Comentariul profesorului și publicistului vrâncean Costi Rogozanu, despre subiectele probei la Limba Română a examenului de EN
Marți, 14 iunie 2022, într-un articol publicat în ediția online a cotidianului „Libertatea” profesorul și publicistul vrâncean Costi Rogozanu comentează subiectele probei scrise la limba și literatura română a examenului de Evaluare Națională
Profesor de Română, publicistul Costi Rogozanu a ajuns să profeseze în învățământ, în județul Vrancea de unde este originar, din septembrie 2021, dintr-un experiment: a vrut să vadă cum este examenul de titularizare. L-a luat și și-a spus că nu are nimic de pierdut dacă merge mai departe. Așa că și-a ales Școala Gimnazială „Ionel Sârbu” din Ciorăști, județul Vrancea, aflată la vreo 20 de kilometri de Nănești, unde locuiește cu soția sa, Dora. Face zilnic naveta până la școală. A preluat clasele V-VIII și este diriginte la a șaptea.
„Azi a mai trecut o Evaluare Națională la română. Le-am ținut pumnii strânși elevilor mei de la Ciorăști, Vrancea, care și-au dat azi primul examen cu mare miză. Dar m-am relaxat cu o meditație asupra subiectelor, mereu o chintesență a emfazei de pension și a <<românei>> înțelese ca o formă de tortură.” își începe Costi Rogozanu comentariul în „Libertatea”
De asemenea, într-o postare activată pe contul său de facebook Costi Rogozanu explică în legătură cu același subiect abordat în comentariul din Libertatea : „Profu' de la țară strikes again:
Acum, ideal ar fi să dai subiecte care să prindă cumva întreaga populație școlară. Inegalitățile căscate în gimnaziu sunt însă prea mari. Nu poți să faci o medie onestă între copiii care s-au pregătit inutil de mult, mai ales prin meditații particulare, și copii care nu văd rostul școlii și au renunțat la această bătălie. De aici și confuzia cu subiectele. Pentru 20% sunt prea ușoare, de aceea contează tot felul de mizilicuri și de formulări <<cheie>> ca să prinzi punctajul în întregime. Pentru 80%, subiectele nu contează, nici dacă-s ușoare, nici dacă-s grele.
E toceală 2.0, cu tot cu enunț, nu ca pe vremea noastră, toceală aiurea de zeci de pagini. Acum e bine țintită. Mai trebuie să bagi și formule cheie: <<în opinia mea>., <<pe de o parte, de cealaltă parte>>, <<în concluzie>> etc. Profii buni de liceu se vor chinui la anul să le scoată elevilor buni din cap ideea că opinia e ceva ce livrezi ca să te aplaude șeful/profesorul/părintele etc. Copiii cu un impuls firesc spre acumulare-învățare sunt excepții minunate, dar rămân excepții. Restul se împart între cine își permite latura privată a antrenamentului și cine nu. Mai rău, părinții presează inconștient către o mecanicizare a testării. Cum ziceam, vor să bage banu dar să se și vadă. Așa că un profesor la a VIII-a și la a XII-a va încerca să alterneze discuții cu adevărat utile despre texte și idei cu antrenamente intensive pentru enunțuri tipizate.
Apoi, am o problemă cu moda care nu se mai termină a <<memorialisticii>> zaharisite și a <<cuvintelor frumoase>>. Literatură leneșă, ca să parafrazez un clasic. Să savurăm împreună această imagine a Cellei Delavrancea care te poate arunca în diabet estetic: <<chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea>>. Subiectul al doilea, compunerea de 20% din punctaj, a dat lovitura finală. În epoca în care toți experții ne freacă la cap creativ, compunerea a fost din seria <<cum mi-am petrecut vacanța>>”.
Citiți comentariul profesorului și publicistului vrâncean Costi Rogozanu, despre subiectele probei scrise la Limba Română a examenului de Evaluarea Națională a absolvenților de clasa a VIII-a, – sesiunea 2022, accesând titlul alăturat:Profesor de română care predă copiilor de la țară: „Evaluarea Națională lovește din nou. Să râdem de subiecte, să nu râdem de copii”
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
