Ultima oră

Ziua Internaţională a Muntelui „Să iubim muntele cu adevărat, nu numai banii pe care îi dă”

Ziarul de Vrancea
14 dec 2011 3442 vizualizări
roiectul european Monitor II, dedicat problemelor munţilor, a ales ca zonă pilot valea rîului Putna de la Izvoare şi pînă la vărsarea în Siret u de Ziua Internaţională a Muntelui, autorităţile s-au întîlnit la Tulnici pentru a discuta despre cum putem convieţui în bune relaţii cu munţii noştri, ameninţaţi de mîna distrugătoare a omului

Din 2003 statele membre ale Uniunii Europene, dar şi Naţiunile Unite, sărbătoresc pe 11 decembrie „Ziua Internaţională a Muntelui”. Profitînd de această ocazie, extrem de generoasă, oamenii sînt atenţionaţi – odată în plus - în legătură cu importanţa munţilor pentru viaţă, în general, în particular ca sursă de materii prime regenerabile, apă potabilă, habitate pentru diversitatea biologică, zone pentru recreere şi turism, cu o importantă diversitate culturală. Aşadar, Ziua Internaţională a Muntelui oferă posibilitatea analizei oportunităţilor şi problemelor în zonele montane, dar şi posibilitatea dezvoltării unor parteneriate care vor duce la schimbări pozitive legate de zonele montane şi deluroase.
 
Parcul Natural Putna - o comoară a Munţilor Vrancei
 
Unde să petreci Ziua Internaţională a Muntelui dacă nu în Parcul Natural Putna- Vrancea care se suprapune sectorului central nord-vestic al Munţilor Vrancei, ce acoperă în totalitate bazinul hidrografic montan al rîului Putna, la care se adaugă spre sud - vest masivele Mordaru şi Goru. În 2007 Parcul Natural a căpătat statut de Sit Natura 2000 drept pentru care a fost declarat ca Sit de Importanţă Comunitară şi Arie Specială de Protecţie Acvifaunistică. Pe raza parcului există 12 tipuri de interes comunitar care adăpostesc populaţii importante de mamifere, cum ar fi urs, lup, rîs vidră, liliac, amfibieni şi reptile (buhaiul de baltă cu burta galbenă, tritonul cu creastă, tritonul carpatin), peşti (zglavoacă), nevertebrate (croitorul fagului), plante (papucul doamnei), 12 specii de păsări (viespar, ieruncă, huhurez, minunită, ciuvică, ghionoaie sură, ciocănitoare neagră, ciocănitoare cu spate alb, ciocănitoare de munte, muscar gulerat, cocoşul de munte). Toate acestea trebuiesc  cercetate, conservate, protejate, promovate. Gazda noastră, ing. Ion Militaru, directorul Parcului Natural Putna, care a sărbătorit această zi cu reprezentanţii Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Vrancea, cu factorii de decizie din administraţia locală a comunei Tulnici, reprezentanţii obştilor, ne vorbeşte despre importanţa acestui parc, despre relaţia localnicilor cu această adevarată bogăţie locală, despre dezvoltarea bioturismului şi exploatării raţionale ale pădurilor. „Prin proclamarea zilei de 11 decembrie ca Zi Internaţională a Muntelui s-a dorit conştientizarea unui fapt mai mult decît necesar, vital pentru existenţa noastră, a tuturor, şi anume dezvoltarea zonei montane. ONU a avut în vizor dezvoltarea localităţilor de munte pornind de la necesitatea unei exploatări raţionale a resurselor naturale. În toată lumea se practică din păcate exploatarea masivă a materialului lemnos la care se adaugă exoploatarea resurselor minerale, care conduc la degradarea peisajului, alterarea solului, acţionează asupra apelor (20% din rezervele de apă dulce provine din zona de munte), afectează biodiversitatea. În această zi, în care sîntem atenţionaţi odată în plus de riscurile la care ne expunem prin distrugerea mediului înconjurător, cu precădere în zona de munte, vă rog, din toată inima: aveţi grijă şi gestionaţe corect bogăţiile naturale!” ne-a spus ing. Ion Militaru.

„Iubesc muntele, flora şi fauna lui…”
 
O urare a făcut şi Ion Buture, viceprimarul comunei Tulnici. „Să iubim muntele cu adevărat, nu numai banii. Să iubim tot ce ţine de munte, să-i dăm muntelui importanţa pe care i-au dat-o strămoşii noştri şi atunci vom trăi bine pe lîngă munte”, a spus Ion Buture. Omul are un rol deosebit în relaţia cu muntele, pădurea, animalele şi păsările care îşi duc traiul în această lume specială, am putea spune magică, în care omul a pătruns de cele mai multe ori prin forţă, brutal, fără să respecte ceea ce a găsit, considerînd că el este mai important decît un arbore sau o vieţuitoare pe cale de dispariţie. Totul are o importanţă capitală şi trebuie, dacă nu am făcut-o pînă acum, să învăţăm să trăim în echilibru, să respectăm, chiar dacă nu înţelegem uneori importanţa unei păsări sau a unei plante care înobilează sfîntul munte. Viceprimarul din Tulnici, silvicultor de mai bine de 20 de ani, se împacă cu toate, mai puţin cu gîndul că trebuie să trăiască în bună înţelegere cu carnivorele mari, în special cu ursul. „Sînt un mare luptător pentru menţinerea florei şi faunei din pădurile ţării, sînt un iubitor al animalelor. În acest moment însă, în zona Tulniciului, s-a creat un excedent din specia urs. Trebuie să gestionăm cu multă grijă această situaţie pentru a nu crea dezechilibre. Am încercat să-mi
explic de ce ajung urşii să atace animalele din marginea satului şi mă gîndesc că este prea puţină hrană în pădure. S-a terminat ghinda, au atacat  gospodăriile”, a mai spus Buture, în contextul în care animalele au dat mai multe atacuri în sate, săptămîna aceasta.  
 
„Să punem ceva în locul copacilor tăiaţi ilegal”
 
Viceprimarul din Tulnici mai are un of. „Din păcate, după retrocedări, s-au efectuat tăieri masive, am tăria să spun că ilegal în unele părţi. A venit momentul să împădurim acele suprafeţe care au rămas goale. Aţi văzut rezultatul -  inundaţii, distrugeri de sate, ruperi de mal. În 2005 satul Coza a fost măturat, efectiv. Moşii noştri tăiau pădurea doar cînd era nevoie”, a conchis vicele. Pentru a remedia ce se mai poate, pentru a se salva ce a mai rămas, a demarat un proiect european Monitor II, la care este partener şi ROMSILVA, proiect care a ales ca zonă pilot valea rîului Putna de la Izvoare şi pînă la vărsarea în Siret. „Descoperiri ştiinţifice recente arată că, mai cu seamă în zonele montane, schimbările climatice vor creşte frecvenţa şi intesitatea hazardelor naturale: avalanşe, alunecări de teren, inundaţii cu noroi, căderi de pietre. Pentru a putea proteja în viitor locuitorii din zonele montane precum şi turiştii, trebuie analizat planul funcţional al procesului diferitelor hazarde. Protejarea infrastructurii împotriva dezastrelor naturale este o preocupare importantă a UE dar şi a tuturor ţărilor alpine. În acest context, proiectul Monitor II (Practical Use of Monitoring in Natural Disaster Management) finanţat prin fonduri europene, urmăreşte să îmbunătăţească informaţia necesară experţilor în situaţii de urgenţă, factorilor de decizie şi serviciilor civile de protecţie în caz de dezastru” , ne-a spus şi dr. ing. Nistor Sanda ICAS Vrancea, consultant în cadrul proiectului. Iubiţi muntele, apropiaţi-vă de el cu inima, iubiţi animalele, gîzele şi plantele care cresc la rădăcina arborilor de a căror prezenţă depinde în mare măsură viaţa noastră, a copiilor şi nepoţilor noştri. Iubiţi dealurile - chiar dacă e ziua muntelului - colinele pline de arbuşti şi poieniţele strălucitoare, cu fluturi şi păsări care, din neglijenţa noastră, s-ar putea să dispară într-o zi, aşa cum din Bărăgan a dispărut şi prea puţini au regretat, Dropia, iubiţi tot ce înseamnă acest pămînt generos şi păstraţi-l pentru cei care vin. (Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.