Astăzi despre: „cel mai frumos Hamlet al scenei românești” - Adrian Pintea - actorul în care se întâlneau un amestec de straniu, eleganță, magnetism și mister - ochii săi, profunzimea privirii, transmiteau mai multă emoție decât orice cuvânt rostit
Adrian Virgil Pintea (n. 9 octombrie 1954, Beiuș, Bihor, România – d. 8 iunie 2007 București, România) a fost un actor român de teatru, film și televiziune care a adus o contribuție deosebită scenei și cinematografiei românești
Și-a petrecut copilăria la Beiuș și Oradea. În 1979 a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București la clasa profesorului Petre Vasilescu.
În 1990 a început să predea actorie la același institut, devenit între timp Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale". În 2002 a obținut titlul de doctor în domeniul teatru, cu lucrarea Hamlet sau actorul lucid, lucrare care avea să fie tipărită la editura ALL. În 2004 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", la secția regie film, clasa Elisabeta Bostan.
Și-a petrecut copilăria în localitatea natală, apoi la Oradea.
Când a încheiat primele trei luni de viață, tatăl său, Adrian, ofițer în armata regală, a plecat într-o lume mai bună. A crescut alături de mama sa, Maria și de sora sa, Rodica, apoi alături și de soțul mamei sale, George Pintea.
Încă de la o vârstă fragedă scria versuri și proză, desena și iubea animalele, în mod special caii, apoi în adolescență cânta la chitară și iubea rock-ul.
În clasa a VII-a a primit premiul pentru poezie din partea unei reviste pentru liceeni din Oradea, moment în care a recitat pentru prima dată în public poezia „Invitație la vals”, impresionând profund publicul cu talentul său artistic.
În anul 1973 a absolvit Liceul nr. 2 din Oradea, iar în anul 1979 a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București – secția actorie, la clasa profesorului Petre Vasilescu.
În anul 1977 a debutat în teatru în „Oedip salvat” de Radu Stanca, la studioul Cassandra și în rolul lui Treplev în „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra.
Debutul în film s-a produs un an mai târziu, în drama de război „Între oglinzi paralele”, regia Mircea Veroiu, alături de nume mari ca Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Constantin și Fory Etterle.
Spre sfârșitul anilor ’80, Pintea a devenit asistent universitar la IATC, la clasa Olgăi Tudorache, iar după pensionarea acesteia a devenit titular pe postul de profesor universitar, în 1990, fiind foarte iubit de studenții săi, cărora le era, deopotrivă, pedagog și prieten, critic și admirator.
În anul 2002 a obținut titlul de doctor în domeniul teatru, cu lucrarea „Hamlet sau actorul lucid”, iar în anul 2004 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, la secția regie film, clasa Elisabeta Bostan.
A jucat în zeci de filme cum sunt seria Iancu Jianu – „Iancu Jianu, zapciul” – 1980 și Iancu Jianu, haiducul” – 1981, „Vulcanul stins” – 1987, „Pădureanca” – 1988, sau „Femeia visurilor” – 2005.
A avut roluri în producții sau coproducții internaționale pentru marele ecran: „Lurking Fear” – SUA, 1994, „Domnișoara Christina” – Rom-Fra, 1996, „Dușmanul dușmanului meu” – SUA, 1999, sau „Tinerețe fără tinerețe” – SUA-Ger.-It.-Fra.-Rom. – în 2007.
A avut roluri în piese de teatru la Teatrul Bulandra, la Teatrul Național din București, la Teatrul Nottara, Teatrul Româno – American, Teatrul Național din Craiova, Compania Teatrală „777”.
L-am aplaudat în rolul Alexei – „Memoriile unui necunoscut” de F.M. Dostoievski, regia Ion Cojar, la Teatrul Național București, Ahile – „Ifigenia” de Mircea Eliade, regia Ion Cojar, Teatrul Național București, 1981, Jean – în „Domnișoara Iulia”, de August Strindberg, regia Liana Ceterchi, la Studioul Casandra, Henric – „Henric al lV-lea” de Luigi Pirandello, regia Dominic Dembinski, la Teatrul Nottara, 1990, Val – în „Orfeu în infern” de Tenessee Williams, regia Adrian Pintea, la Teatrul Româno-American, în rolul Eddie din „Nebun din dragoste”, de Sam Shepard, regia Adrian Pintea, Teatrul Româno-American și mai ales în Hamlet – în „Hamlet” de William Shakespeare, regia Tompa Gabor, la Teatrul Național Craiova.
A jucat în numeroase roluri în piese de teatru și film TV cum sunt Zeno – în „Lumini și umbre”, regia Andrei Blaier, serial TV, Romeo – în „Romeo și Julieta”, regia Cătălina Buzoianu, Henric – în „Henric al lV-lea”, regia Dominic Dembinski, sau Don Juan – în „Don Juan” de Fr. Durrenmatt, regia Eugen Todoran.
A avut sute de roluri în Teatrul radiofonic, din care menționăm doar „Departe de lumea dezlănțuită”, „Fântâna Blanduziei”, „Frații Jderi”, „Gaițele” sau „Geniu pustiu”.
A semnat regia a numeroase piese de teatru („Orfeu în infern”, de Tennessee Williams, „Nebun din dragoste”, de Sam Shepard sau „Repetiție cu Barrymore” de William Luce, la Teatrul Bulandra), teatru TV („Hamlet”). De asemenea, câteva dintre spectacolele de teatru radiofonic din Fonoteca de Aur a Radioului poartă semnătura regizorului artistic Adrian Pintea – piesele „Peter Rugg dispărut” (1994) de William Austin, un spectacol în care joacă rol „dublu”: actor și regizor, apoi „Joc cu fantasme” (1996) de Cristian Munteanu, un monolog dramatic al însinguratei femei interpretată uimitor de Irina Petrescu.
În anul 2006, a apărut în telenovela ”Daria, iubirea mea” și tot în același an, regizorul Fancis Ford Coppola i-a încredințat rolul Pandit în ”Youth without Youth”/”Tinerețe fără tinerețe”.
A publicat și câteva volume: „Pămîntul americanului” (nuvele) – Editura Eminescu – 1996 pentru care doi ani mai târziu a obținut Premiul Luceafărul, volumul de poezie „Umbrit” – în 1998 și eseul său de doctorat – „Hamlet sau actorul lucid” apărut în 2002 la Editura Alfa. Nu era doar un scriitor și poet talentat, dar recita în mod foarte expresiv versuri din creația românească sau străină, rămânând unul dintre cei mai mari recitatori ai creațiilor eminesciene. A animat multe spectacole muzicale, alături de alți artiști, pigmentând muzica acestora cu fundalul unor versuri sensibile pe care actorul le recita, memorabile rămânând momentele unice create alături de trupa Iris și de Cristi Minculescu, sau de regretata Mălina Olinescu.
A primit numeroase premii și distincții, cum sunt Ordinul Meritul cultural în Grand de Comandor – la 1 martie 2004, Premiul Criticii – cel mai bun actor, pentru Hamlet, în regia lui Tompa Gabor, Premiul de excelență – VIP 2005 sau Premiul Arte VIP 2006 pentru regia spectacolului „Jesus Christ Superstar” de Andrew Lloyd Webber.
Fiind un actor chipeș și charismatic, a avut parte de dragostea și aprecierea multora dintre reprezentantele sexului frumos.
A fost căsătorit timp de 10 ani cu arhitecta Silvia Mihaela Oostven (1989-1998), apoi a avut o relație de dragoste nebunească cu Laura Jianu, studenta lui, pentru ca, la 25 decembrie 2000, să se recăsătorească cu studenta la Medicină, devenită între timp doctoriță și bioenergoterapeut – Lavinia Tatomir, pe care a cunoscut-o atunci când aceasta avea doar 16 ani.
A trecut la cele veșnice la 8 iunie 2007, la București, în urma uneor afecțiuni cronice mai vechi.
În tinerețe Pintea a trăit o remarcabilă poveste de dragoste de aproximativ zece ani cu actrița Irina Petrescu, care era mult mai în vârstă ca el.
Despre aceasta, Adrian Pintea a declarat: „Am cunoscut în tinerețe o femeie absolut superbă, mult mai în vârstă decât mine, care mi-a servit lecțiile exacte de inhibare și de distrugere a propriului meu egoism“. La rândul ei, Irina Petrescu a declarat după moartea lui Adrian Pintea: „El a fost artistul generos. Nimeni nu-l va putea ajunge și egala. A plecat, lăsându-ne pe noi toți, care l-am iubit, învăluiți de zâmbetul lui îngăduitor și tandru“.
În anul 2003, la Editura Casa Radio, în Colecția „Biblioteca de poezie românească”, seria „Colecționarul de voci”, apărea, sub titlul „Mihai Eminescu, Poeme necunoscute”, un CD cu 23 de poezii din manuscrisele poetului descifrate de Petru Creția, selectate de Mircea Cărtărescu și rostite de Adrian Pintea. În anul 2013, la aceeași editură, poeme eminesciene erau selectate pe 4 compact-discuri, sub titlul „Poesii de Mihail Eminescu”, în lectura marilor actori români, printre care și Adrian Pintea – înregistrări din Fonoteca de Aur a Radioului din perioada 1959 – 2000, alături de voci emblematice: Emil Botta, George Calboreanu, Ion Manolescu, George Vraca ș.a.
Adrian Pintea a fost idolul multor femei și actorul în care se întâlneau un amestec de straniu, eleganță, magnetism și mister. A fost artistul ale cărui calități – sensibilitatea și realismul interpretărilor, fiind caracteristce – l-au făcut extrem de adulat de public, mulți fiind de părere că ochii săi, profunzimea privirii, au avut marea calitate de a transmite mai multă emoție decât orice cuvânt rostit.(Răzvan Moceanu – RADOR)
Roluri în teatru
Eumet - Oedip salvat de Radu Stanca, regia Mihai Măniuțiu, Studioul Casandra, 1977
Romeo - Romeo și Julieta de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu, Studioul Casandra, 1978
Treplev - Pescărușul de A. P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1977
Alexei - Memoriile unui necunoscut de F. M. Dostoievski, regia Ion Cojar, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”Teatrul Național București
Ahile - Ifigenia de Mircea Eliade, regia Ion Cojar, Teatrul Național București, 1981
Jean - Domnișoara Iulia de August Strindberg, regia Liana Ceterchi, Studioul Casandra
Henric - Henric al lV-lea de Luigi Pirandello, regia Dominic Dembinski, Teatrul Nottara, 1990
Iașa - Livada de vișini de Anton Cehov, regia Andrei Șerban, Teatrul Național București, 1992
Val - Orfeu în infern de Tennessee Williams, regia Adrian Pintea, Teatrul Româno-American
Eddie - Nebun din dragoste de Sam Shepard, regia Adrian Pintea, Teatrul Româno-American
Hans - Ondine de Jean Giraudoux, regia Horea Popescu, Teatrul Național București
Hamlet - Hamlet de William Shakespeare, regia Gabor Tompa, Teatrul Național Craiova
James Leeds - Copiii unui Dumnezeu mai mic de Mark Medoff, regia Theodor Cristian Popescu, Compania Teatrală 777, 1997
Thomas Becket - Thomas a Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, Teatrul Bulandra, 1999
Jack Barrymore - Repetiție cu Barrymore, după William Luce, regia Adrian Pintea
Roluri în film și televiziune, dublaje
Aurel Vlaicu (1977) - ca Ștefan Octavian Iosif
Lumini și umbre serial tv (1979-1982)
Adela (1985) - Reparatorul de piane, regia Mircea Veroiu
Cei care plătesc cu viața (1989) - Gelu Ruscanu
Mircea (1989) - Vlad, fiul lui Mircea cel Bătrân
Domnișoara Christina (1992)
Dușmanul dușmanului meu (1999) - teroristul Goran
Iorgovan-"Pădureanca",
Dublaj la episodul -Servitoare de Mit(Main of the Myth),din seria Povești cu Mac-Mac, în rolul regelui vikingilor, vocea în original aparținându-i lui William Callaway (1998)
Iancu Jianu - Seria Iancu Jianu: Iancu Jianu, zapciul (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981), regia Dinu Cocea
George - Oglinzi paralele, regia Mircea Veroiu
Băiatul cu pasărea - Mânia, regia Mircea Veroiu
Geologul - Vulcanul stins, regia Dinu Cocea
Juan - Corida, regia Carlos Aguira, TVR, Mandroid, USA Fullmoon Productions
Doctorul - Nostradamus, British Production
Doctorul român - Căpitanul Connan, regia Bertrand Tavernier, French Little Bear Release,
Jan - Das Alibi, regia Hayde Pills, Hamburg Films,
Mihai Eminescu - Un bulgăre de humă, regia Nicolae Mărgineanu
Roluri în televiziune
Zeno - „Lumini și umbre”, regia Andrei Blaier, serial TVR
Romeo - „Romeo și Julieta”, regia Cătălina Buzoianu, TVR
Henric - „Henric al lV-lea”, regia Dominic Dembinski, TVR
Harry - „Trandafirul și coroana” de J.B. Priestley, regia Eugen Todoran, TVR
Marchizul de Mosa - „Don Carlos”, regia Eugen Todoran, TVR
Don Juan - „Don Juan” de Fr. Durrenmatt, regia Eugen Todoran, TVR
Curcanii (1977), de Grigore Ventura, regia Virgil Bradateanu, Anca Ovanez-Dorosenco, TVR
Roluri în teatru radiofonic (Radiodifuziunea Română)
Prințul Mîșkin - „Idiotul” de F.M. Dostoievski
Karl - „Muntele vrăjit” de Thomas Mann, regia Cristian Munteanu
Orsino - „A 12-a noapte” de W. Shakespeare
Marco - „Neranțula” de Panait Istrati
Regie de teatru
Studioul Casandra
„Cei drepți” de Albert Camus
„Demonii” după F.M. Dostoievski
„Romeo și Julieta” de William Shakespeare
„Comedia erorilor” de William Shakespeare
Teatrul Româno-American
„Orfeu în infern” de Tennessee Williams
„Nebun din dragoste” de Sam Shepard
Regia la „Bădăranii” de Carlo Goldoni, producție UNATC 2004
Regia la „Repetiție cu Barrymore” de William Luce la Teatrul Bulandra
Regia la „Jesus Christ Superstar” de Andrew Lloyd Webero, productie ARCUB-UNATC
Teatrul Bulandra
„Thomas a Becket” de Jean Anouilh, 1999
Lucrări publicate
Pămîntul americanului - Editura Eminescu - 1996
Hamlet sau actorul lucid - Editura Allfa - 2002
Premii
Meritul cultural de Grand Comandor al României - 1 martie 2004
Premiul Criticii - Cel mai bun actor pentru Hamlet, regia Tompa Gabor
Premiul de excelență - VIP 2005
Premiul Arte VIP 2006 pentru regia spectacolului „Jesus Christ Superstar” de Andrew Lloyd Webber
Activitate didactică
Profesor universitar doctor actorie la Universitatea teatrală și cinematografică „Ion Luca Caragiale”- București
Literatura
Premiul Luceafărul (1988) pentru „Pămîntul americanului” (nuvele)
Umbrit (poezie - 1998)
Hamlet sau actorul lucid (eseu)
Viața privată
În anii 1980, Adrian Pintea a trăit împreună cu actrița Irina Petrescu.ș3ț Adrian Pintea s-a căsătorit civil cu Lavinia Tatomir la 25 decembrie 2000, iar cununia religioasă au făcut-o în vara anului 2001.ș3ț
Moartea
Adrian Pintea a încetat din viață la vârsta de 52 de ani, pe 8 iunie 2007, la Spitalul Fundeni, suferind de ciroză.ș4ț Văduva artistului, Lavinia, a afirmat că actorul a murit de septicemie, în urma unui implant dentar, fiind slăbit deja o îndelungată perioadă în care a suferit de ciroză hepatică.ș5țș6țș7țș8ț
Note
^ a b c d Adrian Pintea, Discogs, accesat în 9 octombrie 2017
^ a b c d Adrian Pintea, Filmportal.de, accesat în 9 octombrie 2017
^ a b Irina Petrescu l-a iubit în taină pe Adrian Pintea, 23 martie 2013, Ioana Crețu, Click!, accesat la 19 aprilie 2016
^ Tatăl lui Adrian Pintea: Lavinia a fost una dintre cauzele care i-au adus moartea fiului meu - VIDEO, 3 martie 2010, Mediafax, accesat la 19 aprilie 2016
^ Dorința de a avea dantură de Hollywood l-a ucis pe Adrian Pintea, 11 iunie 2014, Libertatea, accesat la 19 aprilie 2016
^ Sotia lui Pintea: „Adrian NU a murit in urma cirozei hepatice“, Anca Lapusneanu, Revistavip.net, accesat la 19 aprilie 2016
^ http://www.kanald.ro/ultimele-poze-cu-adrian-pintea-in-viata-lavinia-pintea-explica-motivele-publicarii-lor_41324.html
^ DEZVALUIRI INCREDIBILE! La 6 ani de la moartea lui Adrian Pintea, vaduva actorului rupe tacerea: CARE A FOST ADEVARATA CAUZA A MORTII LUI PINTEA? “Boala l-a desfigurat pe sotul meu, iesea din casa doar deghizat", 12 iunie 2014, Wowbiz.ro, accesat la 19 aprilie 2016
Legături externe
Site web oficial
Adrian Pintea - In galop... cineva pe un cal de cinema, 18 decembrie 2007, Diana Scarlat, Jurnalul Național
Biografia actorului Adrian Pintea, 8 iunie 2007, Amos News
Irina Petrescu despre marea ei iubire, Adrian Pintea „Nimeni nu-l va putea ajunge și egala“, 20 martie 2013, Sabrina Valeriu, Adevărul
TEXT INEDIT Adrian Pintea: „Insula lui Prospero este a ta!“, 6 iunie 2013, Ziarul Metropolis
Lavinia Pintea Tatomir: Am convingerea ferma ca undeva, in alta parte, Adrian este ingerul meu veghetor, 8 noiembrie 2013, Alice Nastase Buciuta, Revista Tango
Interviuri
"Hamlet sunt eu", Silvia Kerim, Formula AS - anul 1998, numărul 340
"La ora asta, natiunea romana doarme ingrijorator de profund", Formula AS - anul 2002, numărul 524
"Sunt adeptul imbatranirii demne, frumoase, pe cat se poate mai plina de energie", Formula AS - anul 2004, numărul 616
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
