Opt brazi şi urări de viaţă lungă pentru 150 de ani de învăţămant la Soveja
Un eveniment de excepţie a marcat comuna montană Soveja sâmbătă şi duminică (24-25 octombrie 2015) – sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea şcolii. Foşti elevi ai şcolii din localitate, profesori, oameni de cultură, de afaceri, jurnalişti, reprezentanţi ai statului şi ai Ministerului Educaţiei, sovejeni de prin toate colţurile ţării şi din străinătate, au venit să aniverseze 150 de ani de la înfiinţarea aşezământului cultural de la poalele Zboinei. Evenimentul nu a fost o simplă întâlnire şi, la cei 150 de ani de învăţământ, fără să fie calculat dinainte, au participat circa 150 de de oameni. Profesorul 
Constantin Macarie, sovejan prin adopţie cu 40 de ani de activitate la această şcoală, dar şi sufletul acestei manifestări, cel care a avut iniţiativa organizării sărbătorii şi a dus greul ei, a fost şi un bun amfitrion. Totul a început cu dezvelirea unei plăci comemorative pe faţada şcolii de către primarul Costică Ciolan, marmura fiind realizată la un atelier din capitala Italiei de către sovejanul Cristi Merchea. Pe hol, copii frumos îmbrăcaţi în costume populare au întâmpinat oaspeţii cu pâine şi sare, au pus insigne jubiliare în piept şi au dăruit flori, programe şi zâmbete.
Opt brazi pentru un viitor falnic
Până la evenimentul propriu-zis, profesori şi foşti elevi au plantat 8 brazi în curtea din faţa şcolii, donaţi tot de un sovejan, Lucian Zamfir, directorul Direcţiei Silvice. Cei prezenţi au vizitat o expoziţie de fotografii din Soveja, realizată de Cristi Merchea, fost elev al şcolii, au admirat lucrări ale copiilor create în cadrul cercurilor şcolare, o altă expoziţie de cărţi şi documente vechi din colecţiile Macarie şi Merchea, dar şi lucrări de artizanat şi pictură naivă realizate de Ţica Geană. Un loc aparte l-a ocupat numărul special al revistei „La Noi” editată de Fundaţia „Simion Mehedinţi – Mioriţa” cu această ocazie precum şi cărţile ”Folclor din Soveja” şi „Monografia comunei Soveja”, lucrări emblematice ale patriarhilor culturii şi formării şcolare, profesorii Florica şi Iulian Albu, sau volumul de poezii „Patria inimii mele” al diplomatului sovejan Ionel Ilie.
„Ceea ce scrie un profesor pe tabla vieţii nu poate fi niciodată
şters”.
Una dintre sălile de clasă ale şcolii a devenit neîncăpătoare pentru cei invitaţi. Pe tabla din faţă un citat tronează pedagogic: „Ceea ce scrie un profesor pe tabla vieţii nu poate fi niciodată şters”. Părinţii actualilor elevi au lăsat pe cei veniţi de departe să se simtă bine împeună, mulţi dintre ei nemaivăzându-se din copilărie. Directoarea şcolii, profesoara Mina Viţă, urmată de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Ionel Celmare, primarul comunei, Costică Ciolan, profesorul universitar Gheorghiţă Geană, profesorul Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei „Simion Mehedinţi”, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Vrancea au acordat diplome, au vorbit despre importanţa şcolii şi au rememorat evenimente din viaţa lor. Copiii au cântat şi recitat, iar o suită de imagini vechi şi foarte vechi din viaţa şcolii, derulate de un proiector, a scos murmure şi sunete de admiraţie, a stârnit nostalgia celor care s-au regăsit aşa cum erau în tinereţe, a celor care şi-au revăzut rudele, părinţii şi profesorii lor de altădată.
„Cartea de Onoare” a şcolii
Doi foşti profesori, Ionel Singurel şi Niculina Toma 
Profesorul Singurel, fost elev, sădind un brad
Organizarea impecabilă dar mai ales surprizele pregătite de cei veniţi aici au alternat: Lucian Bunghez a donat şcolii o frumoasă placă sculptată în lemn de nuc pe care s-au semnat toţi cei prezenţi, ofiţerul de aviaţie Laurenţiu Mititelu a venit cu un frumos album documentar „Aurel Vlaicu” şi o fotografie de excepţie, profesorul Neagu a donat cărţi preţioase despre
Simion Mehedinţi… O frumoasă „Carte de Onoare” a şcolii a fost deschisă cu această ocazie ca aducere aminte şi preţuire pentru cei care s-au îndemnat să vină de departe pentru onoarea acestui lăcaş de învăţătură. Sovejenii au arătat astfel că şcoala nu le este indiferentă şi că, oriunde s-ar afla, sufletul lor este legat de locul copilăriei, de Soveja, cea care i-a format
ca oameni. „Nu zidurile fac o şcoală ci spiritul ce domneşte într-însa”, spunea Ferdinand I iar spiritul şcolii sovejene s-a redeşteptat din veacuri într-o atmosferă de unitate, de emoţii şi îmbrăţişare a generaţiilor.
A fost o reuniune a fiilor satului
A fost o manifestare făcută „cu sufletul”, cum spune principalul organizator, profesorul Macarie, reprezentarea definiţiei dascălului care trebuie să fie „o făclie care se mistuie luminând pe alţii”. O după amiază şi o seară pline de dragoste între foşti şi actuali profesori şi elevi sovejeni, o zi în care comuna şi-a readus câţiva dintre fiii săi la un loc, acolo unde s-au format pentru a pleca mai departe în viaţă. „Odă bucuriei” se pot numi aceste momente precum acordurile muzicale ale lui Beethoven care au răsunat în sală şi au umplut de fericire inimile celor prezenţi. (N. M.)
(fotografii realizate de jurnalistul Cristi MERCHEA, editor şef al ziarului Emigrantul.it,dedicat comunităţii româneşti de la Roma)
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Ioana, acum 3110 zile, 23 ore, 7 minute, 1 secunda
viorel i. iancu, acum 3112 zile, 11 ore, 58 minute, 44 secunde 
