MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Oferta de joburi a explodat în prima jumtate din 2022
Companiile au oferit salarii cu circa 14% mai mari, arat BestJobs
Oferta de joburi a explodat în prima jumtate din 2022, cu salarii și cu 14% mai mari în domeniile cu cel mai mare deficit de personal, potrivit unui raport realizat de o platform de recrutare. În primele șase luni, volumul joburilor publicate pe BestJobs s-a triplat faț de aceeași perioad a anului 2020 și a crescut cu 50% faț de 2021, ajungând astfel la 230.000 de oportunitți pentru cei 1,1 milioane de candidați. Ridicarea restricțiilor a impulsionat nevoia angajatorilor de a-și mri echipele, iar creșterea inflației a influențat și mrirea salariilor, precizeaz sursa citat. În plus, pornind de la noua directiv european cu privire la respectarea dreptului la un salariu egal în toate statele membre UE, transparentizarea salariilor în anunțurile de angajare se contureaz ca o nou tendinț. "În perioada ianuarie - iunie 2022, 21% dintre joburile active au publicat deja salariul și preconizm c acest procent va crește, în linie cu tendința care se creeaz. În contextul inflației crescute și al incertitudinii economice globale, candidații prioritizeaz siguranța financiar adus de un job și prefer oportunitțile care afișeaz salariul. Mai bine de un sfert dintre aplicri sunt la joburile cu salariul la vedere, iar 87% dintre candidați au spus într-un sondaj c vor s știe salariul din anunțul de angajare", a explicat Ana Vișian, marketing manager BestJobs. Cele mai mari creșteri salariale faț de aceeași perioad a anului trecut au fost înregistrate în Medicin (cu 14%), pe fondul creșterii numrului de oferte de angajare cu relocare în strintate, în HoReCa și Turism (cu 10%), pentru a atrage personal dup instabilitatea generat de pandemie, și în Construcții și Instalații (cu aproape 10%). La polul opus, joburile în Management sunt și cu 7,6% mai prost pltite, în Marketing, cu 3,3%, iar în Financiar/Contabilitate, cu 2,8%. Județele unde au accelerat cel mai mult angajrile, dup București, sunt Mureș, Sibiu și Prahova. Faț de prima jumtate a anului 2021, numrul ofertelor de joburi a crescut cel mai mult în județele București și Ilfov (cu 63%), Mureș (cu 61%), Sibiu (cu 60%), Prahova (cu 60%), Arad (59%) și Timiș (58%). Domeniile care au condus topul celor mai mari creșteri în ceea ce privește numrul de joburi sunt Construcțiile (cu 68%), Financiar/Contabilitate (cu 66%) și IT (cu 63%). Nevoia de forț de munc specializat s-a simțit intens și în Medicin (cu o creștere de 51%), Inginerie (cu 50%) și Vânzri (cu 47%). Cel mai mult se caut candidați white collar (specializați într-un domeniu și care desfșoar o munc de birou, în poziții de management sau roluri administrative, n.r.), 57% dintre joburi fiind adresate acestei categorii. Alte 22% dintre oferte vizeaz candidații blue collar, iar 21% pe cei gold collar.
Rezervrile pentru turismul intern au sczut mult în iulie
u românii prefer s mearg și în alte destinații, susțin oficialii ANAT
Turismul intern a început foarte bine anul, cu rezervri în creștere în ianuarie și în prima parte a lunii februarie, îns odat cu apariția conflictului din Ucraina rezervrile au sczut brusc, susține Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). Acesta a precizat c acum, în luna iulie, mulți români prefer s mearg în alte destinații, care au fost restricționate anii trecuți. "Turismul intern a început foarte bine ca rezervri în ianuarie și prima parte a lunii februarie. Din pcate a venit conflictul din Ucraina și rezervrile au sczut brusc. Dup aceea au început pas cu pas s se reia din luna mai, care a fost media lunilor corespondente din anii trecuți. În iunie a fost un vârf mare de rezervri pentru turism intern, datorit termenului scadent pentru voucherele de vacanț emise în 2019-2020, care din pcate s-a plafonat acum, iar rezervrile au sczut mult. Este o realitate în iulie. Probabil c mulți vor rezerva last-minute ceea ce nu este de dorit. Rezervrile sunt puține și pe bugete egale sau mai mici decât anul trecut. Probabil, motivul este c mulți români prefer s mearg și în alte destinații", a declarat pentru AGERPRES Adrian Voican. În opinia sa, chiar și românii care dețin voucherele de vacanț își amân în prezent decizia cumprrii unei vacanțe. "Este o realitate, mai ales în luna iulie. Litoralul va avea vârf de sezon o lun, în luna august. Repet, probabil c vor fi rezervri last-minute. În schimb se vd ușoare creșteri pentru turismul balnear și pe alocuri pentru turismul montan în timpul sezonului de var faț de anul precedent", a precizat el. Voican susține c pe litoralul românesc s-au fcut investiții, în prezent existând multe hoteluri modernizate sau chiar noi, iar tarifele "nu sunt neaprat exagerat de mari", deși probabil exist temerea în rândul românilor referitoare la prețul combustibililor. "Din pcate au aprut și știri negative despre cazrile scumpe pe litoral, dar acestea sunt excepții. Litoralul are peste 120.000 locuri de cazare în peste 2.200 unitți clasificate, cu prețuri pentru toate buzunarele", a transmis Adrian Voican.
Afacerile din industrie au urcat la trei luni cu aproape o treime
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața intern și piața extern) a crescut, în termeni nominali, cu 27,3%, în primele cinci luni, faț de aceeași perioad a anului trecut, arat datele publicate joi de Institutul Național de Statistic (INS). ”Cifra de afaceri din industrie, în perioada 1.I-31.V.2022, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2021, a crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 27,3%, datorit creșterii industriei extractive (plus 141,1%) și industriei prelucrtoare (plus 24,2%). Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energetic (plus 103,9%), industria bunurilor intermediare (plus 32,1%), industria bunurilor de uz curent (plus 24,7%), industria bunurilor de folosinț îndelungat (plus 14,1%) și industria bunurilor de capital (plus 13,3%)”, arat datele INS. Cifra de afaceri din industrie, în luna mai 2022, comparativ cu luna precedent, a crescut în termeni nominali, pe total, cu 12,0%, datorit creșterii înregistrate în industria prelucrtoare cu 13,2%. Industria extractiv a sczut cu 10,8%. Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria energetic (plus 26,3%), industria bunurilor intermediare (plus 13,5%), industria bunurilor de folosinț îndelungat (plus 13,4%), industria bunurilor de uz curent (plus 10,5%) și industria bunurilor de capital (plus 6,9%). Cifra de afaceri din industrie, în luna mai 2022, faț de luna corespunztoare din anul precedent, a crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 36,7%, datorit creșterii înregistrate în industria extractiv (plus 129,1%) și în industria prelucrtoare (plus 34,4%). Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria energetic (plus 134,5%), industria bunurilor de uz curent (plus 39,2%), industria bunurilor intermediare (plus 34,7%), industria bunurilor de capital (plus 23,3%) și industria bunurilor de folosinț îndelungat (plus 18%).
Ion Ariton (PMP): Statul ar trebui s înființeze dou mari companii energetic
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton, vicepreședinte al Partidului Mișcarea Popular, consider c România este una dintre țrile europene cu capacitți de producere a energiei electrice suficiente pentru a garanta independența energetic. Pe de alt parte, rzboiul din Ucraina și creșterea masiv a prețurilor la energie fac ca situația s devin complex și tocmai de aceea, este necesar, în opinia sa, ca statul s intervin și s operaționalizeze dou companii care s ofere energie electric din mai multe surse și astfel s fac viabile și exploatațiile de crbune, închizând anumite guri negre. “Trebuie implementate msuri de reform care s duc la creșterea producției și la echilibrarea sistemului de transport. În acest sens, cred c revine în actualitate strategia înființrii a dou companii de producție a energiei electrice care s ofere un mix de energie la nivel național și care s creeze un climat concurențial real pe piața de energie. Am propus atunci când eram ministru înființarea unei companii care s cuprind Hidroelectrica și Compania Național a Huilei și a unei alte companii din care s fac parte Nuclearelectrica și Compania Energetic Oltenia. Astfel, am obține dou companii care s produca în același timp energie mai ieftin, dar și energie pe baz de crbune, salvând astfel locurile de munc și oferind posibilitatea ca ambele companii s fie competitive. Redeschiderea capacitților de producere a energiei pe baza de crbune este, acum, necesar pentru siguranța energetic, iar crearea acestor dou companii ar rezolva problema pe termen lung”, propune fostul ministru al Economiei Ion Ariton. În paralel, România are nevoie urgent de finalizarea capacitților de producție de energie pe baz de gaz metan. Asta mai ales în contextul în care exist așteptarea ca într-un orizont de timp nu foarte îndelungat (urmtorii 5 – 6 ani), pe fondul exploatrilor de gaze din Platforma continental a Mrii Negre și a operaționalizrii exploatrii de la Caragele (jud. Buzu), țara noastr s aib gazele naturale necesare pentru a obține independența energetic.
Bill Gates doneaz 20 de miliarde de dolari Fundației Bill & Melinda Gates
Bill Gates a anunțat miercuri c va dona 20 de miliarde de dolari Fundației Bill & Melinda Gates, luna aceasta, agenția intenționând s-și intensifice cheltuielile, transmite CNBC. ”Câteva eșecuri globale uriașe din ultimii câțiva ani i-au lsat pe mulți oameni descurajați și s se întrebe dac situația din lume lumea este destinat s se înrutțeasc”, a spus co-fondatorul Microsoft, care este a patra cea mai bogat persoan din lume, într-un tweet. Gates a artat c pandemia de Covid-19 aflat în curs, regresele legate de egalitatea de gen și sntatea femeilor, schimbrile climatice și rzboiul Rusiei împotriva Ucrainei sunt unele dintre problemele majore cu care se confrunt lumea în prezent. ”Sper c, dând mai mult, s putem atenua unele dintre suferințele cu care se confrunt oamenii în acest moment și s contribuim la îndeplinirea viziunii fundației de a oferi fiecrei persoane șansa de a tri o viaț sntoas și productiv”, a spus Gates într-un comunicat care anunț angajamentul. Fundația intenționeaz acum s-și majoreze cheltuielile anuale la 9 miliarde de dolari pân în 2026, ceea ce marcheaz o creștere cu 50% faț de nivelurile de dinainte de pandemie. Donația aduce dotarea fundației la aproximativ 70 de miliarde de dolari, se arat într-un comunicat. De la lansarea sa în 2000, Fundația Bill & Melinda Gates a fost una dintre cele mai bogate organizații filantropice din lume.
Prețurile petrolului s-au menținut sub 100 de dolari pe baril
Prețurile petrolului aproape au stagnat miercuri și au rmas sub 100 de dolari pe baril, dup date privind creșterea stocurilor americane de țiței, în timp ce cifrele inflației din SUA au susținut argumentele pentru o nou majorare mare a ratei dobânzii de ctre Rezerva Federal (Fed), transmite Reuters. Prețul țițeiului Brent a sczut cu 39 de cenți, la 99,10 dolari pe baril, pân la ora 17:18 GMT (20:18 ora României), în timp ce cotația țițeiului U.S. West Texas Intermediate a sczut cu 10 cenți, pân la 96,74 dolari pe baril. Investitorii au vândut petrol în ultimul timp, din cauza îngrijorrii c creșterile agresive ale ratelor dobânzilor pentru a stopa inflația vor încetini creșterea economic și vor afecta cererea de petrol. Prețurile au sczut cu mai mult de 7% marți, în tranzacții volatile, și s-au stabilit la sub 100 dolari pe baril pentru prima dat din aprilie. ”Problemele legate de cerere afecteaz prețurile ridicate. Dolarul american exercit presiuni în scdere asupra tuturor mrfurilor. A existat o schimbare de mentalitate în ultimele dou sptmâni”, a declarat Tony Headrick, analist al piețelor energetice la CHS Hedging.
Microsoft se va ocupa de reclamele de pe Netflix
Contrar zvonurilor de pân acum, reclamele din cadrul viitorul plan Netflix, care ar urma s fie mai ieftin, vor fi gestionate și vândute de Microsoft. În urm cu dou sptmâni, The Wall Street Journal scria c Google și Comcast sunt principalii candidați pentru a se ocupa de reclamele pe care Netflix vrea s le afișeze într-un viitor plan cu un abonament mai accesibil. Acum, Netflix a anunțat oficial c de implementarea, gestionarea și vânzarea reclamelor se va ocupa Microsoft, demontând complet informația vehiculat anterior de prestigioasa publicație american. Înțelegerea este un pas important pentru ambele companii. Pe de o parte, Netflix este un pas mai aproape de viitorul plan cu reclame, care ar putea însemna redresarea sau, din contr „canibalizarea” planurilor premium (dac utilizatorii aleg s renunțe la abonamentele mai scumpe pentru a folosi versiunea cu reclame). Pe de alt parte, Microsoft „pune mâna” pe o audienț de peste 221 de milioane de abonați și datele acestora. Anul trecut, Microsoft a avut venituri de 10 miliarde de dolari din reclame.
Android 13 va fi lansat „în câteva sptmâni”
Google a lansat ultima versiune beta pentru Android 13 și spune c versiunea final este doar la câteva sptmâni distanț. A patra și ultima versiune beta a sistemului de operare dezvoltat de Google este disponibil pentru a fi testat de dezvoltatori și de utilizatorii care se încumet și au un smartphone compatibil. Nu sunt noutți faț de beta-ul anterior, dup ce în iunie s-a atins pragul numit „platform stability”, dup care nu mai sunt adugate alte funcții. În schimb, au fost reparate și optimizate diverse module. Nici Android 13, comparat cu versiunea de anul trecut, nu aduce prea multe noutți notabile. Este, mai degrab, un update venit din inerție, pentru c Google ține s lanseze anual câte un update major. Android 12 a adus multe facilitți noi, dar a și creat multe probleme de stabilitate și bug-uri, astfel c, anul acesta Google s-a concentrat mai mult pe repararea problemelor create anterior.
