Foto | Satul frumos ca o poveste, din pădurea donată focșănenilor, prin Decret Regal, ce poartă semnătura Regelui Carol I
Muzeul din Crâng se pregăteşte să devină, cu acte în regulă, ”Muzeul Satului Vrâncean”. Evenimentul s-ar putea petrece pe data de 10 septembrie 2023. Vestea este cu atât mai importantă cu cât a existat probabilitatea ca muzeul nici să nu mai fie după ce „vrânceni” iubitori mai mult de bani, decât de artă tradiţională şi-au dorit să intre în posesia Crângului folosindu-se de tot felul de „documente” unul mai „original” decât altul. Mă gândesc că, la acel moment, Boieroaica Moţoc, din Odobeşti, care a făcut danie această pădure Mănăstirii Mera, s-a răsucit în mormânt, uluită de atâta mojicie.
Dacă vreţi să petreceţi o mică vacanţă de neuitat, Vrancea are tot ce vă doriţi, o importantă zona etnografică, mai multe zone istorice şi locuri de o frumuseţe care-ţi taie respiraţia. De exemplu, la doar câţiva kilometri de Focşani este Crângul Petreşti, dăruit prin Decret Regal ce poartă semnătura Regelui Carol I, oraşului Focşani în anul 1895, o zonă împădurită de 40 de hectare, protejată fiind o rezervaţie de arhitectură şi tehnică populară vrânceană. Dacă până la revoluţia din 1989, nimeni nu a solicitat, conform unui document de proprietate, restituirea acestei suprafeţe de pădure, după 1990 au apărut mai mulţi aşa-zişi moştenitori care, cu acte, sau fără acte, au cerut Crângul.Și nu doar cele 40 ha dăruite Focşani-ului, ci întreaga suprafaţă de pădure de 140 ha. Cum procesele s-au întins pe o perioadă luuungă de timp, multe lucruri necurate au ieşit la iveală!Pentru ca în final, justiţia să dea un verdict în favoarea municipalităţii locale, adică Primăriei Focşani, iar cel, în spatele căruia se afla un şir de aşa-zişi moştenitori de drept - care deja numărau banii - a pierdut, nu doar Crângul ci şi lupta cu boala de care suferea.
Actele originale, care atestau dreptul focşănenilor asupra acestui corp de pădure, numit ”Crângu”, se află la Bucureşti, în Arhivele județului Vrancea aflându-se doar copia.
Acest corp de pădure, numit ”Crângu”, aflat la doar 2 km de municipiul Focşani, care făcea parte dintr-o moşie mult mai mare, de 140 ha, fusese dăruit prin Decret Regal ce poartă seamnătura Regelui Carol I, la solicitarea Primăriei Focşani, făcută la Ministerul Domeniilor Bucureşti, care a înaintat un raport către Guvernul României.Solicitarea s-a finalizat prin emiterea unui Decret Regal semnat de Carol I, care a acordat cele 40 ha „pentru folosul şi buna stare a focşănenilor.”
Legea votată a fost investită cu Sigiliul Statului si publicată în Monitorul Oficial din 10 februarie 1895: „Carol I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Rege al României, la toţi de faţă şi viitori, sănătate. Corpurile legiuitoare au semnat şi noi susţinem ce urmează: (...) să cedeze gratuit oraşului Focşani județul Putna, o porţiune de 40 ha din Pădurea numită Crângu, situată pe moşia Petreşti, în vecinătatea oraşului Focşani...”
„Aceasta pădure aparţinea statului, care a secularizat-o în anul 1863 de la Mănăstirea Mera, care o primise de la o moşiereasă din vechi, o anume Moţoc”, spune domnul Florin Dîrdală, arhivar/documentarist - Serverviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naţionale
”Donaţia făcută prin Decret Regal ce poartă seamnătura Regelui Carol I a fost respectată până în anul 1948, când toate pădurile din România au trecut în proprietate de stat. După aplicarea legii 247/2005 pădurile au revenit la vechii proprietari, iar cele 40 ha de pădure de la Crâng s-au întors la Primăria Focşani, care le avusese în proprietate, cu acte în regulă, înainte de 1948. Municipalitatea a decis să le atribuie CJ Vrancea, <<pentru o bună investiţie>>”. Din nefericire au fost multe încercări ale unor persoane, care ştiau cât de importantă este zona, de a pune mâna pe acest teren valoros.
„A existat o tentativă care aproape a ajuns până la un deznodământ nefericit, până la o sentinţă definitivă şi irevocabilă, prin care nu doar cele 40 ha atribuite oraşului Focşani au fost luate de cineva, care nu avea dreptul acesta, ci întreaga pădure Petreşti, de 140 ha. Prin sentinţă definitivă a ajuns în stăpânirea respectivei persoane.”
- Avea acte? întreb
„Aveau acte dar, aşa cum ştim din vechimea istoriei, tot timpul actele au fost falsificate de sute de ani. Prin răzături, prin ştergere, prin adăugiri, aşa s-a întâmplat şi cu Crângu. După indicii, au existat cam 24 de acte falsificate care demonstrau că acel „cineva” a stăpânit pădurea respectivă înainte de 1948. În momentul acesta donaţia Regelui Carol I este în siguranţă dar, după cum cunoaşteţi şi dumneavoastră, istoria, cu aspectele ei plăcute şi neplăcute, se poate repeta”, spune domnul Florin Dârdală, arhivist/ documentarist la Serverviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naţionale.
Poate că mulţi dintre dumneavoastră nu cunoaşteţi aceste detalii, dar e bine să le aflaţi, fac parte din perioada de timp în care trăim şi ne putem bucura de ceea ce este, aş putea spune, al nostru. Dosarul de pretindere a Pădurii Petreşti, de 140 ha, e un dosar început în 2007, procesul durând până-n 2015 când s-a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă, Crângu a rămas al focşănenilor.
„Datorită donaţiei făcute de Regele Carol I avem acest Crâng Petreşti, iar în centrul Crângului avem Muzeul Vrancei, unde avem locuinţe tradiţionale din toate zonele etnografice ale Vrancei...”
- Dacă n-ar fi fost generoasa donaţie prin Decret Regal ce poartă seamnătura Regelui Carol I, sau dacă nu s-ar fi putut anula actul prin care acel „cineva” obţinuse o sentinţă definitivă şi irevocabilă, ce s-ar fi putut întâmpla? întreb
„Toate aceste locuinţe tradiţionale, cu interioarele, dar mai ales instalaţiile tehnice din Muzeul Satului Vrâncean, morile de apă, moara de vânt(...), vâltorile ar fi dispărut”, spune dr. Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei. ”Muzeul este plămânul - ca să spun aşa - intelectual şi spiritual al Focşanilor, deoarece în acest muzeu, în aer liber, se găseşte un micro-cosmos al jud. Vrancea. Dincolo de uşa acestor locuinţe vedem cum trăia omul acum 100-150- 200 de ani... Modernitatea aduce cu sine înlocuirea obiectelor vechi cu obiecte noi, înlocuirea lemnului cu fierul... Acum facem lucrări de restaurare a clădirilor cu materiale folosite acum 150 de ani. Una dintre ultimele case restaurate este din zona de câmpie. Am pus întâi gard de jur împrejur, un gard de nuiele, cum se făcea odinioară. A fost făcut de un meşter priceput. Este tipic, l-am reconstruit după modelul celui de acum jumătate de secol”.
- De ce? întreb
„Pentru că la câmpie lemnul era preţios şi atunci gardul era făcut din nuiele, aflate la îndemână. Şi casa este veche...”, spune dr. Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei.
„E o casă veche”, spune şi doamna Tatiana Gurău, restaurator la Muzeul Vrancei ”şi trebuie s-o facem aproape în fiecare an. E greu, dar frumos...”
- Cum vă simţiţi după ce terminaţi lucrul?
„Foarte bine, pentru că, deşi au o vârstă, sunt lucrate bine, făcute cum trebuie şi foarte frumoase”.
- Cum procedaţi? întreb
„Unde avem crăpături mai mari punem paie cu lut şi balegă - cum făceau femeile acum vreo 100 de ani, apoi lăsăm să se usuce şi dăm cu var”, mai spune doamna Tatiana Gurău, restaurator la Muzeul Vrancei.
Satul Vrâncean cuprinde 73 de construcţii autentice, cu peste 6.000 de obiecte diferite, de o valoare inestimabilă. Aici vin copii în vacanţă din Focşani şi din satele din apropiere, fiind locul preferat pentru diferite activităţi tradiţionale desfăşurate în aer liber. Să ne gândim cu recunoştinţă la cei care ne-au lăsat aşa o comoară şi să-i pomenim, din când în când... ( Janine VADISLAV )
