Noi informații despre proiectul educativ al CJRAE Vrancea, „Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!”
Prin intermediul unui comunicat de presă, consilierul școlar Iulia Soare face publice noi informații despre proiectul educativ al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională ( CJRAE) Vrancea, „Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!”
„Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!” – proiectul educativ al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Vrancea s-a continuat în cea de-a IV-a ediție cu noi concursuri și câștigători, care pot fi vizionate online în înregistrarea VIDEO de mai jos:
VIDEO:invrancea RO
Locul I la secțiunea gimnaziu a fost obținut de Școala Gimnazială „Duiliu Zamfirescu” Focșani, cu dramatizarea filmată de elevii Mihu Alexandra-Maria, Bălan Maria-Gabriela, Coman Carina, Pana Julia Ryanna, Vulpoiu Sara, Coman Eric, – prof.coordonator Lucica Drăstaru.
La concursul de scenarii scrise „Unde-i lege nu-i tocmeală” premiile au fost: locul 3 Colegiul Tehnic „V.D.Cotea” cu scenariul „A fi diferit e un plus” scris de Roman Maria Ionela, locul 2 Liceul de Artă „Ghe.Tatarrescu” cu „Lumea e a noastră, alegerea e a ta!” scris de Dobrea-Chiriac Ionuț-Florian și locul 1 Liceul de Artă „Ghe.Tatarrescu” Focșani cu scenariul „Oglinda” scris de Ana Pavlov.
Cu sprijinul doamnei Orania Zdrîncu de la Centrul de Tineret Focșani, am dramatizatzat și un scenariu exemplificativ pentru prevenirea violenței asupra copiilor conform Ordinului nr. 4343/2020 și H.G. nr. 49/2011, în care am folosit exemple din lucrări de specialitate, precum: Șerban Ionescu - „Tratat de reziliență asistată” și William Dikel - „Sănătatea mentală a elevului. Ghid pentru personalul didactic”. Elevii care au primit premiu special pentru acest scenariu sunt Avram Mădălina-Silvica, Banu Florin, Buzoiu Alex-Marian, Caloian Tănăsel, Coman Delia-Andrada, Negrea Nancy, Prisiceanu Cristina, Sîngerean Alexandru Nicolae.
Membrii juriului au fost doamna Orania Zdrîncu de la Centrul de Tineret Focșani, doamna Adina Lăscan de la D.G.A.S.P.C. Vrancea și inspector Adina Eșanu din partea Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea.
Clasificarea la concursul de dramatizare a fost următoarea:
- locul 6 Colegiul Național „Al.I.Cuza” Focșani, profesori coordonatori Roșca Silviu Iulian și Voicu Voicuța, elevi participanți Iordăchescu Ana-Maria, Bucur Rareș Mihai, Sterie Mirela, Ioniță Cătălin, Zară David Tudor, Isofache Gabriela Florentina, Alessia Tarbă;
- locul 5 Liceul Tehnologic „G.G.Longinescu” Focșani, profesori coordonatori Cristea Florin și Soare Iulia, elevi participanți Poenaru Roxana, Paraschiv Maria Magdalena, Riciu Elena, Ioniță Maria Mădălina, Ecselei Ramona, Armanu Diana, Rișu Diana, Stan-Macovei Bianca Elena, Șușter Laura, Andrei Alexia Maria, Coica Marina;
- locul 4 Colegiul Tehnic „V.D.Cotea” Focșani, profesori coordonatori Liviu Manuel și Berdei Diana, elevi participanți Bratu Nicoleta, Roman Maria-Ionela, Bărbieru Denisa-Andreea, Ganea Elena-Amalia, Gheorghe Ionelia-Valentina, Huțanu Nicoleta-Florentina, Moise Cristinel-Valentin;
- locul 3 Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Focșani, profesor coordonator Carmen Ion, elevi participanți Moraru Cerasela, Doroftei Cristina, Iacob Rareș, Ștefan Elena;
- locul 2 Colegiul Tehnic „Gheorghe Balș” Adjud, profesori coordonatori Fotache Nadia și Apostu Tatiana, Acatrinei Elisabeta, Pătrășcanu Ionuț, Miron Răzvan, Acatrinei Alexandru, Racoviță Daniela, Iordache Gabriel, Condrea Rareș, Matei Vlăduț;
- locul 1 și marele premiu pentru scenariu și dramatizare Liceul de Artă „Gheorghe Tatarrescu” Focșani, profesor coordonator Radu Pocovnicu, elevi participanți Marina Pamfil, Maria Spanu, Elena Sandu, Florian Ionuț Dobrea-Chiriac, Giorgiana Hanu, Ana Emandi, Andrada Coman, Mario Rebega, Ana Calin, Ana Pavlov;
Premii speciale, pentru sprijinul oferit în reducerea violenței, au fost acordate sportivilor de la Club Sportiv „Unirea” Focșani și CSM Focșani 2007,secția karate (unde se sancționează folosirea violenței), colaboratorilor din Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea (pentru implicarea în activități comune precum „Pe urmele eroilor noștri”) și elevei Ichim Mihaela, președintele Consiliului Județean al Elevilor (pentru implicarea în exersarea medierii ca soluționare pașnică a conflictelor.)
Cu această ocazie ne amintim încă o dată și de tradiția pașnică a poporului român:
„Vrancea noastră este plină de istorie … Trebuie să fim foarte mândri, pentru că prin ceea ce s-a întâmplat la Mărășești, dar și la Mărăști și apoi și la Soveja, noi putem spune că am schimbat soarta războiului (Primul Război Mondial). Atunci când țara noastră a intrat în război, eram nepregătiți, din cauza asta noi nu am făcut altceva decât să ne retragem, adică am luat bătaie de nu știam ce-i cu noi. Și la un moment dat România nu mai însemna decât Moldova – adică luați din zona noastră așa, mergeți până la Suceava chiar. Autoritățile au fugit de la București, împreună cu regele, cu reprezentanții guvernului s-au dus la Iași, noua capitală urma să fie Iașiul și nimeni nu credea că se mai poate întâmpla ceva, că se mai poate schimba ceva. Dar noi, aici, vrâncenii, am schimbat soarta războiului. Am câștigat neașteptat, în condițiile în care nemții erau convinși că vor trece fără nici un fel de probleme. (…) Ceea ce s-a întâmplat aici a făcut posibilă apoi Marea Unire de la 1918. (…)Dar a fi vrâncean înseamnă să ne amintim și ceea ce s-a întâmplat la 1859 – Mica Unire – singurul act care s-a făcut din voința poporului: n-am avut război. (…) Un alt motiv de mândrie – că noi suntem cei mai bogați la capitolul mausolee ridicate în perioada Primului Război Mondial. (…) Suntem mândri că am știut să tratăm cum se cuvine eroii în trecut - noi am luat decizia ca atât în mausoleul de la Mărăști, cât și în cel de la Soveja, să-și doarmă somnul de veci alături de eroii români și eroi nemți, care ne-au fost inamici. (…)Să ne respectăm istoria, să ne respectăm eroii … Să știm elementarul: de unde venim, care ne-au fost strămoșii, care ne sunt eroii, care ne sunt valorile - pentru că doar cunoscându-ne valorile putem mai departe să ne dezvoltăm.” (Emilia Atanasiu, muzeograf la Muzeul Vrancei)
Împreună cu marii conducători, eroii și martirii români sunt părinții poporului român, popor care încă își caută identitatea (vezi „Uitarea naște holocaust! (…) Comuniștii (cu osânză stalinistă pe creier), au încercat să distrugă treptat ADN-ul neamului nostru. Ne-au fost atacate și rupte rădăcinile! (…) Nici o clipă nu s-a stins în inima românilor Nădejdea.” – Ion Mânzat în „Când Dumnezeu este interzis”). Popor român care încă își caută stima de sine (vezi „Nevroza Balcanică”, ) și ieșirea din „confuzia între „cum suntem” și „cum credem că suntem” (…) prin promovarea unor noivalori/norme/axiome sociale și practici educaționale, la valorificarea punctelor tari și la ameliorarea aspectelor slabe/negative din profilul psihologic al poporului român.” (Daniel David în „Psihologia poporului român”). Popor român care încă își caută orientarea spre succes (vezi Orientation to failure as personality trait of Romanian people viewed from a historical perspective.”,Nedelcea Cătălin, Ciorbea Iulia, Ciorbea Valentin, Iliescu Dragoș, Minulescu Mihaela).
Prof. dr. psihiatru Aurel Romilă a pus diagnosticul: „Suntem un popor de depresivi conduși de o pătură de psihopați.” Și totuși noi suntem totodată și ceea ce am fost mai înainte și încă mai putem fi, dacă ne asumăm împreună țelurile comune:
„Este însă o trăsătură din caracterul românilor și al dacilor, care, cu toate nefericirile istoriei noastre, pare a se fi păstrat aproape neștirbită, deși modificată, la români: aceasta-i un fel de pornire adâncă către neatârnare, o neînfrânată trebuință către libertate.” (vezi „Din psihologia poporului român” de Dumitru Drăghicescu) „Străbunii noștri din veacurile când se închega poporul românesc aici, împrejurul munților dintre Dunăre, Tisa și Nistru, nu cunoșteau jurământ mai mare, decâtsă-l ia pe Dumnezeu de martor. Pe timpurile acelea, sufletul omenesc era sănătos. Între cer și pământ, dacii știau că zăbovesc puțin, apoi treceau dincolo, la Zamolxe…, iar când s-au făcut creștini, și au început a vorbi limba adusă de romani, au înlocuit gândul păgân, cu nădejdea într-o viață tot veșnică, dar mai senină și mai înaltă decât a păgânilor.Ce cugetă azi un suflet sănătos față de minunea care se cheamă viață omenească?”(Simion Mehedinți în „Duminica Poporului”, Anul 9, nr. 13-14, Duminică 29 Martie 1925, p.5)
Comunicat din partea consilierului școlar Iulia , coordonatoarea proiectului C.J.R.A.E. Vrancea „Ce-ți dorim noi ție? Dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
