Cătălin Toma : ”Vrancea este condusă din București, ca în romanul «Tănase Scatiu»”
Reporter: Am constatat că drumurile naționale din județ sunt, în general, în stare bună. Nici prea rău nu stăm cu drumurile comunale, însă cum dăm de un drum județean se termină asfaltul și încep gropile. Cum explicați această problemă?
Cătălin Toma:Aveți dreptate. Drumurile județene sunt o catastrofă pentru cei care le utilizează în fiecare zi și își distrug mașinile. Să nu uităm că drumurile județene sunt de competența Consiliului Județean Vrancea. Starea dezastruoasă a drumurilor județene este cauzată de dezinteresul celor care ar fi trebuit să se ocupe de aceste rețele de circulație. Starea lor jalnică este imaginea pe care o oferă actuala administrație județeană, care nu a fost capabilă să atragă fonduri, nici să deruleze proiecte de modernizare a drumurilor județene. Pe unele nu s-a mai pus asfalt dinainte de 1989, iar altele arată de parcă nu ar fi fost vreodată asfaltate. Din fericire, avem șansa ca prin Vrancea să treacă Drumul European 85 și drumuri naționale cum ar fi DN 2 D, DN 2 M, DN 23, DN 23 A, care nu țin de competența Consiliului Județean, de aceea sunt și funcționale. La fel se întâmplă și cu drumurile comunale și vicinale. Acolo unde sunt primari gospodari, s-au găsit fonduri și proiecte pentru asfaltare. Dacă nu ar fi drumurile naționale care trec prin Vrancea, ne-ar ocoli toată lumea pentru că drumurile județene sunt distruse în cea mai mare parte. Din respect față de primarii comunelor pe unde trec aceste drumuri, nu le voi cita. Știu însă câte umilințe îndură acești aleși care bat de ani în șir la ușa șefului administrației și-i cer să asfalteze drumurile pentru că locuitorii acestor sate au și ei dreptul ca în secolul XXI să meargă măcar pe un drum civilizat. Situația este și mai gravă în Podgoriile Vrancei, care se întind și la Nord și la Sud de Milcov, podgorenii abia reușesc să se deplaseze prin aceste localități, iar toamna nu pot să-și transporte strugurii cu utilajele din cauza gropilor.
Reporter: Spuneați într-un interviu anterior că actuala administrație este ruptă de realitate și nu mai cunoaște problemele județului, afirmând atunci că șeful administrației locuiește mai mult în București decât în Focșani. Vreți să dezvoltați sau era o ironie?
Cătălin Toma: Nu este nicio ironie. Verificați, vă rog, la câte ședințe ale Consiliului Județean a participat actualul șef al administrației județene ca să realizați cât de mult îl interesează problemele județului! Aceasta este Vrancea de astăzi, ca în romanul „Tănase Scatiu”, un județ condus dintr-un hotel bucureștean. Din nefericire, lumea în care trăim a evoluat și conștiința civică s-a dezvoltat. Tăranii noștri nu mai pot fi manipulați, nici mințiți cu promisiuni. Avem votul în mâna noastră, iar 5 iunie 2016 va fi pentru Vrancea echivalentul lui 16 noiembrie 2014 pentru România. Din cauza actualei administrații a județului, Vrancea a revenit în epoca fanariotă, în perioada arendașilor, când boierii locuiau la București, iar comunele și județele erau conduse de arendași și argați. Numai în anumite dictaturi din Golf și state africane, conducătorii trăiesc departe de comunitățile lor și le conduc prin slugile lăsate acasă. Este normal să nu mai cunoști ce se întâmplă în județ, când vii o dată pe lună și citești ce-ți spun argații, care au și ei intreresele lor economice pe plan local. Așa a pățit Ceaușescu în ultimii ani, când citea numai ce-i dădeau supușii. De aici i s-a tras și sfârșitul nefericit. Actualul șef al administrației are probleme de legimitate din punct de vedere politic pentru că el aparține unei specii de politicieni care a apărut cu Iliescu, Năstase și Mitrea.
Reporter: Am frunzărit pagina Dvoastră de Facebook și am constatat că în zona de munte a județului, hai să-i spunem în Vrancea istorică, sunteți omniprezent și ați pus pe picioare organizații puternice. Credeți că revine Vrancea la tradiția liberală interbelică ?
Cătălin Toma: Este o realitate, Vrancea istorică și Focșaniul revin la tradiția politică interbelică. Tonul a fost dat în Focșani, unde alegerile din 16 noiembrie 2014 au fost câștigate cu un procent de peste 10% distanță de candidatul PNL. De atunci, diferența dintre partidul nostru și cel al moșierilor crește în mod constant. De aici și degringolada în care a intrat PSD la nivel de municipiu. În ajun de campanie electorală, ei nu reușesc să identifice candidați credibili, nici în Focșani, nici în teritoriu. Pe de altă parte este și un ciclu normal al alternanței politice. S-au săturat și vrâncenii să tot audă de partidul celor mulți și săraci, între ghilimele, care nu a fost decât un slogan. S-a lămurit într-un fel și electoratul, este drept i-a trebuit un sfert de secol, dar a înțeles ce înseamnă demagogia. În toate satele și cătunele din zona de munte bate un puternic vânt de schimbare. Și cei mai înfocați susținători ai partidului moșierilor din Vrancea părăsesc partidul, scârbiți. Într-o lucrare valoaroasă, academicianul Valeriu Cotea spunea despre Vidra că este ”Poarta Vrancei”. De data aceasta, Vidra este și locul de unde începe schimbarea în plan politic. Vrancea istorică începe la Vidra și în 2016 renașterea acestei provincii românești va începe din Vidra și va continua în toate localitățile traversate de Putna, Năruja și Zabala: Valea Sării, Negrilești, Bârsești, Tulnici, Păulești, Vrâncioaia, Nistorești, Paltin, Năruja, Spulber și Nereju. În majoritatea comunelor, avem candidați cu susținere reală în rândul alegătorilor, susținere pe care am constatat-o din întâlnirile cu cetățenii și din listele de susținere întocmite de voluntarii din aceste localități. Am fost în acest sfârșit de săptămână cu Teodor Atanasiu, prim-vicepreședintele PNL și conducătorul staff-ului de campanie pe București, în această zonă din județ, iar primirea a fost extraordinară.
Reporter: Interesant de interpretat în ajun de alegeri vizita unui reprezentant al Ambasadei SUA în Vrancea, în mod particular întâlnirea pe care a avut-o cu staff-ul PNL Vrancea. Să fi intrat Vrancea în atenția Ambasadei SUA?
Cătălin Toma: Dumneavoastră, presa liberă din Vrancea, ați spus și scris acest lucru, anume că județul nostru a intrat în atenția Ambasadei Statelor Unite ale Americii (SUA). Nu trebuie să uităm că România este membră a Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO), pe teritoriul țării noastre se află tehnică și echipament militar strategic, iar poziția noastră este capitală în geopolitica actuală, când, la câteva sute de kilometri de România, un stat independent a fost agresat și o parte din Ucraina a fost ocupată de Rusia. Este o chestiune vitală pentru NATO și SUA ca în statele din Est, democrația și pluralismul să primeze. Statele Occidentale au nevoie de un partener credibil în România. Să nu credeți că imaginile de acum câțiva ani, când actuala administație sălta cu macaraua chioșcurile de difuzare a presei libere din Focșani, le sunt străine! Cum presupunem că nu le sunt necunoscute nici celelalte probleme despre care dumneavoastră presa scrieți de 20 de ani, mă refer aici la presupusele acte de corupție care au stat la baza distrugerii tuturor intreprinderilor din Vrancea, în mod special din Focșani și Mărășești. Sunt convins că așa cum noi citim presa zi de zi, și membrii ambasadelor străine din România fac revista presei și înaintează rapoarte departamentelor de afaceri externe din țările lor. Sunt la fel de convins că imaginea cu chioșcul de ziare ridicat cu forța și jurnaliștii înlănțuiți apărând presa liberă din Vrancea a băgat fiori în cancelariile Occidentale, amintindu-le de mineriade. Într-adevăr, ne-am întâlnit la Focșani cu un consilier pe probleme politice din cadrul Ambasadei SUA la București, iar dumneavoastră ați titrat în jurnal că ”Vrancea este în atenția Ambasadei SUA”! Dictatura din Vrancea este un pericol la adresa democrației Occidentale pentru că România face parte din Uniunea Europeană și din NATO. Orice atac la democrație este un atac la aceste instituții! Dumneavoastră sunteți liberi să scrieți cum doriți despre eveniment, eu însă nu-mi permit să fac speculații și vă rog să nu-mi interpretați cuvintele!
Reporter: Înainte de 1989, mii de hectare din zona de câmpie a județului erau irigate. Existau recolte fabuloase, nu mai contenea recoltatul până toamna târziu. Am revăzut o statistică a acelor ani, aproape halucinantă cu suprafața irigată și cantitatea de grâne. Exista fabrică de zahăr la Tătăranu, silozuri, mii de locuri de muncă. S-ar mai putea reface această zonă a Vrancei?
Cătălin Toma: Există instituții ca Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care se ocupă cu domeniul irigațiilor și tot pachetul de lucrări aferente, mă refer aici la desecări, drenaj și combaterea eroziunii solului. Din cele aproape 150 de mii de ha teren arabil, aproape 32 de mii de hectare au fost la un moment dat amenajate pentru irigat. Știu că astăzi sunt irigate în jur de 15 mii de hectare, însă este foarte puțin. Există sursă de apă, trebuie sprijiniți proprietarii, ajutați să se grupeze în asociații pentru a putea lucra mai ușor terenurile. De la Străjescu, Ciușlea, Garoafa, Balta Raței, Rădulești, Vânători, Jorăști, Biliești, Suraia, Vadu Roșca, Boțârlău, Milcovul, Gologanul, Hângulești, Maluri, Nănești, Măicănești, Tătăranu, Bordeasca Nouă și Veche, Bălești, toate aceste localități trebuie cuprinse într-un sistem integrat de irigații care să creeze locuri de muncă și să asigure pâinea cea de toate zilele. Este nevoie de o strategie la nivel regional pentru irigații, deoarece actualele schimbări climatice au dat agricultura peste cap. Din calculele specialiștilor din ministerul de resort, reamenajarea sistemelor de irigații din zona de câmpie a Vrancei ar putea transforma această zonă acum săracă, într-un grânar al României. În același timp trebuie amenajată o rețea de canale și diguri pentru a dirija apele când sunt depășite cotele de alertă, să nu mai avem sate sub apă ca în 2005 și 2006. Deocamdată, locuitorii de pe malul Siretului stau cu frica-n sân și cu nădejdea la Dumnezeu că îndiguirile sunt de mântuială. Sigur, dacă citiți ziarul partidului moșierilor din Vrancea, o sa vă imaginați că trăim în paradis. Totul este o demagogie condusă de actualul șef al administrației județene și promovată prin jurnalul de partid în care apare ca dictatorul din Coreea de Nord. Mai rămâne ca argații și lacheii să plângă atunci când apare ”președintele” la balcon sau din an în Paști la câte o ședință a CJ, ca totul să fie ca în țara lui Kim Jong Un. Nu este o ironie. În ultimii ani, Vrancea seamănă, din punct de vedere al administrației cu sinistra Coree de Nord, ca să citez tot din jurnalul Dvoastră!
(Advertorial)
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
