Vedeţi aici cum se bătătoreşte drumul în faţa noului val de criză
Reformele din Romania au încetinit în ultimele trei luni, în special în procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de stat, iar oficialii FMI sînt îngrijoraţi că ar putea avea legatură cu anumite presiuni politice, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în Romania. "Membrii board-ului încurajează autorităţile să continue ferm reformele structurale pentru că există îngrijorări legate de posibile presiuni politice care să îngreuneze acest proces", a spus Franks. Întrebat dacă aceste presiuni au legătură cu alegerile de anul viitor, Franks a afirmat: "Tu ar trebui să ştii mai bine decît mine despre ce este vorba. În mod cert, viitoarele alegeri din 2012 sînt...directorii (boardului FMI - n.r.) vor ca Guvernul să menţină o abordare fermă atît asupra politicii fiscale, cît şi asupra reformelor structurale, chiar şi în contextul alegerilor". Consiliul Director al FMI a aprobat joi a doua evaluare a noului acord, de tip preventiv, şi a pus la dispoziţia Romaniei încă o tranşă, a treia, în valoare de 480 de milioane de euro. Potrivit oficialului FMI, autorităţile de la Bucureşti au "slăbit" în ultimele trei luni procesul de privatizare şi restructurare a companiilor de stat. Franks a explicat că motivele pentru care anumite reforme au fost întîrziate vor fi discutate cu autorităţile romane la următoarea misiune de evaluare, în luna octombrie. "Noi am fost flexibili atunci cînd a fost vorba despre detalii. Dacă vor (autorităţile - n.r) să ia o companie de pe masă (...), nu-i nicio problemă, dar numai dacă vedem o îmbunătăţire în altă parte. Putem să fim flexibili cu detaliile, dar avem nevoie de o reformă generală agresivă în acest sector", a spus reprezentantul FMI. Guvernul şi FMI au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmînd ca anul viitor lista să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi. Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sînt Poşta Romană, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim. Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. De asemenea, Guvernul s-a angajat să vîndă participaţii minoritare la CFR Marfă, Tarom, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Potrivit lui Franks, cu cît sînt mai agresive reformele, cu atît mai uşor sînt de îndeplinit ţintele fiscale, fără să fie necesară majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor. Pe de altă parte, reprezentantul FMI a spus că programul arată foarte bine din perspectiva fiscală, iar performanţa în ceea ce priveşte inflaţia este peste aşteptări, chiar şi peste anticipaţiile BNR. Bugetul general consolidat a înregistrat în primele opt luni ale anului un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentînd 2,4% din PIB, soldul negativ din august echivalînd cu 0,3% din PIB. ţinta de deficit pentru acest an este de 4,4% din PIB.
Încă un an pierdut
FMI va revizui la circa 2% prognoza de creştere economică a Romaniei de anul viitor, noua proiecţie fiind la jumătate faţă de estimarea actuală, în condiţiile în care riscurile de contagiune de pe plan extern s-au amplificat, a arătat Jeffrey Franks. "În mod cert va fi redusă (prognoza PIB pentru 2012 - n.r.). Va fi cu siguranţă mai mică decît 3,5%, cît estimăm în prezent. Cred că va rămîne undeva la 2%", a spus Franks. El a adăugat că riscurile de contagiune de pe plan extern au crescut în ultimele trei luni în Romania, iar pentru a le contrabalansa este necesară menţinerea şi chiar accelerarea reformelor din programul cu FMI. "Nu este vina Romaniei, ci a factorilor externi. Din acest motiv, este cu atît mai important ca reformele din program să fie menţinute. Programul este poliţa de asigurare necesară pentru a minimiza aceste efecte asupra Romaniei în viitor", a afirmat Franks. Premierul Emil Boc a declarat săptămîna trecută că prognoza de creştere economică pe care va fi construit proiectul de buget pentru anul viitor va fi stabilită de Guvern în luna octombrie, după consultări cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Pentru acest an, guvernul şi FMI mizează pe o creştere economică de 1,5%. Estimarea actuală pentru creşterea de anul viitor este de 3,5-4%. FMI apreciază că atingerea ţintei de deficit de către Romania pentru anul viitor va fi dificilă şi este nevoie, totodată, de progrese mai rapide în creşterea ratei de absorbţie a fondurilor UE şi reforma companiilor de stat, iar riscurile privind sistemul bancar trebuie monitorizate atent. "Autorităţile sînt pe drumul cel bun pentru atingerea ţintelor fiscale pentru acest an. Totuşi, îndeplinirea obiectivului de deficit pentru anul următor (de 3%, n.r.) rămîne dificilă. Sînt necesare măsuri mai ample pentru a asigura sustenabilitatea sectorului sănătăţii. Este nevoie, de asemenea, de progrese mai rapide pentru a îmbunătăţi capacitatea Romaniei de absorbţie a fondurilor UE. O reformă mai amplă a companiilor de stat - împreună cu reglementări mai bune şi o politică de preţuri orientată către piaţă - vor fi esenţiale pentru a creşte eficienţa economică şi pentru a susţine dezvoltarea", a declarat într-un comunicat directorul general adjunct al Fondului Monetar Internaţional (FMI), David Lipton.
Boc şi metehnele romaneşti
Investiţiile din Romania sînt afectate de birocraţie la nivel orizontal, lentoare în emiterea autorizaţiilor necesare dezvoltării unui proiect de afaceri şi metehne romaneşti, sesizate atît la nivelul diverselor ministere, cît şi în agenţii guvernamentale, a arătat, ieri, premierul Emil Boc. "Există, din nefericire, şi în Romania, cum probabil mai există în multe alte ţări, o birocraţie la nivel orizontal şi solicitări care ar trebui să primească răspuns în 30 zile primesc în luni de zile, iar într-o economie care îşi propune să iasă definitiv din criză trebuie să te mişti cu maximă rapiditate şi să oferi investitorului credibilitate prin răspuns cert şi la timp. Prin diverse ministere, pe la diverse agenţii, există o anumită lentoare romanească, o anumită meteahnă că «ce poţi face astăzi să lăsăm pe mîine»", a spus Boc.
