Ultima oră

Crimele Revolutiei din Vrancea si teroristii imaginari

Militienii consemnati in unitate au avut de instrumentat patru crime comise in perioada dintre Craciunul anului 1989 si Boboteaza din 1990 u oamenii legii erau paziti de soldati in termen, care aveau ordin sa-i impuste pe militienii suspectati ca s-ar putea da de partea dusmanului u patru persoane au fost ucise de Armata in zilele Revolutiei u printre acestea s-a aflat si un student palestinian despre care s-a crezut ca ar fi terorist u pentru aceste fapte nu a raspuns nimeni u la Focsani, revolutionarii au iesit mai tirziu in strada, decit in Timisoara sau Bucuresti

Perioada Revolutiei Romane din 1989 a fost foarte grea pentru militieni, intrucit in acea perioada dezinformarea a produs multa varsare de singe. Confundati de multa lume cu teroristii, cei mai multi militieni au fost consemnati la sediul unitatii si paziti cu automatele de catre soldatii in termen. Militienii vrinceni au fost nevoiti sa ancheteze patru crime produse in perioada dintre Craciunul anului 1989 si Boboteaza din 1990. Cercetarile la fata locului se desfasurau cu multa greutate si teama. Militienii aveau emotii ca oricind pot fi luati drept teroristi si impuscati. Asa cum s-a intimplat cu patru persoane, care au fost executate de Armata "din greseala". Militia nu a putut cerceta pina la capat acele fapte si se cunosc doar frinturi de adevar. Printre victime s-a aflat si un student palestinian venit in vizita la prietena lui si confundat cu un terorist.

Incepind cu data de 17 decembrie 1989, militienii din Vrancea au fost consemnati in unitate. Pe 22 decembrie, acestia au vazut la televizor aparitia poetului Mircea Dinescu care anunta fuga dictatorului Nicolae Ceausescu. Cel mai haios moment a fost consemnat la prinz. Un militian care statea in preajma Pietei Uniri din Focsani a iesit din tura dimineata, la orele 6.00. S-a culcat obosit, iar cind s-a trezit a vazut lumea adunata puhoi in Piata Unirii. Nestiind ca dictatorul a fugit, a venit intr-un suflet la militie si si-a intrebat colegii cum de stau asa linistiti cind in Piata Unirii este scandal mare. Se culcase in timpul comunismului si s-a trezit in "¦ democratie. "A cazut comunismul", i-au spus colegii. Bucuria militienilor nu a fost prea lunga. In dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 a aparut primul numar al ziarului "Milcovul Liber" care facea apel la populatie ca in cazul comiterii de infractiuni sa fie sesizata redactia.

"Acest fapt ne-a ingrijorat si mai mult pentru ca ne gindeam ca ni se vor lua atributiile de serviciu. Eram consemnati si paziti de militari in termen. Mai tirziu am aflat ca acestia aveau ordin sa ne impuste daca li se parea ceva suspect. Adica noi, colonei sau generali, eram la mina unuia cu patru clase care facea stagiu militar. Daca li se parea ceva lor puteau sa ne omoare", isi aminteste generalul in retragere Gheorghe Ivu, pe atunci seful Serviciului Judiciar din cadrul Militiei. Libertatea cistigata in acele zile a fost prost inteleasa de unii care au interpretat ca pot face orice, ca nu mai trebuie sa respecte legile. Judiciaristii au avut zile pline, in care au avut de infruntat furia oamenilor, barajele armatei dar si nebunia unor oameni.

Omorit odata cu Ceausescu

Crimele Revolutiei s-au succedat. "In seara zilei de 22 decembrie 1989 se intimplau in comuna Garoafa primele incidente violente. S-au batut in bufetul comunei mai multi localnici. A fost tonul incidentelor violente. Pe 23 seara, am fost solicitati la o crima comisa la Gugesti. Atunci am adunat toti oamenii din cadrul serviciului si le-am spus ca trebuie sa ne facem datoria, ca inca este nevoie de noi. La fata locului am stabilit ca un sofer aflat in stare de ebrietate, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat o lovitura de cutit paznicului autobazei. Dupa comiterea faptei acesta a plecat acasa si s-a culcat. Arma crimei am gasit-o aruncata intr-un depozit de lemne care se invecina cu autobaza. Pe sofer l-am ridicat de acasa. Pe drumul de intoarcere spre Focsani ne-am intilnit cu o coloana de TAB-uri. Noi eram intr-o masina alba, cu numar mic, iar riscurile erau foarte mari. Zvonurile despre teroristi erau in floare in acele zile tulburi. Oricind putea sa sara criminalul, care statea linga mine, sa spuna ca este revolutionar si a fost luat de noi. La barajul din Sud norocul nostru a fost ca ofiterul MApN ma cunostea", ne-a povestit Gheorghe Ivu. Chiar in noaptea de Craciun din 1989, atunci cind sotii Ceausescu erau judecati si executati, politistii de la Judiciar au fost chemati la o crima comisa la Dumitresti. O femeie si-a omorit sotul aflat in stare de ebrietate. Dupa ce l-a injunghiat cu un cutit, femeia a aruncat trupul sotului intr-o toaleta din fundul gradinii. "Rudele au reclamat disparitia barbatului, iar la fata locului am gasit urme de singe. S-a stabilit ca barbatul omorit lucra la Tulcea si venise de sarbatori acasa. Sotia lui consuma alcool si avea si un amant", ne-a spus Gheorghe Ivu.

Revolutia de la Paunesti

Imediat dupa Anul Nou, localnicii din Paunesti au pus-o de o mica Revolutie locala. Militienii au avut probleme mari in anchetarea unei crime. "Oamenii erau nemultumiti de primar si de seful de post. Il acuzau pe cel de la post ca a luat masuri prea dure impotriva lor. Dar nu aveau dreptate. Inainte de Revolutie, Paunestiul era pe primul loc la infractiuni cu violenta. In noaptea de 2/3 ianuarie, o crima a ingrozit intreaga comunitate locala. Cercetarile pentru prinderea autorului au durat 2-3 ani pentru ca echipele de cercetare a fost puse in imposibilitatea de a face perchezitii, cercetare la fata locului si alte activitati specifice. Nu am putut audia martori pentru ca in jurul postului de politie erau 200-300 de oameni. Va dati seama ce se intimpla daca iesea martorul afara si spunea ca nu stiu ce i-am facut. In cele din urma, dupa doi -trei ani, autorul a fost identificat. Era fiul victimei, care lucra la Cernavoda", ne-a mai povestit politistul Gheorghe Ivu. Si de Boboteaza, politistii de la judiciar au avut de-a face cu un dublu asasinat la Slobozia Bradului. Doua familii de etnie roma s-au luat la bataie dupa ce si-au furat viitoarele mirese. Unul dintre romi a murit pe loc, iar altul la spital. Tot in aceasta perioada, doi frati din Nistoresti au bagat spaima in tot satul. Crezind ca in democratie este permis orice, au tilharit mai multe familii. Le puneau noaptea cutitul la git barbatilor si le violau femeile. "Autorul principal a fost gasit ascuns intr-o nisa dintr-un perete", ne-a mai spus Ivu.

Crimele pentru care nu a raspuns nimeni

Autorii crimelor de la Gugesti, Slobozia Bradului, Paunesti si Dumitresti au ajuns dupa gratii. Au efectuat intre 16 si 20 de ani de inchisoare, dar toti sint liberi acum, dupa 21 de ani. In schimb, pentru moartea in zilele Revolutiei a patru persoane nu a raspuns nimeni. Militienii erau paziti de Armata si nu aveau voie sa faca cercetari in cazul civililor omoriti de Armata. Era competenta Parchetului Militar Bacau. "Pentru acele fapte nu a platit nimeni. Parchetul Militar a venit abia prin martie, dar nimeni nu a fost gasit vinovat. Primii doi oameni au fost impuscati in apropiere de padurea Bagana, intre Golesti si Cirligele. A fost ucis un tinar cu probleme psihice, care nu a auzit somatia patrulei din zona. Tot acolo, paznicul unei societati, venit sa-si schimbe colegul de munca, a fost suspectat pentru ca avea o caciula mare pe cap si a fost impuscat dupa ce nu s-a oprit la somatie. Un focsanean a fost impuscat dupa ce nu a oprit la barajul format in cartierul Sud. Printre victime s-a aflat si un student palestinian. Acesta era student la Iasi si venise in vizita la prietena lui. L-au luat drept terorist. Soldatul care-l pazea a primit ordin sa-l impuste daca misca. Studentul a fost pus cu miinile in sus, iar cind acesta a incercat sa se intinda a fost impuscat. In toate aceste cazuri, noi cei de la militie nu a am facut decit sa emitem ordonanta pentru efectuarea necropsiei. Nu puteam sa-i cercetam pe militarii care ne pazeau", mai rememoreaza Gheorghe Ivu. Cazurile au fost cercetate de Parchetul Militar, care nu a reusit insa sa faca pe deplin lumina. Consemnati in unitate, militienii si-au adus aminte si de familii. "Nu puteam comunica cu familiile, eram paziti si era un singur telefon cu exteriorul. Judiciarul a format in ajun de Anul Nou o echipa de uratori care a mers cu plugusorul la familiile noastre. Sotiile s-au bucurat cind ne-au vazut teferi", a mai amintit Gheorghe Ivu. (Dan CHIRIAC)

Zilele tulburi din decembrie 1989

Revolutia a inceput mai tirziu la Focsani, pe 22 decembrie 1989. Primele semne de revolta au aparut insa mai demult. Astfel, pe 17 decembrie, autoritatile comuniste au oprit desfasurarea la Focsani a «Galelor muzicii rock». In noaptea de 21 decembrie au fost sparte geamurile la Casa Cartii si la libraria din Sud, atunci cind ieseau muncitorii de la Confectia. In dimineata zilei de 22 decembrie, regretatul Puiu Siru, fostul sef al Directiei de Cultura, impreuna cu opt tineri, a scos pe terasa Casei de Cultura aparatura de sunet a institutiei. De aici, revolutia focsaneana s-a mutat in balconul Atenului Popular. Dupa ora prinzului, Piata Unirii s-a umplut cu muncitorii veniti de la intreprinderile din Sud. Prim secretarul Niculina Moraru a fugit cu o masina din sediul palatului administrativ. La etajul 2 a fost gasita montata o mitraliera, indreptata spre Piata Unirii, potrivit unor marturii culese de reporteri. Citeva sute de militari din Garnizoana Focsani li s-au alaturat revolutionarilor, iar in jurul orei 16.30 s-a constituit primul grup de revolutionari. In noaptea de 22 spre 23 decembrie, lumea a stat in Piata Unirii, asteptind derularea evenimentelor. In ziua urmatoare, s-a tras in mai multe zone din oras, la vechea Posta, in Sud si pe soseaua de centura. Sefii de institutii au fost chemati la Palatul Administrativ unde, dupa ce au fost tinuti sub amenintarea automatelor, au fost pusi sa asigure paza obiectivelor pe care le conduceau. Incepind din data de 24 decembrie, oamenii au inceput sa plece la casele lor. Primul sef de judet a fost scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, care a condus timp de 73 de zile Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala. In afara de victimele crimelor comise intre civili, noua vrinceni au murit la revolutie, din care sase erau in armata, in timp ce alti trei vrinceni au devenit eroi fara voie. Acestia sint: Dorinel Ghincea, Dumitru Milea, Valerica Buruiana, Vasile Apostolie, Marin Catana, Nicolae Voicu, Gabriel Danaila, Jim Silvestru si Florin Cretu. (Z. V.)

---