Ce rol a jucat Daniel Morar în eşecul planului Ponta-Băsescu pentru şefia DNA şi a Parchetului general. Lista lui Morar şi o reacţie a Comisiei Europene, la solicitarea Gândul

După o săptămână de tensiuni în USL privind numirea şefilor parchetelor, marţi dimineaţă Victor Ponta era sigur că planul său şi al preşedintelui Băsescu de a-i numi pe Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu la Parchetul General şi DNA va avea succes. La CSM se prefigura o întâlnire amiabilă cu final fericit. După o discuţie de câteva zeci de minute cu procurorii din CSM, Ponta a renunţat inexplicabil la planul agreat cu Traian Băsescu. Oficial, Ponta a susţinut că CSM nu a fost de acord cu procedura directă, fără selecţie prin concurs. Daniel Morar avea să dezvăluie, ulterior, că, în întâlnirea cu premierul, procurorii i-au explicat lui Ponta că nu vor să fie conduşi de procurori puşi în baza unui troc politic.

La finalul unei zile tensionate, Daniel Morar a anunţat public că procurorii cu experienţă din DNA se vor în inscrie în concursul pentru şefia Direcţiei şi a precizat că Laura Codruţa Kovesi nu poate conduce această structură pentru că nu are ”experienţă pe anticorupţie”.

Ce s-a întâmplat în şedinţa de dimineaţă

Marţi dimineaţă premierul Ponta era sigur de planul său agreat cu preşedintele Băsescu pentru numirea Codruţei Kovesi la DNA şi a lui Tiberiu Niţu la Parchetul General. Aceste numiri erau rezultatul unui troc politic, Kovesi fiind favorita lui Traian Băsescu iar Niţu fiind omul premierului, ”moştenit” de la ministrul Mona Pivniceru.

Ponta mai avea de trecut un hop, acela fiind discuţia cu secţia de procurori din CSM stabilită pentru ora 11. Înainte de şedinţă, Victor Ponta chiar s-a bâlbâit, admiţând la insistenţele reporterilor care-l asaltau cu microfoanele că o va propune pe Codruţa Kovesi la DNA. Ulterior, purtătorul de cuvânt al premierului a dezminţit, afirmând că Ponta a răspuns ironic.

Discuţia cu procurorii de la CSM a durat câteva zeci de minute după care Victor Ponta a renunţat la ideea numirii printr-o procedură directă, fără o selecţie pe bază de concurs, a şefilor parchetelor. Oficial, Ponta a declarat că renunţă la numirea celor doi pentru că procurorii din CSM i-au spus că trebuie să fie organizat un concurs deschis la fel ca cel al Monei Pivniceru.

Tehnic, pe lege premierul putea să ignore doleanţa CSM-ului pentru că legea îi permite să-i propună pe Kovesi şi Niţu. CSM putea să emită un aviz negativ, dar în final preşedintele Băsescu decidea. Având deja o înţelegere cu preşedintele Băsescu, Ponta avea siguranţa că cei doi vor primi decretele de numire. Astfel că răzgândirea sa a rămas inexplicabilă.

Daniel Morar a explicat într-o intervenţie televizată ce s-a întâmplat în spatele uşilor închise de la CSM şi cum a renunţat Victor Ponta la numirea lui Kovesi şi Niţu. ”La discuţia din CSM am fost întrebaţi de procedură trebuie agreeată. Am spus că trebuie să urmăm o procedură de selecţie aşa cum a fost cea a Monei Pivniceru. Trebuie să dăm şansa tuturor procurorilor buni să participe. I-am spus domnului Ponta că nu ne înteresează negocerile dintre actorii politici. CSM a spus astăzi că trebuie să existe o procedură clară”.

O nouă ”recomandare” a Bruxelles-ului?

Chiar şi după acest punct de vedere al CSM, Ponta încă putea să continuie cu planul agreat cu preşedintele Băsescu. 

Deşi oficial Comisia Europeană a precizat pentru gândul că nu comentează intenţia lui Victor Ponta de a numi direct şefii parchetelor, Daniel Morar a lăsat să se înţeleagă că oficialii europeni nu agreează o astfel de situaţie: ”Comisia Europeană a recomandat o procedură de selecţie reală care să evite înţelegerile oculte dintre politicieni. Sigur, ministrul justiţiei - acum domnul Ponta - poate să ignore acestă recomandare. I-am spus domnului Ponta că am aprobat nişte standarde pentru procurorii care vor să fie şefii la DNA, DIICOT şi Parchetul General”.

gândul a solicitat reprezentanţilor Comisie Europene să precizeze dacă au existat discuţii cu premierul Ponta pe marginea procedurii directe pe care el dorea să o aplice în alegerea şefilor Parchetului General şi DNA. Iniţial, Mark Gray, purtătorul de cuvând al CE, ne-a declarat că nu ştie dacă au fost sau nu astfel de discuţii. Ulterior, a revenit şi a precizat doar că ”CE nu face comentarii până când nu se va aproba o procedură clară” privid numirea şefilor parchetelor. Comisia Europeană a cerut României să numească şefii parchetelor printr-o selecţie reală.

Procurorul general, Daniel Morar, a mai precizat că, înainte de discuţia cu premierul Ponta, secţia de procurori a CSM a aprobat criteriile pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii care vor să ocupe funcţiile de conducere din Parchetul General, DNA şi DIICOT.

În opinia lui Morar, la viitorul şef al DNA trebuie să fie un procuror care provine din acestă structură. Procurorul General a mai declarat că în opinia sa Codruţa Kovesi nu poate să conducă DNA tocmai pentru că nu a lucrat în acestă structură şi nu are experienţă în aticorupţie. ”Mi se pare inadmisibil ca la DNA să fie propus un procuror care nu provine de acolo, fie el şi doamna Kovesi. Toată perfoamanţa anticorupţie se datorează procurorilor de la DNA şi nu procurorului general. Toată performanţa se datorează procurorilor de la DNA şi judecătorilor. Doamna Kovesi nu are performanţă în anticorupţie la DNA”.

Lista scurtă a lui Morar pentru DNA

Daniel Morar a discutat cu colegii săi din DNA şi i-a convins să se înscrie într-o viitoare procedură de selecţie. Daniel Morar a prezentat şi o listă scurtă cu procurori care ar putea să conducă DNA: Mariana Alexandru, Lucian Papici, Doru Ţuluş, Călin Nistor şi Viorel Cerbu. Plecând de la portretul robot al viitorului şef al DNA descris de preşedintele Băsescu în ianuarie, gândul a prezentat profilele procurorilor amintiţi mai sus.

Mariana Alexandru este procuror-şef în cadrul DNA şi a coordonat iniţial ancheta în dosarele Trofeul Calităţii şi Zambaccian. În dosarele Trofeul Calităţii, Năstase a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, iar în dosarul Zambaccian a fost condamnat în primă instanţă la trei ani de închisoare cu suspendare.

Alexandru a anchetat şi dosarul de corupţie al fostului senator PSD Cătălin Voicu. În 2012, Voicu a fost condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare. Tot Mariana Alexandru este cea care a instrumentat dosarul de corupţie al fostului ministru PDL Monica Iaconb Ridzi, dosar care se judecă în continuare la Curtea Supremă.

Lucian Papici este şeful Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA, secţia unde sunt investigate în general dosare de corupţie cu polticieni. Papici a investigat alături de Mariana Alexandru dosarul fostului senator Voicu, soldat cu o condamnare în primă instanţă.

Doru Ţuluş este procuror-şef de secţie în cadrul DNA şi a instrumentat celebrul dosar al transferurilor din fotbal. În acest dosar, opt grei ai fotbalului au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti. Cristi Borcea, George Copos, MM Stoica, Jean Pădureanu, Giovanni Becali, Victor Becali, Gică Popescu şi Gheorghe Neţoiu au fost condamnaţi, în total, la 40 de ani de închisoare şi plata unor daune de peste 10 milioane de dolari. Cei opt au fost condamnaţi pentru că şi-au însuşit sume importante, rezultate din transferul a 12 jucători în străinătate. Procurorii DNA au descris în detaliu cum au eludat greii fotbalului românesc legislaţia şi cum şi-au umplut conturile evitând să plătească taxe la stat.

Procurorul Călin Nistor a condus DNA Piteşti iar acum este şeful interimar al DNA. Nistor este cel care a anchetat dosarele în care a fost trimis în judecată preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. Procurorul a anchetat şi dosarul deputatului PDL Sorin Pandele, care a fost deja condamnat pe fond la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiuni de corupţie.

Procurorul Viorel Cerbu activează în cadrul DNA şi este cunoscut pentru dosarele în care sunt investigaţi magistraţii. Un astfel de dosar este cel al judecătoarei Gabriela Bârsan, judecător la Curtea Supremă. Acelaşi procuror a investigat dosarul permiselor false de la Argeş, în care fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule (SPCRPCIV) Argeş, comisar-şef Gheorghe Codruţ Vlăsceanu, a fost condamnat la 14 ani de închisoare.

www.gandul.info