“Dacă vrem să obţinem ceva, greva trebuie făcută cu lacătul pe uşă!”
Cadrele didactice vrancene nu sunt de acord cu declanşarea grevei generale. Concluzia reiese din referendumul pe care l-a organizat Sindicatul Liber din Învăţămant (SLI) Vrancea la începutul lunii noiembrie în randul membrilor săi şi făcut public ieri. Potrivit liderului SLI, Emil Tudor, din cei 2.800 de sindicalişti care au participat la referendum, 61% nu au fost de acord cu greva generală. “Referendumul ne-a dat o temă de gandire deoarece colegii noştri nu marşează pe o asemenea acţiune. Data de 9 decembrie pentru declanşarea grevei prost a fost aleasă la nivel de Colegiu al Liderilor la Bucureşti. Dacă vrem să obţinem ceva pentru învăţămantul romanesc, greva trebuie făcută cu lacătul pe uşă, astfel încat nimeni să nu intre în şcoală. Vă garantez că după trei zile de grevă, cel puţin jumătate din dorinţele salariaţilor din învăţămant s-ar putea rezolva”, le-a transmis Emil Tudor liderilor organizaţiilor sindicale din judeţ. Acesta a admis că refuzul unor cadre didactice de a declanşa greva generală în sistem se datorează şi faptul că sumele pe care sindicatul le-a caştigat în instanţă, reprezentand drepturi salariale, le oferă acestora un anumit confort, cel puţin pentru moment. “Greva este de obraz în final şi depinde cat este de gros”, a concluzionat preşedintele organizaţiei de sindicat de la LPS, care a precizat că dascălii de la acest liceu nu au fost de acord cu greva generală.
Activitatea SLI, apreciată pozitiv
Discuţiile s-au purtat în cadrul ultimei şedinţe din acest an a Colegiului Liderilor SLI Vrancea, care a avut loc ieri în sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor din Focşani, unde s-a tremurat mai rău ca afară. În cadrul acesteia, Emil Tudor a anunţat că s-a finalizat recensămantul, organizaţia de la Vrancea numărand în prezent 3.996 de membrii. Activitatea anului care se încheie în curand a fost apreciată ca fiind grea, dar cu rezultate pozitive, comparativ cu alte judeţe. “Anul 2013 a fost unul destul de greu deoarece situaţia este incertă în acest domeniu. Apar tot felul de acte normative fără să se ţină seama de prevederile Legii Educaţiei. Eram descumpănit de activitatea noastră pană miercuri, cand am fost la o şedinţă la Bucureşti, unde am constatat că stăm foarte bine”, a precizat învăţătorul Emil Tudor. Acesta a anunţat întenţia sindicatului de a înfiinţa un CAR de anul viitor, care să vină în sprijinul membrilor săi.
Şcoli fără bani de salarii
Dascălii au tremurat de frig la şedinţa sindicatului
Cel mai discutat subiect l-a constituit modul de plată a drepturilor salariale caştigate în instanţă. Dacă la Legea 221/2008 lucrurile sunt clare, în sensul că în 2014 se va plăti un procent de 25% din sumă, la Legea 330/2009, şcolile trebuie să plătească 5% din sumă pentru anul 2013 şi 10% pentru anul 2014. “Au existat probleme la nivelul a trei unităţi de învăţămant din Focşani, unde nu existau sumele necesare pentru achitarea salariilor. Dacă s-ar fi pus în aplicare cei 5% pentru anul 2013 ar fi rămas colegii noştri fără salarii, pentru că s-a greşit atunci cand s-a făcut bugetul pe anul 2013. Am căzut de acord să nu se mai fracţioniee procentul de 5% şi să se plătească în martie 2014, deşi cu o întarziere de trei luni”, a explicat liderul SLI. Cat priveşte decontarea navetei, aceasta trebuie să se realizeze din economiile pe care le-au făcut unităţile şcolare ce se situează, potrivit sindicatelor, între 8 şi 10%.
“Ajungi la pixul unuia care nu prea iubeşte învăţămantul”
Sindicaliştii vranceni au dorit să afle ce se va petrece cu ei după descentralizare şi dacă aceasta va afecta în vreun fel salarizarea. Emil Tudor i-a asigurat că finanţarea învăţămantului de stat în Romania va fi asigurată integral de la bugetul statului. “S-a dorit să existe ceva modificări şi pe această temă. Ne dorim ca orice înseamnă finanţarea funcţionării corecte a învăţămantului, atat în ceea ce priveşte salarizarea, cat şi cheltuielile care înseamnă investiţii, să vină de la bugetul de stat. În momentul în care ajungi la pixul unuia care nu prea iubeşte învăţămantul va fi mare deranj”, a precizat liderul SLI. Acesta consideră că probleme vor fi nu pentru dascăli, cat pentru personalul auxiliar. “Riscul cel mai mare este dat de faptul că serviciile de curăţenie ar putea trece sub patronajul primăriilor, iar acestea ar putea organiza igienizarea cu anumite firme, ceea ce ar conduce la scoaterea femeilor de serviciu în stradă”, a mai afirmat Emil Tudor. Şedinţa Colegiului Liderilor SLI s-a terminat cu o masă organizată la CCD şi cu invitaţia ca următoarea şedinţă, din luna februarie, să fie organizată la Inspectoratul Şcolar Judeţean, unde este mai cald. (Mihaela VLĂDESCU)