OPINII:Despre certitudini : decizia Curtii Constitutionale nu desfiinteaza Consiliul Superior al Magistraturii de Adrian Neacsu Contributors.ro
Cam acesta era si sensul ingrijorarii pe care alaturi de alti doi actuali membri CSM, presedintele Horatius Dumbrava si colegul Cristi Danilet, mi-o manifestam inca din august 2010 cand, indemnand public la abordare etica a alegerilor pentru CSM, avertizam asupra riscului ca, din cauza unor optiuni individuale discutabile si a unei interpretari fortate a intelesului unor prevederi legale, sistemul judiciar sa fie pus intr-o situatie extrem de dificila. Sistemul judiciar trece acum chiar prin acea situatie dificila.
Imediat dupa anuntul privind constatarea neconstitutionalitatii celor doua hotarari ale Senatului prin care au fost validati membrii CSM, spatiul public s-a umplut pana la refuz de interpretari alarmiste, de anunturi privind reluarea integrala a alegerilor, de comentarii care anuntau chiar sfarsitul constitutional al CSM. Nu banuiesc de ingenuitate exagerata aceasta agitatie alarmista ci, dimpotriva, o pun mai degraba pe seama unei mize obscure de paralizare a CSM. Indiferent cum vor suna in concret motivele de neconstitutionalitate retinute de Curtea Constitutionala, este mai mult decat evident ca Senatul va fi reinvestit cel putin cu problema validarii membrilor CSM aflati intr-un mandat discutabil sub aspect constitutional. Introducerea unui surplus de tensiune publica inaintea reluarii votului in Senat poate raspunde unor interese individuale, ori mai degraba de grup, dar nicidecum interesului major de stabilitate constitutionala.
Din pozitia publica pe care o ocup, orice atingere a subiectului referitor la decizia Curtii Constitutionale cu privire la hotararile de validare a CSM trebuie facuta cu rezerva, echilibru si atentie la efecte. Pe de alta parte, nelinistea si ingrijorarea sistemului judciar si a societatii sunt intense si reale. Un excurs exclusiv tehnic asupra problematicii este greu de facut si poate tocmai de aceea pana acum am ales sa evit subiectul. Alti colegi din CSM au procedat in alt mod; au criticat acerb si in avans rationamentele inca necunoscute ale Curtii Constitutionale, inducand un surplus de incordare in mediul juridic romanesc. Am toate motivele sa cred ca acest lucru reprezinta o greseala. Datoram Curtii Constitutionale nu numai o formala politete institutionala, ci si supunere democratica sincera fata de autoritatea ei in garantarea suprematiei Constitutiei in stat.
Cu toate acestea, chiar pana la devoalarea motivelor de neconstitutionalitate a celor doua hotarari ale Senatului privind validarea respectiv alegerea membrilor CSM, si fara sa le anticipez in vreun fel, exista cateva certitudini. Juridice si constitutionale. Este de datoria oricui crede in functionarea democratica a institutiilor statului si mizeaza pe rezolvarea conflictelor prin mecanisme legitime sa vorbeasca de ele.
O prima certitudine o constituie caracterul de autoritate constitutionala a Consiliului Superior al Magistraturii. Existenta CSM este instituita prin chiar Constitutia Romaniei, care o defineste ca fiind o autoritate judecatoreasca cu rolul fundamental de a garanta independentei justitiei. CSM exista si va exista si dupa publicarea hotararii instantei de jurisdictie constitutionala tocmai datorita Constitutiei Romaniei. Orice solutie va fi imaginata de Curtea Constitutionala va trebui sa tina seama de obligatia de a nu intrerupe in nici un fel continuitatea existentei unei autoritati consacrata constitutional. Intreruperea functionarii CSM, fie si pentru o zi, ar inseamna paralizarea unor prevederi din Constitutie, lucru imposibil de pus in intentia, fie si ca efect indirect, a autoritatii chemata sa garanteze insasi suprematia Constitutiei.
O a doua certitudine priveste obiectul constatarilor Curtii Constitutionale. Neconstitutionalitatea pronuntata nu priveste institutia CSM in sine ci acte juridice emise de Senatul Romaniei. Curtea Constitutionala nu a pronuntat "desfiintarea" CSM "" si evident ca nici nu o putea face "" ci doar a doua hotarari emise de Plenul Senatului. Revizuirea Constitutiei, prin eliminarea unei autoritati consacrata constitutional, nu se poate face nici macar tacit prin decizii ale Curtii Constitutionale sau ale altei autoritati publice, ci doar prin mecanismul formal si restrictiv prevazut chiar in Constitutie. Constituirea Consiliului Superior al Magistraturii este un proces in care sunt implicati mai multi actori constitutionali: instantele judecatoresti si parchetele care isi aleg reprezentantii prin intermediul adunarilor generale ale magistratilor, Senatul Romaniei care valideaza acesti reprezentanti si alege doi reprezentanti ai societatii civile si Curtea Constitutionala care are competenta de a verifica conformitatea cu Constitutia a hotararilor emise de Senat. Neconstitutionalitatea unor hotarari ale Senatului poate privi fie continutul "reglementarii" acestora, impotriva sau peste Constitutie, fie procedura de adoptare a lor, de asemenea prin incalcarea imperativelor constitutionale.
Tot o certitudine o reprezinta existenta unor motive de neconstitutionalitate invocate de titularii contestatiei, un numar de 30 de senatori din grupul politic al PDL. Din lectura acestora rezulta ca, in principiu, se invoca neconstitutionalitatea Hotararii Senatului nr. 43/22.12.2010 privind validarea magistratilor alesi ca membrii ai CSM, intrucat Senatul era obligat sa verifice daca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membrilor CSM si in consecinta sa constate ca potrivit legii un numar de 3 magistrati nu puteau fi validati pentru inca un mandat de 6 ani, respectiv ca nu s-au organizat alegeri de catre Consiliul Superior al Magistraturii pentru toate posturile vacante de membri CSM, inaintand astfel spre validare o lista incompleta.Nominalizarea autorilor contestatiei priveste un numar de 6 mandate, din care doar 3 se regasesc pe lista de 11 magistrati ce a fost initial validata. Textul constitutional prin filtrul caruia trebuie trecute continutul si procedura hotararii Senatului este art 133 alin 2 lit a) potrivit cu care Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care "14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validatide Senat".
Este evident este ca Senatul, atunci cand a supus votului o lista iar nu un numar de persoane, nu a verificatindeplinirea conditiilor formale in persoana fiecarui membru CSM propus pentru validare. Optiunea exprimata de Plenul Senatului nu s-a putut referi decat la trecerea tuturor de pe lista, regularitatea candidaturii si a unei singure persoane propuse profitand astfel tuturor. Alternativa, luata de altfel in discutie dupa cum ne aducem aminte, era « picarea » intregii liste, situatie in care neregularitatea si a unei singure propuneri se extindea asupra tuturor reprezentantilor alesi de adunarile generale ale magistratilor. Curtea Constitutionala va trebui sa constate, analizand motivele invocate in contestatie, daca acest mecanism colectiv satisface din punct de vedere juridic indeplinirea obligatiei constitutionale de validare a candidatilor alesi in adunarile generale ale magistratilor. In cuprinsul Constitutiei Romaniei "validarea" necesara pentru inceperea unui mandat mai este intalnita in cazul senatorilor si deputatilor si este interesant de vazut daca instanta de jurisdictie constitutionala va aprecia ca validarea constitutionala poate avea continut diferit pentru cele doua autoritati publice la care se refera: Parlamentul si Consiliul Superior al Magistraturii.
Ultima certitudine este si cea mai riscanta in contextul aceastei analize, pentru ca anticipeaza in cea mai mare masura ceea ce ar putea fi indicat prin motivarea deciziilor drept remediu pentru intrarea in constitutionalitate.
Textul de lege care stabileste competenta Curtii Constitutionale de a verifica constitutionalitatea hotararilor emise de plenul Senatului este acelasi cu cel care consacra competenta in domeniul verificarii constitutionalitatiiregulamentelor Parlamentului. Curtea Constitutionala va avea de decis daca procedura urmata in cazul in care se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentelor Parlamentului se aplica si in cazul hotararilor emise de plenul Senatului, stabilite ca nefiind constitutionale. In aceasta situatie, Senatul va trebui sa reexamineze, in termen de 45 de zile, hotararea declarata neconstituionala, doar pentru punerea ei de acord cu prevederile Constitutiei, astfel cum se va retine in motivarea Curtii Constitutionale, adica cel mai probabil partial, in ce priveste mandatele discutabile. Indeplinirea obligatiei de punere in acord cu Constitutia va putea fi verificata din nou de instanta de jurisdictie constitutionala, intr-un contencios ulterior.
de Adrian Neacsu Contributors.ro
