VIDEO Astăzi despre „Cenușăreasa din Vrancea” care a cucerit India - Naarghita, artista născută la Pufești. A cântat în peste 15.000 de concerte. A fost invitată în India de către Indira Gandhi, unde a fost mai apreciată decât Beatles
Naarghita este supranumită „Cenușăreasa din Vrancea” Maria Amarghioalei (n. 14 ianuarie 1939, Pufești, jud. Vrancea, - d. 26 februarie 2013, București) mai bine cunoscută prin numele de scenă Naarghita (scris și Narghita), a fost o cântăreață și dansatoare română. Iubitoare a muzicii și a coregrafiilor din filmele indiene, interpreta s-a specializat pe acest repertoriu și a atins performanțe remarcabile, cunoscute și apreciate atât în patria ei, cât și în lume.
„Apreciez că am cântat în peste 15.000 de concerte… Publicul era admirativ, dar într-un fel nemilos cu bisurile cerute. Nu glumesc dacă vă spun că pe locul unde cântam, lăsam adesea urma transpirației care curgea pe mine din cauza emoțiilor, a efortului, a pasiunii cu care răspundeam așteptării publicului”, mărturisește artista în același interviu.
Ulterior ea a învățat limba hindi prin corespondență și a început sa dea concerte secondată de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. Faima ei a ajuns repede și peste hotare. A fost invitată specială în India, unde calitățile i-au fost recunoscute de public.
„Eu am reușit! Am ajuns la New Delhi, la invitația doamnei Indira Gandhi, care a fost uimită și încântată de interpretarea mea, după un eveniment comentat mult în India: călătoria Beatles-ilor în Țara Gangelui, pentru meditație și inspirație din cultura milenară indiană. Am citit în ziarele locale că multor indieni nu le-a plăcut interpretarea lor la sitar în cântecele indiene, socotind-o „fadă”. Din fericire, eu am avut o primire prietenoasă din partea ziariștilor și a publicului indian. Poate pentru că am fost mai fidelă specificului lor național multisecular. Nu știu dacă e o performanță laudativă sau nu. Le-am respectat doar tradițiile și, dacă s-a putut, să fiu și originală într-un anumit fel, și performantă… Oricum, m-a bucurat că indienii considerau că le „reprezint muzica” mai bine decât unele cântărețe de-ale lor. Asta mi-a conferit o anumită „unicitate”. Asta mi-a adus și un contract la Carnegie Hall ”, mărturisește Naarghita în interviul pt jurnalul.ro.
Dintr-un sat vrâncean, pe marile scene ale lumii. Naarghita, „indianca” României, a susținut peste 15.000 de concerte și a fost invitată personal de Indira Gandhi în India
Puțini vrânceni știu astăzi că una dintre cele mai spectaculoase cariere artistice internaționale ale României a început într-un sat din județul Vrancea. Este vorba despre Naarghita, supranumită „Cenușăreasa din Vrancea”, o artistă unică, născută la Pufești, care a reușit să ducă muzica indiană pe scenele lumii și să fie mai apreciată în India decât celebrii Beatles.
Născută la 14 ianuarie 1939, la Pufești, sub numele de Maria Amarghioalei, Naarghita a devenit un fenomen artistic greu de egalat. A fost cântăreață și dansatoare, iar pasiunea ei pentru cultura indiană avea să-i definească întreaga viață și carieră.
De la copilăria din Vrancea la scenele mari ale Bucureștiului
Vreme de patru ani, tânăra a făcut studii de coregrafie la Palatul Pionierilor din București (actualul Palat al Copiilor). În 1956 a intrat în corpul de balet al teatrului de revistă „Constantin Tănase”, ca figurantă. În paralel, a luat lecții de canto clasic. Momentul decisiv a venit în 1956, când a văzut filmul indian „Vagabondul”, regizat de Raj Kapoor. La numai o lună de la angajarea în teatrul „Constantin Tănase”, a văzut pelicula indiană Vagabondul (1951), în regia lui Raj Kapoor; a fost foarte impresionată de film și a început să manifeste interes față de muzica și dansurile indiene. Fascinată de muzică și dans, tânăra a urmărit filmul de zeci de ori, a înregistrat coloana sonoră și a învățat cântecele indiene „după ureche”, cu o tenacitate rar întâlnită. Hotărându-se să învețe cântecele de pe coloana sonoră a filmului, l-a urmărit de cincizeci de ori, după care a înregistrat muzica filmului cu un magnetofon adus cu sine în sala de proiecție. A studiat piesele muzicale cu atenție, învățând pronunția cuvintelor indiene după ureche. În 1957, ea a debutat ca solistă în revista „O seară la estradă”, regizată de Nicolae Dinescu; aici a interpretat aria „Ciand” (lb. rom. „Luna”) din banda filmului Vagabondul. Publicul a primit numărul cântăreței cu entuziasm.
Un succes uriaș: peste 15.000 de concerte
Debutul oficial ca solistă a avut loc în 1957, iar reacția publicului a fost entuziastă. A urmat o perioadă de muncă intensă, studii de canto, dar și aprofundarea limbii hindi, pe care a învățat-o prin corespondență. Naarghita a fost susținută de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii, dirijată de Sile Dinicu, iar faima ei a depășit rapid granițele României.
„Apreciez că am cântat în peste 15.000 de concerte… Publicul era admirativ, dar nemilos cu bisurile”, mărturisea artista într-un interviu. Emoția, efortul și pasiunea au făcut din fiecare apariție un adevărat spectacol.
Invitată de Indira Gandhi în India
Apogeul carierei a venit în 1967, când prim-ministrul Indiei, Indira Gandhi, aflată într-o vizită oficială în România, a asistat la un spectacol al Naarghitei. Profund impresionată, lidera indiană a invitat-o personal în India.
Primul disc Electrecord al Naarghitei a fost bine primit de public. După nouă ani de așteptare, interpretei i s-a înmânat atestatul Oficiului de Spectacole și Turnee Artistice, care îi dădea posibilitatea de a susține recitaluri și spectacole pe scenele din țară; cel care și-a dat acceptul în acest sens a fost baritonul Nicolae Herlea. În toamna lui 1967, prim-ministrul Indiei, Indira Gandhi, a vizitat România și a avut ocazia să o vadă pe Naarghita în spectacol. Foarte plăcut impresionată, ea a cerut să o cunoască pe tânăra cântăreață și dansatoare. Într-un dialog la care a participat și prim-ministrul român Ion Gheorghe Maurer, Indira Gandhi a invitat-o pe Naarghita să viziteze India, iar acesta a răspuns aprobator. Nouă luni mai târziu (la scurt timp după asasinarea politicianului american Robert F. Kennedy, eveniment cu un impact puternic în toată lumea), Naarghita a fost primită călduros în New Delhi în ciuda doliului și a rămas acolo timp de jumătate de an, vizita fiindu-i sponsorizată de guvernul indian. Cu această ocazie, Naarghita făcut cunoștință cu idolul ei, actorul și regizorul Raj Kapoor, iar cei doi au devenit prieteni apropiați.
Ajunsă la New Delhi, Naarghita a fost primită cu entuziasm de public și de presă. Într-un context în care interpretările muzicale ale formației Beatles fuseseră criticate de indieni ca fiind „fade”, artista din Vrancea era considerată mult mai fidelă spiritului tradițional indian. Această apreciere i-a adus un contract de prestigiu la Carnegie Hall, un vis pentru orice artist al vremii.
Un nume devenit simbol
Pseudonimul ales de cântăreață este un joc de cuvinte, semnificând în limba hindi fie „cântul spiritului etern”, fie „cântecul tulpinii de lotus”; muzicologul George Sbârcea l-a tradus drept „cântec pentru cei luminați”. Întrebând-o de proveniența numelui ei, muzicianul Romeo Vanica (membru în anii 1960 al formației rock Mondial) a primit un răspuns glumeț: „Există Harghita, există Marghita, m-am gândit să existe și Narghita.” Pseudonimul Naarghita are semnificații profunde în limba hindi, fiind tradus ca „cântul spiritului etern” sau „cântec pentru cei luminați”. Primul disc lansat la Electrecord a fost un succes, confirmând statutul său de artistă excepțională.
Cu toate acestea, destinul i-a rezervat un final trist. Deși a câștigat sume importante în perioada de glorie, Naarghita nu a avut contracte care să-i asigure o pensie. A murit singură, în 2013, la București, la 73 de ani, trăind în sărăcie.
O poveste care aparține Vrancei
Povestea Naarghitei rămâne una dintre cele mai impresionante din istoria culturală a județului Vrancea. Din Pufești până în India, artista a demonstrat că talentul autentic poate depăși orice graniță. Pentru Vrancea, Naarghita nu este doar un nume, ci un simbol al valorii care merită redescoperit și respectat.
Activitate
Artista a început să se documenteze în privința culturii indiene. A învățat timp de patru ani limba hindi prin corespondență cu Centrul Hindi,[6] cu sprijinul unui profesor din Universitatea București; acesta i-a procurat un sari (piesă de îmbrăcăminte specifică pentru indience), înregistrări și partituri cu muzică ușoară și de film din India.[2]
Pseudonimul ales de cântăreață este un joc de cuvinte, semnificând în limba hindi fie „cântul spiritului etern”, fie „cântecul tulpinii de lotus”; muzicologul George Sbârcea l-a tradus drept „cântec pentru cei luminați”. Întrebând-o de proveniența numelui ei, muzicianul Romeo Vanica (membru în anii 1960 al formației rock Mondial) a primit un răspuns glumeț: „Există Harghita, există Marghita, m-am gândit să existe și Narghita.”
Primul disc Electrecord al Naarghitei a fost bine primit de public. După nouă ani de așteptare, interpretei i s-a înmânat atestatul Oficiului de Spectacole și Turnee Artistice, care îi dădea posibilitatea de a susține recitaluri și spectacole pe scenele din țară; cel care și-a dat acceptul în acest sens a fost baritonul Nicolae Herlea. În toamna lui 1967, prim-ministrul Indiei, Indira Gandhi, a vizitat România și a avut ocazia să o vadă pe Naarghita în spectacol. Foarte plăcut impresionată, ea a cerut să o cunoască pe tânăra cântăreață și dansatoare. Într-un dialog la care a participat și prim-ministrul român Ion Gheorghe Maurer, Indira Gandhi a invitat-o pe Naarghita să viziteze India, iar acesta a răspuns aprobator. Nouă luni mai târziu (la scurt timp după asasinarea politicianului american Robert F. Kennedy, eveniment cu un impact puternic în toată lumea), Naarghita a fost primită călduros în New Delhi în ciuda doliului și a rămas acolo timp de jumătate de an, vizita fiindu-i sponsorizată de guvernul indian. Cu această ocazie, Naarghita făcut cunoștință cu idolul ei, actorul și regizorul Raj Kapoor, iar cei doi au devenit prieteni apropiați.
Artista a murit singură în garsoniera unde locuia cu chirie în Bucureşti şi a fost găsită de nepoata ei, care a spart uşa după ce nu mai primise niciun semn de la ea. Avea 73 de ani şi de mai multă vreme trăia în sărăcie, cu o raţie de 40 de lei pe lună. Nu a avut niciodată pensie sau un venit constant, pentru că, în vremea când ţinea concerte şi lansa albume, din care câştiga zeci de mii de lei, nu încheia contracte.
Citiți și:
Naarghita, cântăreața româncă de muzică indiană, a fost mai apreciată în India decât Beatles
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
