Ultima oră

Apa curata de la robinet, pe banii Europei

Doina Ganea
23 apr 2008 1636 vizualizări
17 localitati din Vrancea ar putea avea apa potabila si canalizare pe bani europeni u in proiectul depus de CUP SA la Ministerul Mediului sint prinse 5 orase si 12 comune u daca la Odobesti lucrarile au demarat deja, la Panciu consilierii nu au fost de acord cu asocierea la Vranceaqua u alaturi de Vrancea, de banii europeni s-au interesat si judetele Ialomita, Ilfov, Braila si Constanta u fondurile investitionale pentru aceste judete sint in valoare de 240 milioane euro

Astazi, la sedinta ordinara a Consiliului Judetean, alesii vor lua in discutie proiectul privind constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) "Vranceaqua", la care au fost invitate sa adere, alaturi de Consiliul Judetean, un numar de 14 primarii din judet. Prezenta asociere asigura cadrul institutional si reprezinta unul dintre principalele criterii de eligibilitate necesare accesarii Fondului de Coeziune prin Programul Operational Sectorial Mediu. Primaria Focsani a adoptat forma finala a acestor acte in sedinta de consiliu din martie. In prezent, in judetul Vrancea operatorul principal SC CUP SA Focsani deruleaza un proiect de asistenta tehnica, coordonat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si finantat prin programul ISPA 2005, prin care se realizeaza intreaga documentatie necesara proiectului de reabilitare si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile membre ale Asociatiei. Vrancea este insa pe cale sa piarda sansa de a primi finantare din fonduri europene pentru un proiect de apa si apa uzata, in valoare de peste 100 milioane de euro. Daca autoritatile locale nu reusesc sa ajunga la o intelegere privind participatia in cadrul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara, proiectul nu va putea fi transmis spre aprobare Comisiei Europene. Este vorba in primul rind de orasul Panciu, cuprins in acest proiect de reabilitare a retelelor de apa si canalizare si unde, deocamdata, consilierii nu si-au dat acceptul pentru asocierea la ADI "Vranceaqua". Proiectul ADI prevede realizarea unor statii de epurare si sisteme de canalizare in toate orasele judetului, dar si in localitatile rurale cu multi locuitori. Romania este obligata ca pina in 2013 sa realizeze astfel de investitii in mediul urban si pina in 2015 in toate localitatile rurale care au cel putin 2.000 de locuitori.


Banii vin numai pentru proiecte regionale


Autoritatile locale pot primi bani pentru apa si canalizare numai daca fac parte dintr-o asociatie judeteana sau regionala. Fondurile europene destinate imbunatatirii serviciilor publice de alimentare cu apa potabila si canalizare pot fi accesate exclusiv de autoritatile locale. Lista beneficiarilor exclude orice potential reprezentant al sectorului privat. De asemenea, asocierea autoritatilor locale dintr-o regiune sau un judet este conditia principala cind e vorba de dezvoltarea sectorului de apa. Numai asociatia formata de administratiile locale va fi beneficiarul proiectului. în urma analizarii nevoilor de investitii pentru conformarea Romaniei la acquis-ul comunitar de mediu, formula agreata de autoritatile de la Bucuresti, impreuna cu oficialii europeni, a fost cea a regionalizarii serviciilor de apa. Conform acestui principiu, autoritatile locale dintr-o regiune - judet sau zone din acelasi judet ori din doua judete invecinate - formeaza o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara. Aceasta este cea care reprezinta administratiile locale care detin actiuni in cadrul ei. De asemenea, ADI va fi beneficiarul proiectului si tot aceasta il va administra. In Vrancea, localitatile care sint propuse in cadrul acestui program sint: municipiul Focsani, alaturi de comunele limitrofe Golesti, Cimpineanca, Rastoaca, Vinatori; orasul Odobesti cu localitatile Virtescoiu, Brosteni, Jaristea; orasul Panciu si comuna Straoane; municipiul Adjud cu zonele limitrofe Adjudul Vechi, Burcioaia si Siscani; orasul Marasesti si comuna Homocea. "Localitatile prinse in proiect trebuie sa fie grupate pe sistem de canalizare, sa se caute posibilitati tehnice de grupare. In Vrancea, alimentarea cu apa se face individual pe localitati. La sectorul canalizare-epurare aceste grupari se pot face. Comunele de linga orase vor fi racordate pentru aceasta parte de canalizare-epurare. Monopolul firmei este natural pentru ca el exista prin natura sursei. Nu pot exista mai multe statii de epurare sau canalizare. CUP are dotarea si poate fi folosita si pentru localitati mai mici care nu dispun de specialisti. Fondurile europene sint accesibile doar pe ideea unui operator major care-i sustine pe cei mici. Monopolul va apartine autoritatilor locale, operatorul fiind detinut de CL, nu vor interveni firme private. Tarifele vor fi stabilite de fiecare localitate in parte. Preturile la canalizare probabil vor fi influentate, la apa potabila vor fi mici sau nesemnificative. Reteaua se va extinde, insa se asteapta si un consum mai mic, contorizat. Asociatia va stabili in timp si o uniformizare a tarifelor, cam in 3-5 ani. Calitatea serviciilor trebuie sa fie aceeasi peste tot", ne-a declarat Gheorghe Vasilescu, directorul CUP SA Focsani. Acesta a mai specificat faptul ca banii de care dispun cele cinci judete, 240 milioane euro, vor fi impartiti in functie de primul venit. Cei care lasa proiectele la urma primesc ceea ce mai ramine. Oportunitatea judetului se leaga de acest proiect pentru ca, asa cum declara Vasilescu, alti bani europeni nu vor mai fi acordati pe acest segment.


Vrancea poate pierde 100 de milioane euro


Judetul Vrancea risca sa piarda 100 milioane euro din cauza consilierilor orasului Panciu care refuza sa adopte hotarirea care prevede intrarea orasului in ADI "Vranceaqua". In luna decembrie 2007, alesii panceni au votat acest proiect, dar la inceputul acestei luni au abrogat cele doua hotariri de asociere pe motiv ca nu au fost informati corect. Consilierii panceni Zamfirita Toscuta si Octavian Sandulache au afirmat ca, dupa adoptarea celor doua hotariri, o parte dintre colegii lor s-au intilnit totusi cu directorul CUP, Gheorghe Vasilescu, pentru a primi lamuririle necesare. "Modelele de hotariri si de statut inaintate consilierilor de la Panciu au fost realizate de catre experti europeni, nu de catre noi", a explicat directorul CUP. Gheorghe Vasilescu a tinut sa precizeze ca participarea cu capital social a orasului Panciu la CUP depinde de hotarirea Consiliului Local si ca, in lipsa asocierii la sistemul institutional oferit de ADI, nu va mai fi posibila nici o accesare a fondurilor structurale pentru infrastrucura de apa si canalizare. "Nu vor mai putea fi facute investitii necesare la reteaua de apa, canalizare, epurare si localitatile care nu se asociaza vor primi amenzi foarte mari de la autoritatile de mediu", a avertizat Gheorghe Vasilescu. La rindul sau, primarul din Panciu arunca vina pe consilierii PD-L - PNL, care formeaza majoritatea in CL si care au refuzat asocierea. "Acest lucru demonstreaza inca o data ca sint nepregatiti fata de problemele comunitatii. Mai mult decit atit, ei dovedesc faptul ca nu cunosc legislatia Romaniei, ca nu inteleg ca sint obiective de investitii care se realizeaza numai prin astfel de asociatii intercomunitare. Din aceasta cauza va pierde orasul, pentru ca daca nu sintem prinsi in proiectul de anul acesta, Dumnezeu stie cind vom mai fi, pentru ca doar cu Primaria Panciu cei de la UE nu stau de vorba", a spus primarul Ion Petre. Primarul spune ca va mai convoca o sedinta ordinara cu acest proiect pe ordinea de zi in luna mai. Unul din liderii democrat-liberalilor panceni, Lica Panciu, ne-a spus ca nu poate sti daca la proxima sedinta membrii PD-L din CL vor vota sau nu intrarea in asociatie. "Consilierii locali PD-L vor vota cum cred de cuviinta si doar dupa ce li se va explica exact cum stau lucrurile", a concluzionat consilierul judetean Lica Panciu, care crede ca primarul vrea sa speculeze electoral aceasta investitie. Contributia administratiei pancene la asocierea cu ADI se ridica la 70.000 de lei.


Focsaniul, primul membru "Vranceaqua"


Consilierii locali au aprobat participarea Focsaniului ca membru in ADI "Vranceaqua", primarul Decebal Bacinschi fiind imputernicit sa semneze actul constitutiv si statutul Asociatiei. Contributia CLF la patrimoniul Asociatiei este in valoare de 30.000 de lei. Principalul beneficiu al acestui tip de asociere il constituie nu numai accesarea mai facila a fondurilor europene, dar si dobindirea prin efectul legii a statutului de utilitate publica, ceea ce permite un sprijin accentuat al guvernului la asocierile unitatilor administrativ-teritoriale, prin programe nationale de dezvoltare. Potrivit proiectului adoptat principalele atributii ale Asociatiei vor fi: sa pregateasca si sa promoveze strategia de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare; sa vegheze la punerea in aplicare a proiectelor de investitii incredintate Operatorului CUP SA in temeiul Contractului de Delegare; sa monitorizeze respectarea obligatiilor asumate de Operator prin Contractul de Delegare, indeosebi in ceea ce priveste realizarea indicatorilor de performanta, executarea lucrarilor incredintate Operatorului si calitatea Serviciilor furnizate utilizatorilor. "Orice proiect trebuie sa se conformeze cerintelor de mediu. Cel de asociere pentru apa potabila si canalizare este similar cu cel pentru deseuri. In cazul sistemului de alimentare cu apa si canalizare se va incheia documentatia, iar noi vom urmari daca au amplasamentele pentru statiile de epurare astfel incit sa nu se produca disconfort. Validarea acestei investitii se face printr-un acord, iar asocierea este precum un consiliu de administratie. Si in cazul programului de deseuri trebuie sa se realizeze asocierea, cu personalitate juridica. Deocamdata nu s-a realizat", ne-a declarat si Paul Mihai Giurca, directorul Agentiei pentru Protectia Mediului.


Reabilitarea retelelor la Marasesti: 20 de milioane de euro


Directorul SC ILGO SA Marasesti, ing. Radu Plohod ne-a declarat ca un astfel de proiect este benefic pentru reabilitarea retelelor din oras. "Suprafata de retele a orasului nostru este de 22 km de apa si 17 km de canalizare. Asociarea la ADI ar fi benefica deoarece ne-ar aduce o reabilitare cu finantari nerambursabile. Cred ca la nivelul orasului nostru necesarul cheltuielilor de reabilitare ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro", ne-a precizat Radu Plohod. La Odobesti, asocierea s-a votat in urma cu doua luni. Master planul acestui proiect este realizat de firma Tahal din Israel, firma care a facut proiecte similare in Portugalia. "Asocierea Odobestiului la Vranceaqua este singura posibilitate pentru ca retelele de aductiune si distributie apa, de peste 40 de km, sa poata fi modernizate. Prin forte proprii este practic imposibil. Acelasi lucru este valabil si pentru reteaua de canalizare, care trebuie extinsa urgent la tot orasul, si pentru statia de epurare. Sumele necesare modernizarii vechii statii de epurare si extinderii retelei de canalizare depasesc posibilitatile bugetului local, iar de la Guvern nu am primit finantare pentru aceste proiecte, desi exista depus proiect de HG pentru modernizarea statiei de epurare de mai bine de 2 ani. Prin constituirea operatorului unic regional vor putea fi obtinute fondurile europene, iar la Odobesti vor fi investite in modernizarea retelelor de apa si canalizare peste 10 milioane de euro", ne-a spus si Daniel Nicolas, primarul Odobestiului. (Doina GANEA, Iulia CRETU)


CASETA


Exista 35 de asociatii municipale


în perioada preaderarii la Uniunea Europeana au fost dezvoltate proiecte din fonduri ISPA si PHARE pentru regionalizarea serviciilor de apa din 35 de judete din Romania. în aceeasi perioada au fost pregatite 44 de proiecte pentru accesarea fondurilor europene pentru apa si apa uzata. Aplicatiile au fost pregatite de catre beneficiarii proiectelor ADI impreuna cu specialisti ai Ministerului Mediului. Asistenta tehnica a fost finantata prin accesarea instrumentului de finantare ISPA. Autoritatile romane au primit sprijin din partea expertilor Bancii Europene de Investitii si ai Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, prin programul JASPERS - Asistenta Comuna pentru Sprijinirea de Proiecte in Regiunile Europene. Aceste proiecte vizeaza majoritatea regiunilor tarii, iar prin implementarea lor se estimeaza ca proportia locuitorilor care vor beneficia de servicii de apa si canalizare va creste pina la 70%. în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea la normele comunitare privind colectarea, descarcarea si epurarea apelor uzate municipale. Astfel, pina in 2015, 263 de localitati cu peste 10.000 de locuitori trebuie sa fie in conformitate cu aceste norme, iar pina in 2018 toate localitatile vor trebui sa beneficieze de aceste servicii. In ceea ce priveste calitatea apei potabile, conformarea cu normele europene trebuie sa se realizeze pina in anul 2015. Aceste obiective au fost asumate de statul roman ca obligatii prin Tratatul de Aderare, iar neindeplinirea lor poate duce la declansarea unor proceduri de infringement (incalcarea Tratatului de Aderare) de catre Comisia Europeana impotriva Romaniei. (D. G.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.