Educație

Astăzi despre: autorul îndrăgitelor romane „cu oglindă” din anii comunismului - Constantin Țoiu - echilibru între „abstracțiile minții si fantasmele sufletului”

Ziarul de Vrancea
19 iul 2021 826 vizualizări

Constantin Țoiu (n. 19 iulie 1923, Urziceni, jud. Ialomița – d. 4 octombrie 2012, București [3]) a fost un romancier, eseist și traducător român contemporan.

Constantin Țoiu s-a născut la 19 iulie 1923 în localitatea Urziceni, județul Ialomița. Școala primară a absolvit-o în localitate, învățător fiindu-i domnul Haralambie Ionescu. A urmat la Brașov Liceul „Dr. Ioan Meșotă”, secția umanistă. Profesori excelenți au contribuit la formarea sa intelectuală încă din adolescență, printre care cel de limba latină, Spiru Hoidas, pomenit cu diverse ocazii.

Războiul îl prinde elev. Armata o face la școala militară de aviație Buzău, ca observator aerian. Nu participă la lupte. Este demobilizat cu gradul de sublocotenent în rezervă. În 1942 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care o termină în vara anului 1946, cu o licență „Magna cum laudae". Printre profesorii din acea perioadă se remarcă: Mircea Florian, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Mircea Vulcănescu, scurt timp și Dimitrie Gusti la catedra de sociologie. A fost ultimul an în care se mai predase „filosofia idealistă".

Începând cu anul următor, 1947, în facultate avea să fie introdus marxism-leninismul, cu urmările lui nefaste. Autorul insista asupra acestei „rupturi" nefericite de tradiția românească strălucită, în gândire și literatură, din anii interbelici.

În scrisul său se simte stilul „vechii școli", ceea ce îi va conferi o anume particularitate față de confrații mai puțin vârstnici.

A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, precum și la revistele Luceafărul, Gazeta literară, România literară și la Radioteleviziunea Română. Între anii 1981-1990 a fost secretar al Asociației Scriitorilor din București și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în presa culturală, în 1958, la „Gazeta literară”, iar editorial, în 1965, cu romanul Moartea în pădure.

Opera sa, de valoare excepțională, cuprinde:

    Moartea în pădure (roman);

    Duminica muților (nuvele);

    Galeria cu viță sălbatică (roman), (reeditări în 1979, 1984, 1999, 2011; în franceză, L’exclu, publicat de Editura Nagel; în maghiară, Vadszölölugas, Editura Europa Könyvkiado, Budapesta, 1980; romanul a mai fost tradus în limbile engleză, germană și polonă);

    Însoțitorul (roman), (reeditări în 1989, 2004);

    Obligado (roman), (reeditare în 1997);

    Căderea în lume (roman), (reeditare în 1994);

    Barbarius (roman);

    Istorisirile Signorei Sisi (roman), Destinul cuvintelor (publicistică);

    Alte pretexte (eseuri);

    Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei;

    Morbus diaboli;

    Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci;

    Memorii din când în când, vol. I-II;

    Trompete după-amiaza;

    Memorii din când în când, vol. I, II, III;

    Memorii întârziate;

    Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac.

La 23 mai 1995, Consiliul Local Urziceni i-a decernat titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Urziceni".

A fost distins cu premii literare importante, acordate de Uniunea Scriitorilor din România și de Academia Română.

Faima cea mai mare i-a adus-o romanul Galeria cu viță sălbatică, roman simbolic, apropiat de poetica realismului magic din romanul latino-american.

A murit pe data de 4 octombrie 2012 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.

Opera

Romane și nuvele

    Moartea în pădure (roman), Editura Pentru Literatură, 1965

    Duminica muților (nuvele), Editura Pentru Literatură, 1967

    Galeria cu viță sălbatică (roman), Editura Eminescu, 1976 (reeditări în 1979, 1984, 1999, 2011; în franceză, L’exclu, publicat de Editura Nagel; în maghiară, Vadszölölugas, Editura Europa Könyvkiado, Budapesta, 1980; romanul a mai fost tradus în limbile engleză, germană și polonă)

    Însoțitorul (roman), Editura Eminescu, 1981 (reeditări în 1989, 2004)

    Obligado (roman), Editura Eminescu, 1984 (reeditare în 1997)

    Căderea în lume (roman), Editura Cartea Românească, 1987 (reeditare în 1994, prefață de Nicolae Manolescu)[5] și în 2007 (Editura Art, studiu introductiv, note și dosar de receptare critică de Marius Mihet)

    Barbarius (roman), Editura Allfa, 1999

    Istorisirile Signorei Sisi (roman), Editura Cartea Românească, 2006 [6][7]

Eseuri. Publicistică

    Destinul cuvintelor (publicistică), Editura Cartea Românească, 1971

    Pretexte (eseuri), Editura Albatros, 1973

    Alte pretexte (eseuri), Editura Eminescu, 1977

    Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei, Editura Cartea Românească, 1994

    Morbus diaboli, Editura Cartea Românească, 1998

    Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci, Editura Allfa, 2000

    Memorii din când în când, vol. I-II, Editura Cartea Românească, 2003-2006

    Trompete dupa-amiaza, Editura Cartea Românească, 2004

    Vrăjeli (de buzunar) (note bio-bibliografice de Marius Mihet), Editura Art, 2007

Memorialistică

    Memorii din când în când, vol. I, II, III, Editura Cartea Românească, 2003-2006

    Memorii întârziate, Editura Cartea Românească, 2009

    Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac, Editura Cartea Românească, 2010

Afilieri

    Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Distincții

    Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[8]

Note

    ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

    ^ Toiu Constantin, Babelio, accesat în 9 octombrie 2017

    ^ CONSTANTIN ȚOIU (1923-2012)

    ^ Bodea, Valentin; Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” 1869-2009 Momente - etape - profesori - promoții; Editura Romprint; Brașov 2009

    ^ Cronica de familie, 14 martie 2008, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013

    ^ Istoria la firul ierbii, 29 iunie 2007, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013

    ^ Istorisirile unui scriitor de moda veche, Bianca Burța-Cernat, Observator cultural - numărul 324, iunie 2006, accesat la 30 ianuarie 2014

    ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, e) 45.

Legături externe

    http://revistaramuri.ro/index.php?id=420&editie=22

    Constantin Țoiu, Alex. Ștefănescu, România literară - anul 2002, numărul 46

    http://cristea-enache.ro/constantin-toiu-cronica-de-familie

    Marius Mihet despre Constantin Toiu in „Romania literara”, nr. 49/2015 http://www.romlit.ro/structuri_n_miniatur

Interviuri

    Un interviu al Eugeniei Vodă cu scriitorul Constantin Țoiu

    http://jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-constantin-toiu-585096.html interviu în „Jurnalul național”, 18 iulie 2011

    Geografii literare - Constantin Toiu, Adriana Bittel, Formula AS - anul 2006, numărul 705


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.