VIDEO | Concursul „Scenariile noastre împăciuitoare”, în cadrul unui proiect educativ desfășurat în Vrancea
Citiți în continuare comunicatul de presă transmis consilierul școlar Iulia Soare, coordonatorul proiectului „Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!”, din partea C.J.R.A.E. Vrancea.
Proiectul educativ „Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!” a fost inclus în Calendarul activităților educative regionale/interjudețene. Prima activitate în proiect a fost concursul „Scenariile noastre împăciuitoare”, pentru exemplificarea prevederilor Ordinului nr.6235/2023 privind managementul cazurilor de violență, cu ocazia zilei internaționale a non-violenței în școli. Punctajul obținut de elevi în această etapă a concursului a fost anunțat la finalul dramatizărilor „Jurământul și testamentul lui Cuza”.
Dramatizările încep cu monologul bătrânului Decheneu din romanul „Creanga de aur” care, prin atitudinea de liniște mioritică în fața transformărilor vieții, contrastează cu atitudinile ulterioare de căutare a „rasei superioare” de către naziști și a „omului nou” de către comuniști, arătând reziliența specifică românilor care doar și-au ținut locul, fără să se creadă mai buni decât alții sau insuficient de buni față de propriile idealuri.
Și-apoi observăm crâmpee din timpul domniei lui Cuza, precum jurământul lui Cuza ce amintește de creștineasca iubire a vrăjmașilor:
„Băiatul care a vorbit cu Vodă” de Dumitru Almaș:
„Ocaua lui Cuza” de Dumitru Almaș:
„Moș-Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă:
„Dreptatea lui Cuza-Vodă” de Ion Creangă:
Nădăjduim ca din dramatizările prezentate să se înțeleagă și scoaterea de la inimă a celor ce nu-și respectă angajamentele luate față de comunitatea pe care o reprezintă, precum și faptul că dacă ești prins cu ocaua mică și nu înțelegi de vorbă bună s-ar putea să ajungă și purtarea ta un exemplu de „așa nu” („cu asta da, cu asta nu”), de-asemenea că pentru a ne fi bine împreună e necesar să punem umărul la treabă tot împreună și, totodată, tâlcul celor prezentate în „Dreptatea lui Cuza-Vodă” de Ion Creangă: pe lume nimeni nu poate să întoarcă și celălalt obraz la nesfârșit, așa că ce ție nu-ți place altuia nu-i face.
Pe alocuri, entuziasmul ne-a amintit totodată și de „Geniul pustiu” al lui Mihai Eminescu, pentru ca astfel să înțelegem mai bine îndemnul Uniunii Europene de astăzi de a fi „uniți în diversitate” și de a ne respecta propriul specific în timp ce conviețuim cu cei care își au și ei specificul lor pe lângă valorile comune.
Dramatizările s-au încheiat cu „Testamentul lui Cuza”, așa cum a fost imaginat de către două dintre elevele Colegiului Național „Al.I.Cuza” Focșani, Vasiliu Iris Elena și Stanciu Daria, îndrumate de profesor Norocea Ana Maria.
Alte scenarii au mai fost scrise de elevele Costan Miruna și Bucșe Maria Cătălina de la CNAIC. Documentarea s-a realizat printr-o vizită a elevilor la Muzeul Unirii din Focșani, precum și din lucrarea „Ioan Roată, țăranul clăcaș din Divanul ad-hoc al Moldovei” scrisă de Laura Nicoleta Dinu și Mariana Corina Duca. În această lucrare apare faptul că „în ședința a șaptea a Divanului ad-hoc al Moldovei, desfășurată pe 7 octombrie 1857 (...) Mihail Kogălniceanu își continuă amplul discurs, prezentând idealurile poporului, finalizându-și intervenția astfel: (...) 1. Respectarea drepturilor Principatelor și în deosebi a Autonomiei lor, în cuprinderea vechilor lor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634. 2. Unirea Principatelor într’un singur stat sub numele de România. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr’o dinastie domnitoare de ale Europei, și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țărei. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredințată unei Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele nației.” Se înțelege, poate, cum ceea ce numim astăzi solidaritate și considerăm a fi un puternic factor de reziliență, a fost pentru poporul român o năzuință pentru care a lăsat până și prinți străini la conducerea țării, iar singurele condiții au fost autonomia, religia, neutralitatea și puterea legiuitoare acordată Adunării Obștești ca început al democrației ce începea firav să înlocuiască monarhiile ereditare cu cele elective, așa cum este considerată domnia lui Cuza. Tocmai de aceea „Testamentul lui Cuza” imaginat de elevele CNAIC se încheie astfel: „Urmașilor mei le ofer misiunea de a face din această țară mai mult decât aș fi putut eu vreodată.”
Dramatizările pe tema „Jurământul și testamentul lui Cuza” pentru reducerea violențelor școlare au avut ca obiectiv promovarea atitudinilor de prețuire reciprocă prin analiza unor evenimente istorice care au schimbat comportamentul, gândirea și motivațiile românilor – în acest caz eliminarea inegalități sociale în fața legii. Reformele din timpul domniei lui Cuza au făcut să înceteze luptele dintre munteni și moldoveni, precum și dintre boieri și țărani, cu toții unindu-se în jurul respectării noilor legi, pentru buna guvernare a țării, după vechea zicală „Unde-i unul, nu-i putere / la nevoi și la durere. / Unde-s doi puterea crește.” Astfel, în 1865 intră în vigoare „Codul lui Cuza” în care, spre exemplu, după vârsta de 8 ani copiii nu mai erau scutiți de pedeapsa cu bătaia doar fiindcă erau fii de boieri: „Art.62. Crimele sau delictele comise de un minor ce are vârsta de la 8 ani deplini până la 15 ani deplini nu se vor pedepsi, dacă se va decide de către judecată că acuzatul a lucrat fără pricepere, se va încredința părinților săi, spre a avea o îngrijire mai de aproape, sau se va pune în mănăstire.”
Remarcăm încă de pe atunci atât responsabilizarea adulților pentru educația morală a copiilor, cât și evaluarea discernământului în aplicarea pedepselor. Legislația actuală păstrează responsabilizarea adulților pentru măsurile preventive care să sprijine formarea gândirii critice și a abilității de a discerne între bine și rău, însă în prezent se interzice bătaia și este prevăzută disciplinarea pozitivă: „Pedeapsa nu este o formă eficientă de disciplinare a copilului pentru că ea elimină doar pentru moment un comportament nedorit al acestuia, nu îl învață cum să realizeze un comportament pozitiv constant. Disciplinarea eficientă îl învaţă pe copil să realizeze comportamente pozitive, adecvate, constante pentru tot restul vieţii. Disciplinarea eficientă are consecinţe benefice: a) îl ajută pe copil să se dezvolte într-un mod echilibrat şi sănătos din punct de vedere emoţional şi social; b) îl ajută să devină responsabil, autonom şi independent; c) îl ajută pe copil să aibă încredere în sine şi să fie mulţumit de el. Exemple de metode de disciplinare pozitivă, care se adaptează vârstei copilului: stabilirea de reguli, oferirea de recompense, oferirea de alternative, implicarea în activităţi comune etc. Exemple de sancţiuni nonviolente: restricţionarea unor activităţi dorite de copii în mod excesiv (de exemplu, jocuri video, televizor), reguli noi în susţinerea regulilor încălcate.” (Hotărârea de Guvern nr. 49/2011)
Înțelegerea și exemplificarea prevederilor Ordinului nr. 6235/2023 este încurajată în cadrul proiectului prin concursul de scenarii scrise și filmate. Punctajul maxim la scris, pentru „Scenariile noastre împăciuitoare”, a fost obținut elevele Cristea Andreea, Brânzoi Alexandra și Stan Ilaria de Școala Gimnazială Bîrsești, cu scenariul „Diferiți, dar asemănători”, profesor coordonator Vlad Loredana și elevii Mândru Alex și Ștefănică Adina Mihaela de la Colegiul Național „Al.Ioan Cuza” Focșani, cu scenariul „Împreună suntem mai buni”, profesor coordonator Voicu Voicuța. La secțiunea gimnaziu au mai participat Munteanu Mihnea Gabriel de la Școala Gimnazială „Duiliu Zamfirescu” Focșani cu scenariul „Mărul stricat”, Candea Alessia Elena cu scenariul „Fumuri la școală” și elevii Alecse David Andrei, Ghineț Matei și Avram Tudor Andrei cu scenariul „Gândim diferit, acționăm la fel” (coordonați de profesor consilier școlar Drăstaru Lucica), elevii Sârbu Narcisa, Andreiu Marian, Cruceanu Maya și Budeanu Corina de la Școala Gimnazială „Simion Cristian” Andreiașu de Jos cu scenariul „Tineri la răscruce” (coordonați de profesori Ionașc Marcela și Tănăsoiu Marius-Gabriel), eleva Ardeleanu Simina de la Școala Gimnazială Faraoanele cu scenariul „Spune „Nu” violenței noastre cea de toate zilele”(coordonată de profesor Matei Mirela), elevul Mihnea Codrin Stan cu scenariul „Competiția continuă – un prieten nou” și Constantin Ilaria, Teodorescu Natalia, Bradea Mălina, Miron Carolina Helena, Ciliboiu Maya și Tănase Alessia Ștefania cu scenariul „Jocuri fără inocență – o poveste antibullying” de la CNAIC (coordonați de profesor Norocea Ana Maria), elevii clasei a VII-a A de la Școala Gimnazială „Oana-Diana Renea” Focșani cu scenariul „Agresiunea cauzată de invidie” (coordonați de profesorii Fotache Nadia și Tudorache Simona) și elevii Ardeleanu Maya Julia, Borzoș Adrian Nicolas, Dumitrașcu Andreea Nicoleta și Ganea Daria Petruța de la Școala Gimnazială nr.5 Săcele, județul Brașov cu scenariul „O minune de Crăciun” (coordonați de profesor Scurtu Marioara). La secțiunea de scenariu scris pentru liceu au mai participat elevii Brătuleanu Bianca Mihaela, Cimpoeșu Andreea, Păvălucă Maria Karina, Sîrbu Iassmyna Stefania și Ștefan Florin Alexandru de la Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” Focșani cu scenariul „Combatem consumul de droguri” (coordonați de profesorii Morunglav Ionelia Afrodita și Dragomir Nicuța), elevul Bod Bogdan Valentin de la Liceul Tehnologic „G.G.Longinescu” Focșani cu scenariul „Intimitate” (coordonat de profesorii Petrea Nicoleta și Duță Tatiana), eleva Chiriță Andreea-Maria de la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Focșani cu scenariul „Cuvintele dor” (coordonată de profesor Alban Camelia) și elevele Crânga Delia și Betic Denisa de la Liceul Tehnologic Special „Gheorghe Atanasiu” Timișoara, județul Timiș cu scenariul „Nu este frumos să luăm de la nimeni obiecte care nu ne aparțin” (coordonate de profesor Pătrulescu Daniela).
Mulțumim membrilor juriului - Zrincu Orania din partea Centrului de Tineret Focșani, Lupu Valentina din partea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea și subinspector Caba Simona din partea Compartimentului de Analiză și Prevenirea Criminalității al Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea, precum și domnului Dima Valentin din partea validsoftware pentru bunăvoință.
Mulțumim de asemenea elevilor care au interpretat rolurile din „Jurământul și testamentul lui Cuza”: Chiriță Andreea-Maria (în „Creanga de aur”, profesor coordonator consilier școlar Alban Camelia), Gruman David, Lepădatu David, Mahriu Alexandru și Masgras Dennis de la Școala Gimnazială „Mihai Sîmbotin” Cârligele (în „Băiatul care a vorbit cu Vodă”, coordonați de profesorii Coșereanu Mariana și Ioan Mihaela), Avel Robert, Bârlea Andrei, Bîrlea Alina, Ciubotaru Ana-Maria, Curală Iasmina, Desagă Elena, Jipa Andrei, Liciu Aiana, Lungu Ana-Maria, Macovei Alexandra, Macovei Mădălina, Macovei Ștefania, Matei Ionuț, Matei Ștefania, Sima Ștefan, Sima Vasile de la Școala Gimnazială Ruginești (în „Ocaua lui Cuza”, coordonați de preot profesor Ciobotea Ion), Bangata Isabela, Chiriac Cosmin, Dragomir Ricardo, Irodică Valentina, Micu Maria și Pătrășcan Darius de la Școala Gimnazială „Oana-Diana Renea” Focșani (în „Moș-Ion Roată și Unirea”, coordonați de profesor consilier școlar Fotache Nadia), Acatrinei Ana Maria, Călin Ana Maria, Coman Andrada, Cucu Sebastian, Curtache Denisa, Dobre Cătălin, Emandi Ana Maria, Hanu Giorgiana, Mușoiu Ana Maria, Pamfil Marina, Pleș Ștefan, Rebegea Mario, Sandu Elena, Spânu Maria și Ștefan Miruna de la Liceul de Arte „Gheorghe Tattarescu” Focșani (în „Dreptatea lui Cuza-Vodă”, coordonați de profesor Pocovnicu Radu). Mulțumim de asemenea domnului Bogdan Ciprian Trifan-Herea care a coordonat toate dramatizările și a pregătit interpretarea actorilor din „Testamentul lui Cuza” – Aga Mariana, Dumitrașcu Robert, Mănăilă Roberta și Topor Iulia.
În luna martie vom continua să observăm devenirea noastră ca români și faptul că țării îi este bine dacă fiecăruia dintre noi îi este bine (activitatea „Baba Vrâncioaia și ai ei feciori”), iar în luna februarie vom desfășura o dezbatere pe marginea legislației, având în minte faptul că până și Biblia ne asigură de faptul că „Dragostea nu se bucură de nedreptate.”
Comunicat transmis de consilier școlar Iulia Soare, coordonatorul proiectului „Ce-ți dorim noi ție, dulce Românie? Anii mulți să-ți fie: din 100, 1000!”, din partea C.J.R.A.E. Vrancea.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
