Lista editorilor care acum un secol tipăreau ilustrate cu Focşanii
Mai mult ca în orice ţară, în Romania valoarea cărţilor poştale este una documentară. Dacă în ţările din Vestul Europei şansele ca o stradă imortalizată la 1900 să fie la fel în 2014 sunt extrem de mari, la noi în ţară şi mai cu seamă în Moldova aceste şanse sunt aproape nule. Din acest motiv cartofilia în Romania este mai mult decat o simplă pasiune, ea este un instrument de redescoperire şi chiar reconstituire a unor oraşe dispărute aproape în întregime. Spre norocul nostru în intervalul 1898 – sfarşitul anilor ’30 au existat peste 15 editori de cărţi poştale cu oraşul Focşani, fără să punem la socoteală ilustratele tipărite de germani în Primul Război Mondial. Inventarierea editorilor şi a seriilor este pe cat de dificilă pe atat de provocatoare. Dificilă este pentru că unele clişee au circulat pe la mai mulţi editori, unele cărţi poştale sunt numerotate altele nu, caz în care e ca si cum ai căuta acul în carul cu fan. O altă dificultate apare cand vine vorba de scrierea editorului pe verso, acesta putand avea trei forme distincte de redactare. O fi vorba de acelaşi editor, dar ortografia încă nu era aşezată în matcă? Sau poate sunt, totuşi, persoane diferite? Rămane să mai cercetăm. În orice caz, cert este că Focşaniul a ţinut pasul cu noua descoperire a sfarşitului de secol 19, iar în 1898, adică la patru ani de la prima carte poştală ilustrată romanească, oraşul nostru începea să fie imortalizat în ilustrate. Vă prezentăm mai jos lista editorilor din Romania care au scos pe piaţă cărţi poştale. (S. TUDOSE)
Franz Xavier Koroschetz (1898 – ’20)
Carte poştală compusă realizată de Koroschetz la finele anilor 1890
Fotograf de meserie, focşăneanul cu origini austriece este primul editor de cărţi poştale cu oraşul nostru. La finele anilor 1890 Koroschetz realiza primele cărţi poştale compuse (multi view) adică mai multe imagini mici pe o ilustrată. Cartea poştală compusă are minimum două imagini în ea însă la Koroschetz acestea aveau cel puţin patru obiective imortalizate. Fotograful avea să mai realizeze şi alte ilustrate pană prin anii ’20, multe dintre ele adevărate bijuterii imagistice. Din păcate, ilustratele nu au fost numerotate aşa că nu putem aproxima cate au fost executate de artistul fotograf.
Union Postale Universelle (circa 1900)
Vederea generală a oraşului la 1900
Deşi nenumerotate, cărţile poştale de la Uniunea Poştală Universală sunt peste zece, mai toate arătand obiective nepozate în seriile ce aveau să vină. Tipărite în două variante, alb/negru şi color, ilustratele UPU pot fi recunoscute relativ uşor, acestea avand scris pe verso “carte poştală” în peste 15 limbi ale statelor member UPU. De asemenea, numele oraşului şi a obiectivului este trecut cu roşu sub imagine. Totuşi, mai sunt şi alte ilustrate aproape identice cu descrierea UPU, dar care au fost tipărite de alţi editori.
Trei de Codreanu sau unul şi acelaşi? (1900-1910)
Singura foto-mărturie a Băncii “Focşani” scoasă de Clişeu Union Bucureşti
Alte cărţi poştale, de data aceasta tipărite chiar la noi în oraş, sunt cele executate de “Librăria şi Tipografia A. Codreanu Ssr, Focşani”, “Editura Librăriei A. Codreanu Focşani”, respectiv “A. Cadreano Focşani”. Dacă pentru primele două denumiri ale editorului e limpede că este vorba de acelaşi Alexandru Codreanu pentru a treia sunt ceva dubii, mici ce-i drept. Cel mai probabil este vorba de acelaşi editor în toate trei cazurile. Editorul care avea librăria pe locul fostului sediu Romtelecom de pe Strada Republicii a lăsat moştenire posterităţii peste 20 de ilustrate, una dintre ele imortalizand şi Hotelul Regal, edificiu care nu a mai apărut în nicio altă ilustrată...cel mai probabil.
Editura Librăriei Centrale Bucureşti (circa 1908)
Serie bucureşteană tipărită atat numerotată cat şi fără număr se remarcă prin cateva cărţi poştale valoroase şi mai cu seamă prin ilustrata cu “Casa Theodor Jenibace”. Jenibace a fost nimeni altul decat prefectul judeţului Putna la începutul secolului XX. De asemenea, acesta a mai fost şi publicist, magistrate, dar şi decan al baroului.
Galeria de Cadouri – Ad. Maier & D. Stern, Bucureşti
Celebra editură “Galeria de Cadouri” – Ad. Maier & D. Stern, din Bucureşti, Strada Lipscani, nr. 3 a făcut ilustrate şi cu oraşul nostru, şi-ncă în două serii. Una numerotată de la 3340 şi una de la 4160. Deşi este poate cea mai slabă editură dintre toate, Galeria de Cadouri are meritul că în una din ilustrate se vede magazinul lui Iulius Angenomen, negustor evreu al cărui mormant l-am descoperit în cimitirul evreiesc dinspre Petreşti.
Atelier Grafic J. V. Socecu Bucureşti
O altă editură bucureşteană care a tipărit cărţi poştale cu Focşaniul cam în perioada 1900-1910. Editura se remarcă prin două lucruri. Unul dintre ele este acela că toate ilustratele sunt compuse din două imagini, iar cel de-al doilea constă în frecvenţa foarte redusă cu care o ilustrată Socecu apare pe piaţă. În trei ani de cand a fost lansat proiectul focsaniulvechi.ro o singură ilustrată Socecu a fost găsită la vanzare.
Librăria, Papetăria M. J. Margulies & Co Focşani
Librăria şi Păpetăria M. J. Margulies & Co Focşani uneori şi cu completarea “Bazar jucării şi Jurnale de mode” situată în spaţiul în care funcţionase Librăria Socecu, filiala Focşani, adică undeva în zona restaurantului Zimbru de astăzi, a avut trei serii de cărţi poştale, tipărind în jurul lui 1910 peste două zeci de ilustrate. Primele două serii, din care una cu număr şi alta fără număr, prezintă aceleaşi obiective singura diferenţă între cele două este că seria cu număr are culorile ceva mai naturale. Cea de-a treia serie este una mai slabă calitativ, dar editorul şi librarul Margulies are locul său de cinste în cultura populară a Focşaniului pentru obiectivele imortalizate.
Depozitul Universal Bucureşti Sub Hotel de Franţa, nr. 30
O altă editură bucureşteană importantă de la care am găsit ilustrate numerotate cuprinse în intervalul 198-213, asta însemnand că numărul cărţilor poştale poate fi de minimum 20. De asemenea, pe langă nenumăratele ilustrate inedite şi cu multe obiective arareori pozate sau chiar niciodată seria de faţă are şi o carte poştală dublă, singura de altfel cunoscută pană în prezent.
Depozitul I Şaraga & Schwartz, Bucureşti, Strada Şelari No. 7
Editura Depozitul Şaraga, uneori figurand cu aceeaşi adresă ca şi Depozitul Universal Bucureşti, are şi ea circa 20 de CP, majoritatea sau poate chiar toate fiind preluate de la editura amintită mai sus. Se cunoaşte o scădere a calităţii imaginii, dar şi o frecvenţă mult mai mare decat la cele de la DUB. De asemenea, Şaraga a pus în circulaţie cel puţin o ilustrată în jurul anilor 1900, ilustrată de o calitate mai bună decat cele scoase ulterior.
Editura I. Gh. 1931
Editură naţională cel mai probabil, “I. Gh. 1931” scoate CP în anul pomenit chiar în titlu, dar e posibil ca ilustratele să fie făcute după clişee mai vechi. Oricum ar fi, la această editură apar noi obiective imortalizate, dar mai ales noi unghiuri ce dau valoare cărţilor poştale. La I. Gh. 1931 au fost găsite ilustrate în intervalul 1-8.
Clişeu Union Bucureşti
Această editură bucureşteană este prima care pune în circulaţie ilustrate cu Focşaniul la calitate foto. Apărută la finele anilor ’20 seria numără 25 de ilustrate din care în cadrul proiectului focsaniulvechi.ro au fost descoperite nu mai puţin de 23. Fiind aşa multe la număr apar multe obiective imortalizate precum Banca Focşani, Banca Economia, Liceul Comercial etc.
Seria numerotată cu “A.”
O serie mai puţin importantă este cea numerotată pe faţă de la A. 1 la A. 25. Pe verso nu este trecută nicio editură sau vreo localitate, dar mai mult ca sigur ilustratele erau tipărite la Bucureşti. Spunem acest lucru deoarece oraşe precum Iaşi, Bacău au avut şi ele cărţi poştale numerotate cu “A”. Seria nu e aşa importantă deorece nu face altceva decat să reia toate clişeele de la Union. Fiind tipărite circa un deceniu mai tarziu sunt ceva mai uşor de găsit decat cele de la Clişeu Union.
FotoFilm Cluj (finele perioadei interbelice)
Despre ultima editură importantă de dinainte de război şi comunism am scris recent un amplu articol. Povestea e simplă, seria numără probabil 20 se cărţi poştale din care au fost identificate deja 18. Ilustratele au marginile zimţate şi aduc mai curand a fotografii. “Clujencele” sunt ultimele martore ale unui oraş cochet şi în acelaşi timp patriarhal. Au urmat cutremure, un regim ticălos ce a distrus oraşul, succedat de altul care a mai dăramat ce mai era de dăramat.
Varii editori
Hotelul Bristol la cumpăna dintre secolele 19 şi 20
La final amintim şi editurile şi editorii care au realizat doar cateva ilustrate cu Focşaniul. Editura Librăriei “Biserica Albă” Bucureşti are trei ilustrate cu oraşul nostru, editura Librăriei “Grivitza” Bucureşti are şi ea cel puţin o ilustrată. În Focşani mai era şi Zamfirescu Vechiu, editor de la care s-a descoperit o singură CP cu Grădina Publică. Un alt editor focşănean pe nume I. Jeşanu a scos o splendidă ilustrată cu Strada Mare. Cartea poştală este numerotată cu cifra 1 ceea ce înseamnă că ar trebui să mai fie şi altele cu toate că pană acum nu am găsit vreun număr 2. Cam aceştia sunt editorii principali care au tipărit ilustrate cu Focşniul. Graţie lor, generaţiile noi de focşăneni şi mai ales cele viitoare vor şti cum a arătat Focşaniul înainte de a fi schimonosit pe veacuri.
