Ultima oră

Studenţii doresc regenerarea rurală a Sovejei

Sorin Tudose
7 aug 2012 1772 vizualizări
Un grup de tineri pasionaţi de ahitectură, urbanism, peisagistică şi nu numai atat doreşte dezvoltarea armonioasă pe termen lung a Sovejei u “oamenii trebuie educaţi, trebuie să li se arate de ce casele de patrimoniu sunt valoroase şi de ce trebuie conservate”, spune iniţiatorul proiectului de la Soveja

Un grup de circa 20 de studenţi de la mai multe facultăţi din ţară au desfăşurat în perioada 30 iulie – 5 august un workshop pluridisciplinar avand ca temă “Regenerarea Rurală Durabilă” a Sovejei în primul rand şi a mediului rural în general. Proiectul, desfăşurat de grupul Cubicsphere Urbanplanning împreună cu cateva autorităţi judeţene, are ca obiectiv realizarea/detalierea unor idei de valorificare sustenabilă a oportunităţilor locale. “Conceptul de regenerare rurală este foarte puţin cunoscut la noi în ţară, iar în ultimii 22 de ani mediul rural nu a fost luat în serios, spre deosebire de mediul urban, acolo unde au mai avut loc diverse proiecte de gen. Regenerarea rurală este un proces complex care nu se opreşte doar la ceea ce ţine de patrimoniu, ci se referă inclusiv la aspecte ce ţin de economie, social, cultură, tradiţii etc. Întregul proces presupune în final o dezvoltare armonioasă a zonei”, ne-a spus Alexandru Matei, coordonatorul proiectului “Refresh Soveja 2012”. Soveja, ca majoritatea satelor romaneşti, a suferit transformări bruşte atat în timpul comuniştilor, dar poate mai ales în toată perioada postdecembristă, atunci cand generaţiile mai noi de sovejeni au început să construiască locuinţe care nu sunt specifice zonei. “Totul depinde de nivelul de educaţie şi înţelegere al cetăţenilor, dar şi de contextul administrativ şi juridic al fiecărei localităţi. Oamenii trebuie educaţi, să li se arate de ce casele de patrimoniu sunt valoaroase şi de ce trebuie conservate”, a mai spus Matei. Acesta a remarcat faptul că acoperişurile caselor nu se mai fac din şindrilă, aşa cum se făceau candva, dar nu neapărat că acoperişurile din tablă modernă ar fi mai bune, ci poate pentru că meşterii care se ocupau cu realizarea şindrilei nu prea mai există. Coordonatorul proiectului spune că workshopul care tocmai s-a încheiat este doar un prim pas şi că alături de studenţi şi oameni pasionaţi o să încerce un proiect pe termen lung. Este cat se poate de limpede că un dezinteres aproape total pentru potenţialul rural nu poate fi reparat cu o singură acţiune şi că este absolut necesar o continuare a unor astfel de proiecte, însă şi o conştientizare a populaţiei că nu tot ceea ce este vechi e urat şi nefolositor. Printre invitaţii speciali în cadrul evenimentului s-au numărat Mihaela Vrabete, Gheorghiţă Geană, Joep de Roo, Gabriel Pascariu şi Gruia Bădescu. (Sorin TUDOSE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.