Oamenii prefera sa cumpere un covrig decit o floare
Teoretic, intre 1 si 8 Marie, florile sint "la putere". Copii, parinti, bunici, toti cumpara flori pentru a le oferi celor dragi. In practica este un pic altfel. Lipsa acuta de bani, completata si de pierderea obiceiului de a darui flori, duc inevitabil la vinzari reduse pentru florarese. Bogdana Vunvulea, administrator al florariei "X in one" de pe bulevardul Independentei, constata cu regret ca lumea nu mai obisnuieste sa daruiasca flori celor dragi. Desi a terminat ASE si a lucrat ca inspector la Vama in Bucuresti, pasiunea pentru flori a determinat-o sa-si deschida o florarie. Din 2003 s-a dedicat acestui hobby din care a ajuns sa isi cistige existenta. "In urma cu doi ani aveam de trei ori mai multe flori decit am acum, nu mai merg vinzarile. Oamenii prefera sa cumpere un covrig, doi decit sa mai cumpere flori", a spus Bogdana Vumvulea sau Mili, asa cum o stiu clientii. Daca in anii trecuti vinzarile mergeau, acum au scazut considerabil. Cu toate acestea pasiunea este dusa mai departe. Uneori Mili este sunata seara, destul de tirziu, de clientii fideli, care vor sa mai "indulceasa" atmosfera conjugala cu un buchet de flori. Totusi, se intimpla rar. Aceeasi clienti care anul trecut cumparau flori de 100 de lei anul acesta insa se limiteaza la flori de 10 lei. "Puterea de cumparare a scazut destul de mult, dar consider ca nici nu prea mai avem obiceiul de a darui flori, nici nu stiu daca l-am avut vreodata noi, poporul roman. Deseori daruim flori din obligatie sau pentru a ni se ierta niste pacate", mai spune Mili. Florile sint aduse in proportie de peste 80% tocmai din Olanda, iar restul din Thailanda si Turcia. Fiind o marfa extrem de perisabila se intimpla ca florareasa sa arunce uneori multe flori din magazin. "Sint saptamini in care arunc toata marfa si saptamini in care nu arunc deloc. In medie pe luna pierd cam 35% din flori", mai spune Mili. Unele flori traiesc citeva zile, altele o saptamina sau mai mult. "In Germania sint flori care tin si o luna de zile doar cu apa schimbata. Aici daca florile ma tin o saptamina, e lucru mare. La noi in tara ce-i drept, se aduce si o marfa de o calitate inferioara", a mai spus Mili, adaugind ca este revoltata de faptul ca guvernantii considera ca florile pe care le dam profesorilor la inceput de an reprezinta o forma de mita.
Vinzarile nu merg mai deloc in Piata Moldovei
Nici floraresele din Piata Moldovei nu o duc mai bine. Vasilica Usat vinde flori chiar si acum, la 75 de ani. Remarca si ea cu amaraciune ca vinzarile nu mai merg nici cum mergeau anul trecut, daramite cum mergeau odinioara. "Nu mai are lumea bani. Eu sint producator, am o sera Biliesti si drept urmare le dau mai ieftin, sau mai bine zis sint preturi mici, ca de dat nu prea se dau. Acum florile le mai cumpara in mare doar cei bogati, patura de mijloc nu isi mai permite", ne-a spus Vasilica Usat. Nu doar femeile lucreaza cu florile. Ionel Lupu, in virsta de 59 de ani, cu o activitate in domeniu de 35 de ani, este un exemplu elocvent. "In primul rind lumea nu are bani, se vede cu ochiul liber. Toate tarabele sint pline de flori, dar nu exista clienti. Ce-i drept este si destul de frig afara si nu exista forfota, oamenii prefera sa stea in case, la caldura", a spus Ionel Lupu. Tot el mai spune ca tot timpul se negociaza preturile, mai ales ca oamenii prefera sa cumpere mai curind de mincare decit o floare, iar acest lucru trebuie contracarat cumva. Cele mai ieftine flori sint garoafele, care pot fi cumparate chiar si cu 1 leu firul, trandafirii pot fi cumparati de la 5 lei in sus, in functie de calitatea lor, crizantemele tot de la 5 lei, iar pretioasele orhidee pot fi achizitionate cu 10 lei sau mai mult. Cei care vor sa daruiasca un buchet intreg si nu doar o floare trebuie sa plateasca de la 10 lei in sus, in functie de florile pe care le doresc. Floraresele pot construi si buchete cu adevarat sofisticate si spectaculoase, insa rareori primesc asemenea comenzi speciale. Pe fondul nesfirsitei crize, dar si a uitarii obiceiului de a darui flori floraresele spun ca se vor orienta mai devreme sau mai tirziu catre alte meserii. (Sorin TUDOSE)