Local

Plingerea lui Oprisan la CSM, un mare fis

Cristi Irimia
12 feb 2007 835 vizualizări
Presedintele Consiliului Judetean Vrancea s-a dat "faultat" in fata Inspectiei Judiciare a CSM In mare, raportul de control nu releva aspecte pe placul baronului. Seful PSD-istilor vrinceni "a uitat" sa se autodenunte CSM-ului

Inspectia judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este aproape sa finalizeze raportul de control efectuat in urma plingerii facute de Marian Oprisan institutiei amintite. Petitia baronului a fost inregistrata pe 24 octombrie anul trecut, cu citeva zile inainte ca seful PSD Vrancea sa obtina iarasi majoritatea in Consiliul Judetean Vrancea, gratie deciziilor Tribunalului Vrancea, respectiv Curtii de Apel Galati. Cotidianul nostru va prezinta, in exclusivitate, atit aspecte care se regasesc in plingerea lui Oprisan, dar si concluzii partiale ale CSM in acest caz. Disperat sa

nu aiba parte de decizii nefavorabile ale instantei, Oprisan a ales sa atace pe toate fronturile, pregatindu-si eventualul esec juridic (n. r. - care n-a mai avut loc) si, totodata, punind presiune pe toata lumea. A scris in memoriul CSM ca deputatul PNL Nini Sapunaru a incercat sa intimideze justitia vrinceana prin declaratiile facute, ca Ziarul de Vrancea face presiuni asupra magistratilor focsaneni

astfel incit acestia sa dea hotariri impotriva PSD, dar si ca presedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Toni Neacsu, a dat dispozitii sa intareasca efectivul de jandarmi din cadrul instantei, "pentru a impiedica oamenii (n. r. - a se citi PSD-istii adusi de Oprisan pe holul Tribunalului) sa intre in instanta".


Oprisan a adus peste 150 de PSD-isti la tribunal


Baronul a precizat in plingerea facuta la CSM ca Nini Sapunaru i-a

cerut special lui Neacsu sa puna jandarmii sa nu lase lumea sa intre in tribunal. Asadar, presedintele CJ ajungea sa se plinga de presiuni asupra instantei si de intimidari ale oamenilor sai, in contextul in care pe 14 octombrie venea la tribunal insotit de peste 150 de PSD-isti. Si, cu siguranta, nu pentru a le arata cum se desfasoara un proces la instanta. Presiunea pe care a vrut sa o puna pe magistrati a fost evidenta la acel moment. Penibilul a fost atins in momentul in care absolut toti PSD-istii baronului au

incercat sa intre in micuta sala de judecata, pentru a asculta pronuntarea magistratilor cu privire la cei sapte consilieri care au trecut de la PSD la PNL si PD.


"A uitat" sa se autodenunte


Daca era fair-play, Oprisan trebuia sa se autodenunte la CSM pentru modul in care a procedat la acea vreme si nu doar sa se plinga cu privire la adversarii sai politici. In ceea ce-l priveste pe deputatul PNL Nini Sapunaru, acesta s-a hazardat, intr-adevar, facind o serie de declaratii ce-i vizau pe magistratii vrinceni. A ramas celebra fraza "Ii recomand doamnei judecator Florentina Timofte sa-si tina telefonul inchis pina luni". La capitolul "vorbe de duh", insa, atit Oprisan, cit si Sapunaru au facut afirmatii care pot fi interpretate ca presiuni indirecte asupra judecatorilor. Nici unul, insa, nu a cerut stramutarea proceselor, preferind sa se judece in Vrancea. Iar aici, se stie, presiunea generala asupra magistratilor

era evidenta. Abia ulterior Oprisan a cerut stramutarea unui proces, iar tabara lui Sapunaru alte 4 - 5. Jocurile privind configuratia CJ-ului fusesera facute insa, baronul fiind cel care a iesit in cistig. "Am crezut ca in Vrancea putem fi judecati corect", a mai spus Sapunaru anul trecut, in contextul in care nimeni nu l-a oprit sa incerce sa stramute procesele inca de la inceput.


Apostu n-a gasit nereguli


Asa cum prevad procedurile, plingerea lui Oprisan a ajuns pe masa unui inspector CSM, care a dispus verificari sub mai multe aspecte, pentru a vedea daca afirmatiile baronului sint intemeiate. In mod normal, inspectorii CSM-ului nu vin personal sa verifice pe teren sesizarile primite, ci apeleaza la magistrati ai Curtii de Apel Galati, instanta ierarhic superioara tribunalului. Astfel, Ioan Apostu, vicepresedinte cu delegatie al CA Galati, s-a aflat la Focsani in decembrie anul trecut, pentru a verifica o parte din aspectele semnalate de Oprisan. Concluziile lui Apostu, transmise la CSM, au fost favorabile tribunalului, in sensul ca nu s-au inregistrat incercari de interzicere a accesului in instanta, asa cum insinuase Oprisan. Este adevarat ca numarul de jandarmi a fost dublat, insa pentru a se preveni alte situatii de genul celei din 14 octombrie, cind presedintele CJ si-a adus aproape 200 de sustinatori la

tribunal. Aceasta ar fi una din concluziile magistratului galatean.


Recuzarile si abtinerile, fara probleme


Alta sectiune a raportului se refera la modul in care au fost solutionate cererile de abtinere si cererile de recuzare ale magistratilor in perioada octombrie 2006, cu privire la dosarele in care parti au fost PSD, Marian Oprisan si Eduard Lambrino. Verificarea a fost facuta chiar saptamina trecuta, de catre un

inspector trimis de CSM, iar concluziile au fost ca recuzarile si abtinerile s-au incadrat in limite legale. O alta parte a raportului va contine concluziile inspectorului CSM referitoare la mass-media locala, daca ar fi putut sa influenteze sau nu decizia instantei in dosarele de anul trecut. Analiza CSM va fi facuta efectiv pe textele aparute in ziare, cu precizarea ca Oprisan a trimis in plingere doar copii dupa articolele Ziarului de Vrancea. Din informatiile noastre, CSM a analizat si alte articole aparute in celelalte cotidiene din judet.


Ce spun statisticile


Un recent sondaj in rindul magistratilor romani arata ca 62% dintre acestia afirma ca se exercita presiuni politice in solutionarea dosarelor. Studiul referitor la perceptia magistratilor asupra

independentei sistemului judiciar in 2006 a fost realizat de catre Transparency International (TI), la cererea CSM. Conform TI, judecatorii romani resimt presiuni din partea mai multor factori,

dintre care se remarca Executivul, Legislativul si mass-media. Potrivit studiului, "principalul factor de presiune identificat atit de procurori, cit si de judecatori, este mass-media, acestia percepind

pozitionarile presei in cauzele sau dosarele aflate pe rol sau in curs de solutionare ca pe o ingerinta majora in activitatea lor". Totodata, "magistratii se simt presati de ideea ca presa solutioneaza cauzele in locul lor, anterior unei solutii judiciare in speta, iar daca solutiile astfel pronuntate nu sint conforme cu cele ale presei, intervin blamul mediatic si acuzatiile de incorectitudine si coruptie". Cu privire la aceste aspecte, dar in alt context, purtatorul de cuvint al Judecatoriei Focsani, Romica Holbea,

spunea in cadrul unei intilniri cu mass-media ca magistratii trebuie sa fie pregatiti sa faca fata chiar si unor presiuni, de orice fel, acest lucru fiind un atribut al bunei pregatiri pentru profesia in sine.

(Cristi IRIMIA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.