Sîntem pregătiţi? Experţii atrag atenţia că vin inundaţiile
Bazinul Rîului Putna din Vrancea reprezintă în acest moment zona-test într-un proiect internaţional - Proiectul MONITOR II (Practical Use of MONITORing in Natural Disaster Management)- care are ca obiectiv crearea unei metodologii comune de monitorizare a dezastrelor naturale cauzate de inundaţii şi alunecări de teren în Sud-Estul Europei.
Proiectul reuneşte experienţa a 12 parteneri din 7 ţări din SE Europei, Romania fiind reprezentată de Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, care implementează proiectul împreună cu trei subcontractori, unul dintre aceştia fiind Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) – Staţiunea Focşani. Reprezentantul ICAS Focşani, consultant în proiect, ne-a spus că avertizarea populaţiei este vitală. "Ţinînd cont că fenomenele meteorologice din ultima perioada ar putea genera dezastre naturale cu implicaţii deosebite pentru comunităţile locale şi activitatea economică a zonei, echipa MONITOR II consideră ca ar fi de mare folos celor interesaţi (locuitori, autoritaţi centrale, autoritaţi locale, organizaţii monitorizare situaţii de urgenţă, agenţi economici) furnizarea unor date şi rezultate legate de aceste fenomene în zona test a Proiectului MONITOR II, şi anume: metodologia de întocmire a hărţilor; harta zonelor cu potenţial de producere a scurgerilor de pe versanţi şi reţeaua hidrografică; harta de hazard la inundaţii şi alunecări de teren cauzate de topirea zăpezii;
-completari la Planul de măsuri pentru prevenirea inundaţiilor în judeţul Vrancea. Toate materialele vor fi afişate pe site-ul Proiectului MONITOR II: www.monitor2.ro", a declarat dr. ing. Cristinel Costandache de la ICAS Focşani.
Lipsa pădurilor va accelera topirea zăpezii
Zăpada abundentă din aceasta iarnă (sfîrşitul lunii ianuarie – pînă pe 14 februarie 2012) este un fenomen natural mai rar întîlnit. În ultimele două decenii, iernile la noi au fost mai blînde, de unde impresia că acum am trăit ceva cu totul deosebit. Pe de altă parte, efectele iernii ar fi fost resimţite mult mai puţin dacă exista o infrastructură bine pusă la punct, o coordonare foarte bună între autorităţi şi un plan de măsuri pentru astfel de situaţii. În următoarea perioadă, ca urmare a cantităţilor mari de zăpadă existente, în cazul unei încălziri rapide, care va antrena topirea masivă a zăpezilor şi cu o posibilă suprapunere de ploi de primăvară, va exista riscul de producere a unor inundaţii de mari dimensiuni. Riscul este valabil mai ales pentru zonele de deal, cu procent redus de împădurire, dar şi pentru zonele de cîmpie în zona inferioară a rîurilor. Lipsa pădurilor va facilita topirea zăpezii, în special pe versanţi sudici, formarea scurgerilor şi a unor viituri pe reţeaua hidrografică colectoare din bazinul Putnei şi a afluenţilor săi, cu pericole pentru oameni şi pentru localităţi şi cu numeroase pierderi materiale, după cum atrag atenţia experţii proiectului. Singura măsură disponibilă în aceste conditii este instituirea unui sistem de avertizare hidrologică prin care oamenii să fie preveniţi. Totodată, ca urmare a infiltrării apei în sol şi a saturării acestuia, există şi riscul declanşării sau reactivării alunecărilor de teren în zonele predispuse.
Comparaţie îngrijorătoare în zona Nereju
În funcţie de scenariul încălzirii şi a precipitaţiilor de primăvară, cantitatea foarte mare de zăpadă poate crea probleme deosebite. Experţii spun că topirea zăpezii depinde de evoluţia temperaturilor. Putem să ne aşteptăm la fenomene torenţiale foarte grave, mai ales în zone de deal cu procent redus de pădure, unde asemenea fenomene apar datorită topirii bruşte cumulate cu caderi de precipitaţii lichide. Prin cercetările efectuate în cadrul proiectului Monitor II s-a realizat o hartă de hazard la scurgeri din topirea zăpezii. Pentru aceasta s-au efectuat o serie de analize, interpretări şi corelări ce au vizat expoziţia şi panta terenurilor, expunerea la soare, densitatea fragmentării reliefului, respectiv densitatea reţelei hidrografice şi distribuţia acesteia, amplasarea localităţilor sau a obiectivelor economice. Estimarea potenţialului de scurgere din topirea zăpezii a avut în vedere şi caracteristicile stratului de zăpadă, respectiv: grosimea, densitatea, echivalentul în apă. Menţionăm că din cercetările privind scurgerea produsă de topirea zăpezilor în diferite bazine hidrografice (din zona Nereju), efectuate în perioada 1984 – 1987, a rezultat că aceasta a fost de 18,9% în cazul unui strat de zăpadă de 32 cm, 37,6% pentru un strat de zăpadă de 53,1 cm şi 56,5% pentru un strat de zăpadă de 95,7 cm şi un echivalent de apă de 93 l/mp, în bazinul Hurjui (Nereju), acoperit în
proporţie de 22% cu pădure. În raport cu procentul de împădurire, scurgerea din topirea zăpezii a fost de circa 3 ori mai mare în bazine cu procent redus de împădurire (22% ) faţă de un bazin hidrografic împădurit în proporţie de 88% (Monteoru – Nereju). Din datele furnizate oficial, grosimea stratului de zăpadă depus în bazinul Putnei în februarie 2012 a fost cuprinsă între 60 şi 110 cm iar volumul de apă echivalent este 99,1 şi 176 l/ mp. Aceste date confirmă rezultatele cercetărilor anterioare şi astfel se poate estima că la nivelul Bazinului Putna scurgerea medie în urma topirii zăpezii se va situa între 30-50 % din volumul de apă existent în stratul de zăpadă, în funcţie de topirea zăpezii, de precipitaţiile ce se vor produce, dar şi de caracteristicile terenurilor sau bazinelor hidrografice.
Îmbibarea solului cu apă produce alunecări de teren
După studierea zonelor cu potenţial de risc s-a realizat şi harta hazardului la inundaţii şi alunecări de teren pentru bazinul rîului Putna. Harta de hazard la inundaţii cauzate de topirea zapezii diferă de cea pentru hazardul la inundaţii cauzate de ploi deoarece se concentrează scurgeri de pe toată suprafaţa bazinului, solul este parţial îngheţat iar vegetaţia nu are capacitate de retenţie precum în timpul sezonului de vegetaţie. O mare parte din localitaţile din zona de deal (subcarpaţi şi Depresiunea Vrancei), situate în bazinele afluenţilor Rîmna, Milcov, Zăbala, Năruja, Văsui sînt expuse hazardelor combinate, inundaţii (cauzate de scurgeri torenţiale) şi alunecari de teren. Tot în aceste zone sînt şi localităţi expuse numai hazardului la alunecări, situate pe versanţi direcţi ai reţelei hidrografice torenţiale, cauzate de îmbibarea solului cu apă cumulat cu subminarea eroziva a bazei versantului. La inundaţii cauzate de revarsare sînt expuse localităţi din treimea inferioară a bazinului situate pe cursul rîului Putna sau la confluenţa cu afluenţi care au bazine mari cu procent redus de împădurire. (Janine VADISLAV)
Echipa MONITOR II
Consultanţi de specialitate: Codru Bîlea – Manager proiect, RNP-Romsilva Petrişor Vică
Coordonator de proiect, RNP - Romsilva; dr. ing. Cristinel Constandache – ICAS Focşani col. (rz.) dr. Aurel Bilanici – SC Plobil Consulting SRLIng. Liviu Manolache - prelucrare GIS.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
