AUDIO | Balastierele ilegale din Vrancea, sub lupa jurnalistică - un reportaj-anchetă difuzat de Radio România Actualități
Dintr-un reportaj-anchetă realizat de jurnalistul Gabriel Sava și difuzat miercuri, 15 septembrie 2021, pe postul Radio România Actualități (RRA), aflați cum și pe ce bani lucrează balastierele ilegale din județul Vrancea. Mai jos puteți asculta înregistrarea integrală a reportajului-anchetă și aveți posibilitatea să citiți transcrierea acestuia.
Redactor Radio România Actualități din studioul central: Revenim în prezent și vorbim despre situația balastierelor care funcționează la limita legii. Urmează o mini-anchetă pe această temă. Pe de o parte, multe dintre cele care au autorizații primesc amenzi pentru impactul negativ pe care-l au asupra mediului. Pe de altă parte, sunt zone unde exploatarea s-a făcut în mod ilegal, fără permis, la adăpostul întunericului și în astfel de cazuri sunt deschise dosare penale.
Comentariul reporterului corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități, Gabriel Sava: Potrivit analiștilor, exploatarea agregatelor minerale, nisip și pietriș, rămâne o afacere bănoasă nu doar în actualul context al creșterii prețurilor pentru materialele de construcții, mai ales că o parte e valorificată „la negru”. În același timp, e nevoie ca acest comerț cu agregate minerale să fie supus unui control asemănător celui cu material lemnos, unde se pot verifica punctul de încărcare, cantitatea, locul unde urmează a fi descărcată încărcătura.
Redactor Radio România Actualități din studioul central: În minutele următoare, colegul nostru Gabriel Sava analizează în reportajul ediției situația balastierelor din Vrancea, multe dintre ele sancționate de autorități.
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Exploatarea neconformă și de multe ori ilegală a agregatelor minerale din albiile și din terasele râurilor a creat serioase probleme de mediu, unele dintre ele sesizate și sancționate de autorități.
Aurel Cristian - comisar șef al Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Vrancea: „În zona Adjud și nu numai - acolo e o zonă mai îndepărtată, probabil mai privilegiată pentru contravenienți și infractori, că acționează și ziua și noaptea - am avut evenimente. Mai multe în ultimul timp. Sunt generate tot de ei. Că au început să se toarne unul pe altul că nu le mai ajunge piatra. Și atunci ilegalitățile încep să iasă la iveală. Se ia și din albia Siretului. N-ai cum să-i dovedești dacă nu-i găsești. Recent am sancționat o firmă cu 30000 (treizeci de mii) lei. Excava fără autorizație. Dar are și sesizare penală, pentru că nu deținea nici permis de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Am sesizat Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru că era o cantitate foarte mare dislocată. Peste 100000 (o sută de mii) de metri cubi.
Dorina Vraciu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea care a explicat și situația exploatărilor din ariile protejate: „În acest moment, o singură exploatare de agregate minerale este autorizată în zona Adjudului. La Adjudu Vechi, pentru că acolo este singura zonă unde nu este arie protejată „Natura 2000”. Aval de acel pod, până la ieșirea din județ, există această arie protejată „Natura 2000” și sunt interzise exploatările de agregate minerale, cu o singură excepție, exploatările în terasă. Aici sunt în jur de 15 exploatări în terasă, de-a lungul cursului de apă Siret. Sesizări au fost și, într-adevăr, constatate ca exploatări ilegale. Au fost amendate. Au fost date 3 amenzi de 75000 (șaptezeci și cinci de mii) lei.”
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Conform Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), în prima jumătate a acestui an, erau 25 de permise de exploatare active pentru agregate minerale, pietriș și nisip din albii râuri și din terase ale râurilor din Vrancea. O altă solicitare se afla în procedură de aprobare. Chiar anul trecut, instituția demara o acțiune de verificare a exploatărilor, numită „Balastiera”. Cel puțin oficial avem și dosare penale în lucru, pentru prezumate infracțiuni legate de această activitate.
Paula Enache, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vrancea: „De la începutul anului în curs, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vrancea se află în lucru 5 dosare penale ce vizează infracțiuni la legea 85 /2003 privind legea minelor”
Gabriel Sava, reporter corespondent din județul Vrancea al Radio România Actualități: Una dintre cele mai mari balastiere din zona Biliești care exploatează în albia Siretului are în acest moment activitatea sistată.
Irina Ieremici, director: „În acest moment nu lucrăm. Avem permisul de exploatare și autorizarea de gospodărire a apelor expirate din decembrie”.
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Se vorbește despre lucrurile negre din acest sistem. Nu este ușor. Așa că singura persoană care a acceptat să fie înregistrată a cerut să-i protejăm identitatea.
Persoana care a acceptat să fie înregistrată, dar a dorit să i se protejeze identitatea: „Toată lumea știe. Din piatră se fac bani mulți!”
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Vorbim de activități care au la bază niște autorizații.
Persoana care a acceptat să fie înregistrată, dar a dorit să i se protejeze identitatea: Suraia, Biliești, Vadu Roșca. Cu cea mai mare lejeritate se bagă cupa-n pământ și se fură. Fără nici o ezitare! Știu personal locații în zona Surăii unde sunt excavatoare și dragline ascunse.
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Autoritățile care ar trebui să supravegheze această activitate știu?
Persoana care a acceptat să fie înregistrată, dar a dorit să i se protejeze identitatea: Știu despre aceste activități! Este imposibil să parcurgi un drum de 17-20 km Vadu Roșca-Focșani; Suraia-Focșani cu camioane de 20-40 de tone încărcate cu piatră și să nu le vadă nimeni! Trebuie să aibă o legătură cu autoritățile! Altfel nu s-ar explica fenomenul!
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Cam cât de bănoasă este activitatea de balastieră?
Persoana care a acceptat să fie înregistrată, dar a dorit să i se protejeze identitatea: Puțin spus bănoasă! Câteva zeci de milioane fără probleme!
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Putem trage o concluzie?
Persoana care a acceptat să fie înregistrată, dar a dorit să i se protejeze identitatea: În proporție de 80% vă pot spune că este ilegală! În sensul că niciodată o autorizație care se referă la un anumit perimetru și o anumită cantitate nu este respectată.
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Cele mai multe balastiere excavau acum câțiva ani pietriș și nisip direct din albia râului Siret. Din 2007, Lunca Siretului inferior a devenit arie naturală protejată, parte din Situl european Natura 2000, așa că în ultimii ani exploatările în albia minoră a râului au fost sistate.
Adi Croitoru, președinta Agenției Naționale pentru Arii Naturale: „Impactul asupra mediului îl stabilește studiul de evaluare adecvată și raportul de impact de mediu. În cadrul obținerii acordului de mediu pe care orice agent economic îl solicită pentru că are nevoie de el, pentru a-și desfășura activitatea, cât și pentru a-și obține autorizația de mediu, este nevoie de avizul administratorului ariei protejate.”
Gabriel Sava, reporter corespondent în județul Vrancea al Radio România Actualități: Pare să fie o afacere destul de bănoasă pentru firmele din domeniu dacă este să ne uităm la cifrele de afaceri și la veniturile din 2020. În cazul unei societăți din Neamț care deține singura exploatare în aria protejată, profitul pe anul trecut a fost de peste 444.000.000 (Patru sute patruzeci și patru de milioane) lei cu o creștere de 81% față de anul anterior. O altă firmă din domeniu a înregistrat o creștere a profitului net și cu atenție, 4904% în 2020 față de 2019.
Citiți și ce spune pe acest subiect, după apariția acestui articol în Ziarul de Vrancea, într-o postare pe contul de facebook, fostul subprefect al județului, Radu Țigănuș
”Principala atribuție pe care am avut-o în mandatul de subprefect al județului Vrancea a fost prezidarea Colegiului Prefectural, organism prin care Instituția Prefectului se asigură de armonizarea activității serviciilor publice deconcentrate care au sediul în județul Vrancea, precum și implementarea programelor, politicilor, strategiilor și planurilor de acțiune ale Guvernului la nivelul județului sau al localităților acestuia.
