnf.fr/Search?ArianeWireIndex=index&q=Esther+Jean+Racine&p=1&lang=fr

    ^ http://www.lesarchivesduspectacle.net/?IDX_Personne=50944

    ^ http://www.journeedelafemme.com/histoire-acces-pouvoir-politique-des-femmes-1.htm

    ^ http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=7168

Bibliografie

    Ioan Massof, Gheorghe Nenișor, Maria Ventura, Ed. Tineretului, București, 1966

    Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964

    Jean-Yves Conrad „Paris, capitala României - ghid al plimbărilor insolite pe urmele românilor celebri din Paris” Junimea, Iași, 2006

    Federația Comunităților Evreiești din România-Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație - coord. N. Cajal, H.Kuller - Editura Hasefer, Bucharest, 2004

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.