FOTO | Fragment de Focșani la început de 2022: Blocuri în locul unor clădiri adevărate monumente istorice ori cu valoare istorică
Într-o veche mahala a orașului, în prezent un perimetru ultracentral, situat la doi pași de Piața Moldovei, mai precis în spațiul geometric intersectat de străzile Maior Sava și Miorița, pe o distanță de nici o sută de metri liniari, s-au edificat, sunt în derulare și urmează să se construiască mai multe condominii. Adică blocuri, ca să înțeleagă toată lumea, cu două, trei sau 6 etaje. Nu ar fi nicio problemă, dar trebuie avut în vedere că în spațiul respectiv nu sunt doar case particulare, ci există și au fost în trecut adevărate monumente istorice ori cu valoare istorică.
Aici a funcționat, conform Istoriei acestei comunități, Școala evreiască, iar acum în locul ei sa va lăfăi un mastodont cu 6 paliere. Tot în zonă a rezistat o sută cincizeci de ani și casa fondatorului școlii românești de citologie, Dimitrie Voinov care a fost prieten bun și coleg cu Grigore Antipa și cu Emil Racoviță. Dar ce valoare poate avea casa unui mare savant, dacă interesele de azi au comandat si aici un bloc destul de semeț?! Iar lângă Biserica Sf. Nicolae Stroe, monument istoric al veacului al XIX-lea, cu două morminte păstrate în grădină, dintre care unul al unui personaj faimos în vremea Unirii Principatelor, starostele negustorilor din Focșani-Moldovei, Gheorghe Ilie, pentru apropiați George, se coace, de puțin timp, o altă locuință colectivă, cu trei etaje, din balcoanele căreia locatarii vor putea asculta și mai bine dangătul clopotului, slujba și predica de la acest așezământ bisericesc! Dar lăsând gluma la o parte, să construiești în acești ultimi ani și în acest loc strâmt trei blocuri și cine știe câte or mai răsări în viitorul apropiat pare ceva de noaptea minții! De 32 de ani s-a tot țipat că dictatorul Ceaușescu a acoperit țara cu blocuri cenușii, friguroase, dar se pare că și în prezent țara se umple de alte blocuri, ce-i drept mai frumoase și mai călduroase, dar și scumpe foc, la care vor plăti unele familii toata viața. Atunci mai poate fi numit Ceaușescu singurul aiurit?
Iubitorii Focșaniului de altădată au considerat că regimul comunist a lovit cumplit localitatea noastră, demolând sute de case frumoase și desființând zeci de artere de circulație, dintre care cea mai vestită a fost strada Mare a Unirii. Aceștia s-au întrebat de ce a trebuit să fie distrusă această parte veche a orașului nostru și au perfectă dreptate. Pentru că blocurile, atât de dragi nomenclaturii de partid și de stat puteau fi construite și la marginea orașului. La fel și azi, dezvoltatorii noștri puteau lua în calcul să ridice aceste locuințe colective doar pe fostele terenuri ale Pomicolei sau pe câmpiile din apropierea pădurii Petrești. Dar nu! Lor le-a plăcut centrul localității noastre și au sufocat și mai mult un oraș a cărui dezvoltare nu a fost gândită cum trebuie de la bun început, iar în vremea regimului comunist a luat-o cu totul razna. Însă analizele de acest fel, probabil, vor fi mai bine cumpănite de urbaniștii și consilierii locali ai orașului.
Așa că să revenim la cele istorice și să vedem pe rând ce s-a pierdut și ce se mai poate pierde în zona luată în discuție pentru azi.
Școala Evreiască, prima școală a Comunității israelite din Focșani ridicată în 1866, închisă câțiva ani mai târziu, redeschisă din 1874, în jurul anului 1900 i s-a schimbat destinația, fiind o perioadă și Sinagoga Meseriașilor, până de foarte curând, când a fost ajutată să se prăbușească. Noul bloc, cel mai înalt al zonei, avea cale liberă să se ridice, ceea ce s-a și întâmplat la scurt timp. La câțiva pași, un alt condominiu și-a făcut loc și s-a înălțat, printre ruinele încărcate de istorie ale casei unui savant, rămas în toate enciclopediile internaționale drept cel mai mare specialist în cercetarea detaliată a celulelor. Iar ca urmare a analizelor acestui focșănean s-au pus bazele studiilor de evaluare ce conduc la depistarea diverselor modificări în structura celulei, aspecte de care se leagă confirmarea diagnosticului cumplit de tumoare malignă sau benignă. Acest cercetător de renume mondial, pe numele său Dimitrie Voinov, s-a născut la Iași, dar a fost înfiat de unchiul său de la Focșani, abilul politician Nicolae Voinov. După studiile ce le-a putut face în târgul nostru au urmat alte școli de prestigiu, ultima fiind Universitatea din Paris. Fire curioasă și harnică, Dimitrie Voinov a devenit un mare specialist în mai multe domenii ale cunoașterii umane, așa încât Academia Română l-a primit în rândurile ei, iar concluziile fostului nostru focșănean au intrat în toate tratatele științifice ale lumii, fiind probabil de actualitate, pentru specialiști, și în ziua de azi. Casa familiei Voinov era, deci, situată în această zonă, nu era monument istoric, dar era atât de încărcată de măreția trecutului și a personajelor care au locuit sau au poposit între acele ziduri, încât parcă nu merita această soarta aspră, adică la groapa de moloz. La Paris sau la București autoritățile au considerat că numele Voinov merită să fie atribuit unor străzi sau stabilimente de cultură. La noi, la Focșani, recunoștința s-a manifestat astfel: „Jos cu această vechitură de casă! La gunoi cu cărămizile!” Și cam atât! Practic și eficient!
Ultimul caz este de-a dreptul uluitor! Lângă biserica zonei, Sf Nicolae Stroe, în ultima perioadă se pregătește, cel puțin la nivel de hârtii, să se înalțe un alt bloc, cu 3 etaje, dintre care unul este retras. Casa pe care o va înlocui nu este monument istoric, dar are o vechime de aproape un secol și a fost edificată de un anume Alexandru Stroescu. Nu este extraordinară, dar parcă nu cerea să fie desființată.Mai ales că în locul ei nu se va ridica alta asemănătoare, ci un cub de zid, acel bloc din care se va putea observa cu atenție cele ce se vor petrece în curtea bisericii din imediata vecinătate. Dacă vreți, un monument important este chiar această biserică.Fiind nu doar de o frumusețe și o discreție aparte, ci având și o vechime de aproape 200 de ani, așa cum consemnează profesorul D F Caian, fiind ridicată de enoriași cu cheltuiala lor, în anul 1839, pe terenul donat de un anume Stroe de la care și-a luat și biserica numele ”Sfântul Nicolae-Stroe” (hramul și donatorul). În prezent, așa cum autorul Istoricului orasului Focșani din 1906 nu s-a gândit niciodată că va arăta zona, bisericuța are ca vecini dinspre vest blocuri înălțate în vremea comunistă, în nord va avea parte, în curând, de altă locuintă colectivă.Iar dacă nu era învecinată pe doua laturi cu străzile Maior Sava și Duiliu Zamfirescu, mai că era posibil să fie aproape înconjurată de condominii.Așa cam ca o mănăstire medievală! Astfel, evoluand orașul în acest mod, locuitorii Focșaniului de mâine se vor mândri peste tot că localitatea lor va fi, din punct de vedere urban, cea mai dezvoltata, dar, oare, va fi și cea mai atrăgătoare ?!
Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
