MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Sondaj: Jumătate dintre români consideră că SUA au cea mai puternică armată din lume
Peste o treime cred că cea mai puternică economie este a Chinei n aproape 40% cred că în UE sunt respectate cel mai bine drepturile și libertățile
Jumătate dintre români apreciază că SUA au cea mai puternică armată din lume, iar 28,8% menționează China, în timp ce 14,3% indică Rusia, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, care prezintă comparativ și datele unui sondaj similar, din 2021, în care Rusia era înaintea Chinei.
Astfel, 50.5% dintre români consideră că SUA au cea mai puternică armată din lume (39.7% în sondajul INSCOP din iunie 2021), 28.8% menționează China (16.4% în 2021), 14.3% Rusia (33.5% în 2021), iar 0.9% altă țară. Ponderea non-răspunsurilor este 5.5%.
Consideră că SUA au cea mai puternică armată din lume în proporții mai mari decât media: bărbații, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, cei cu un venit mai ridicat, angajații la privat. China este văzută drept țara cu cea mai puternică armată din lume în special de către persoanele cu un venit scăzut și de angajații la stat.
Cea mai puternică economie din lume
În opinia a 35.5% dintre respondenți China este țara care are cea mai puternică economie din lume (41.5% în sondajul INSCOP din iunie 2021). 31.7% cred că SUA au cea mai puternică economie din lume (24.1% în 2021), 14.8% Japonia (14% în 2021), 12.6% Germania (14.1% în 2021), iar 0.8% altă țară. Ponderea non-răspunsurilor este 4.7%. China este văzută drept țara cu cea mai puternică economie din lume în special de către persoanele cu studii superioare, gulerele albe, locuitorii din regiunile București-Ilfov și Vest și angajații la privat.
Unde sunt respectate cel mai bine drepturile și libertățile oamenilor
Întrebați în care țară sau regiune consideră că sunt respectate cel mai bine drepturile și libertățile oamenilor, 39.2% dintre respondenți indică Uniunea Europeană (37.4% în sondajul INSCOP din iunie 2021), 38% SUA (39.2% în 2021), 8.2% China (4.1% în 2021) și doar 2.1% Rusia (4,3% în 2021). 5.6% menționează altă țară, iar 6.8% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că în Uniunea Europeană sunt respectate cel mai bine drepturile și libertățile oamenilor în proporții mai mari decât media: bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mic sau din rural cred într-o proporție mai mare decât media că în SUA sunt respectate cel mai bine drepturile și libertățile oamenilor.
„Evaluarea generică a principalelor repere de putere militară, economică și valorică ale lumii arată o cunoaștere bună a acestora de către români, care identifică SUA drept puterea militară principală, urmată de China și Rusia, ultimele două schimbându-și pozițiile comparativ cu sondajul anterior pe acest subiect realizat în iunie 2021. Românii identifică China drept puterea economică principală, dar în scădere comparativ cu situația din 2021, diferența dintre China și SUA reducându-se semnificativ de la 17 puncte procentuale în 2021 la mai puțin de 4 în 2024. Percepția Rusiei de mare putere militară pare să fi fost afectată de războiul din Ucraina, în timp ce percepția Chinei de mare putere economică a fost probabil afectată de consecințele economice ale pandemiei. Uniunea Europeană și SUA sunt percepute de departe drept țările/regiunile în care sunt respectate cel mai bine drepturile și libertățile oamenilor”, subliniază Remus Stefureac, director INSCOP.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Florin Salam, reținut de procurori pentru înșelăciune
manelistul încasa bani în avans pentru spectacole la care nu mai participa
Cântărețul de manele Florin Salam, ridicat joi dimineață și dus la audieri la Secția 2 Poliție din Capitală, a fost reținut, fiind acuzat de înșelăciune după ce a încasat bani în avans de la trei persoane pentru a cânta la diferite evenimente și nu s-a mai prezentat pentru a-și onora angajamentul. ”Bărbatul în cauză a fost reținut pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat magistraților cu propunere legală”, a transmis Poliția Capitalei.
Persoanele care l-au reclamat sunt din Ploiești, Dolj și din Argeș. Cântărețul mai este cercetat într-un dosar de înșelăciune după ce un bărbat din Târgoviște l-a acuzat că i-a achitat un avans de 5.500 de euro, iar acesta nu s-a prezentat la eveniment.
”Astăzi, 14 martie 2023, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 2 Poliție pun în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară, în Municipiul București, într-un dosar penal în care sunt efectuate cercetări privind săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune, prejudiciul fiind de aproximativ 18.000 de euro”, a anunțat anterior Poliția Capitalei.
În urma cercetărilor și investigațiilor desfășurate, în sarcina lui Salam s-a stabilit următoarea activitate infracțională:
- în cursul zilei de 21 iulie 2020, în timp ce se afla în incinta unui restaurant din Sectorul 1, în urma unei înțelegeri verbale cu o persoană, aceasta i-ar fi plătit bărbatului, cu titlu de avans, 3.000 de euro pentru prestarea unui program muzical, în vara anului 2021, la o petrecere. Ulterior, bănuitul nu și-a respectat promisiunea și nu i-ar fi returnat persoanei vătămate suma încasată.
- la data de 28 ianuarie 2023, o altă persoană ar fi mers la locuința bărbatului, iar în urma unei înțelegeri verbale, i-ar fi plătit acestuia cu titlu de avans, 10.000 de euro pentru a presta servicii muzicale în data de 13 august 2023, însă în seara respectivă, bărbatul nu s-ar fi prezentat și nici nu a returnat banii persoanei vătămate.
- la data de 14 mai 2023, una dintre persoanele vătămate ar fi mers la locuința bănuitului, iar în urma unei înțelegeri verbale, i-ar fi plătit acestuia cu titlu de avans 25.500 de lei, pentru a presta servicii muzicale, în data de 29 septembrie 2023, însă bărbatul nu s-ar fi prezentat și, ulterior, nici nu ar fi restituit banii primiți.
Din cercetări, s-a stabilit că Florin Salam ar fi săvârșit faptele în complicitate cu alți doi bărbați.
Dosarul 2 Mai, judecat în procedură simplificată, iar pedeapsa redusă cu o treime?
Adrian Cuculis, avocatul familiei tinerei decedate în accidentul rutier de la 2 Mai provocat de Vlad Pascu, a declarat că la termenul de joi judecătoarea a admis solicitarea lui Pascu de a se judeca dosarul în procedură simplificată pentru a putea beneficia astfel de reducerea cu o treime a pedepsei. Avocatul a mai anunțat că cererea de recuzare a judecătoarei a fost respinsă, iar la următorul termen se va discuta solicitarea de schimbare a încadrării juridice - care acum este de ucidere din culpă - în omor calificat.
“Dacă făceam cu toții o ședință de bloc să schimbăm administratorul, ieșea mai bine. Problema este în felul următor. Vorbim de o cerere care este depusă încă de la Parchet și nu a fost dezbătută nici măcar astăzi. Doamna judecător i-a acceptat procedura abreviată, adică simplificată, adică să obțină și o reducere a pedepsei de o treime înainte să dezbată cererea de schimbare a încadrării juridice. E o chestiune de normalitate. În momentul de față, inclusiv doamna avocat, colega noastră a familiei Olariu a cerut exact același lucru, lucru care s-a amânat deși s-a pronunțat pe procedura abreviată. Dacă la termenul următor se va schimba încadrarea juridică a faptei în omor calificat, așa cum am cerut, acea procedură abreviată nu mai poate fi aplicată pentru că acolo unde ai închisoare pe viață, cum este omorul calificat nu poți să judeci în procedura abreviată”, a afirmat avocatul.
El a mai precizat că a fost depusă și o cerere de recuzare a judecătoarei, care a fost respinsă.
Avocatul a menționat că pentru faptele pentru care este judecat Vlad Pascu se poate merge pe procedura simplificată. “Am atras atenția, sunt consemnările mele în încheierea de ședință și în caietul grefierului, pe ce este încadrată fapta acum, adică ucidere din culpă pentru două persoane și vătămare corporală poate Pascu să meargă pe procedura simplificată”, a mai declarat avocatul.
Întrebat ce pedeapsă ar putea primi Vlad Pascu în aceste condiții, Adrian Cuculis a răspuns: “Aveam zece ani și vreo șase luni la care aplicați o reducere de o treime”.
El consideră că prin deciziile luate la acest termen a fost favorizat din nou Vlad Pascu. “Pe fapta pentru care este cercetat Vlad Pascu se putea merge pe procedura simplificată, dar nu fără judecarea cererii noastre. Astăzi s-a inversat procedura, adică practic iarăși cumva printr-o modalitate neînțeleasă de către mine și sunt convins că nici de către colegii mei, s-a favorizat din nou inculpatul Vlad Pascu”, a mai transmis Cuculis. El a anunțat și ce se va întâmpla la termenul următor.
“La termenul viitor toate părțile vor pune concluzii pe cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei la omor calificat cu tentativă la omor calificat”, a precizat avocatul.
Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru data de 4 aprilie.
Patriarhul Kiril îl amenință pe Pariarhul Daniel
Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu), care sprijină deschis războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, amenință Biserica Ortodoxă Română (BOR) cu „urmări grave”, după ce mai mulți preoți din R. Moldova au decis să adere la Mitropolia Basarabiei. De asemenea, reprezentanții Sinodului BORu sunt deranjați de faptul că a fost creată Biserica Ortodoxă Română în Ucraina, potrivit Rador Radio România.
Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse declară că „hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române sunt în contradicție directă cu canoanele sacre, în special 11, 12, 31 și 32 ale Sfinților Apostoli. De asemenea, au fost încălcate două canoane ale Sinodului al II-lea Ecumenic și opt canoane ale Sinodului III Ecumenic, 13 reguli ale Sinodului IV Ecumenic etc.”.
După ce și-a exprimat dezacordul puternic față de aceste rezoluții, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a avertizat că, dacă acestea vor fi puse în aplicare în continuare, consecințe grave sunt inevitabile atât pentru relațiile bilaterale ale Bisericii Ruse și Române, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.
„Clerul ortodox român reîntors la Mitropolia Basarabiei, chestiuni menționate în hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, nu a aparținut niciodată, de fapt, Patriarhiei Române. Au primit ordine sfinte de la Biserica Ortodoxă Rusă și au suferit pedepse pentru încălcarea jurământului de preot și a altor infracțiuni canonice, și deloc din cauza apartenenței la Biserica Ortodoxă Română, căreia nu pot face parte din lipsa unei scrisori de eliberare”, se arată în decizia Sinodului BORu.
Amintim că, la începutul lunii martie curent, Biserica Ortodoxă Română anunța măsuri decisive pentru a proteja statutul canonic al credincioșilor și clerului din R. Moldova și a transmis că presiunile bisericii rusești la adresa clericilor care trec la Mitropolia Basarabiei sunt lovite de nulitate.
Potrivit decizii aprobate de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prezidat la București de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cu participarea celor trei ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Petru, PS Antonie și PS Veniamin, „toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din R. Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992”.
De la declanșarea de către Federația Rusă a războiului în Ucraina, cu binecuvântarea Patriarhului Kirill de la Moscova, căruia i se spune și Mitropolia Chișinăului condusă de ÎPS Vladimir, zeci de preoți din R. Moldova au decis să adere la Mitropolia Basarabiei care aparține de Biserica Ortodoxă Română. Nemulțumită de situație, biserica lui ÎPS Vladimir îi „pedepsește” pe acești preoți, emițând ordine potrivit cărora îi „oprește de la săvârșirea celor sfinte”, invocând „neascultare și nesupunere față de biserica-mamă” rusă.
Europa Liberă: Plănuiește Iohannis o "lovitură de stat" împotriva Ursulei von der Leyen?
Unii diplomați consideră mișcarea lui Klaus Iohannis de a-și anunța candidatura la șefia NATO ca fiind "disperată" și "de ultimă instanță". Alții au fost mai degrabă nedumeriți de planul său în 10 puncte, care includea lucruri pe care alianța militară le face deja.
La Bruxelles se vorbește, de asemenea, despre o mișcare de PR și despre faptul că Iohannis candidează la funcția de secretar general al NATO - pentru care Mark Rutte are mult mai multe șanse - pentru a intra în arenă, de fapt, pentru un post în UE. După alegerile europene ar putea exista probleme pentru reconfirmarea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, iar Iohannis ar putea fi un candidat de consens, arată RFE/RL (Europa Liberă) într-un articol semnat de Rikard Jozwiak, editorul său de la Praga pentru Europa, fost corespondent la Bruxelles.
Bruxelles-ul este cuprins de febra "angajărilor" în 2024. Sunt puse la bătaie posturile de top din UE și NATO, iar Bruxelles-ul este inundat de zvonuri cu privire la persoanele care vor ocupa aceste posturi, scrie corespondentul postului de radio american.
Este vorba de patru mari posturi politice. În UE, se caută candidați pentru președinția Comisiei Europene și cea a Consiliului European, ocupate în prezent de Ursula von der Leyen și, respectiv, Charles Michel, precum și pentru postul de șef al politicii externe a blocului, deținut de Josep Borrell în ultimii cinci ani. Însă în capitala belgiană, și Jens Stoltenberg părăsește postul de secretar general al NATO, după un deceniu la conducere. Președintele României, Klaus Iohannis, și-a aruncat pălăria în ring pentru acest post și ar putea fi timpul ca un est-european să preia conducerea.
Cele două summituri ale UE din iunie, programate deja pentru 17 și 27 iunie, la care vor participa cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE, vor decide cele trei posturi în cadrul unor negocieri cu ușile închise. Este un puzzle complicat în care vor fi selectați candidați care reflectă un echilibru între gen, afiliere politică (adesea împărțită între partide politice paneuropene reprezentând centru-dreapta, centru-stânga și liberalii) și geografie, chiar dacă busola statelor membre ale UE este uneori neclară, arată jurnalistul RFE/RL.
Președintele Comisiei Europene provine, de obicei, din grupul politic care obține cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare care au loc în întregul bloc comunitar la 6-9 iunie. În ultimele patru scrutine, acesta a fost Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, iar sondajele indică faptul că și de data aceasta va câștiga. Candidatul lor principal, încoronat la congresul PPE de la București de săptămâna trecută, este Ursula von der Leyen. Logica ar dicta că ea este o candidată sigură pentru încă cinci ani la conducerea Comisiei Europene.
Un estic la NATO
Pe hârtie, conducerea NATO este separată de posturile din UE. Dar, având în vedere că 23 din cele 27 de state membre ale UE aparțin, de asemenea, alianței militare și că secretarul general al NATO ar trebui să fie european, cele două organizații pescuiesc, în esență, în același bazin de talente, scrie Rikard Jozwiak.
Surse din cadrul NATO spun că doresc ca decizia să fie luată în aprilie, cu mult înainte de summitul NATO de la Washington din iulie și, în mod crucial, cu mult înainte ca procesul să devină "prea încurcat" în calendarul de recrutare al UE.
Cu doar câteva săptămâni în urmă, Germania, Franța, Regatul Unit și Statele Unite (cunoscute colectiv sub numele de "Cvartet"), precum și până la 17 alte țări, în mare parte din Occident, s-au raliat în spatele premierului olandez demisionar Mark Rutte. Considerat de încredere, cu multă experiență, apreciat la Washington și renumit pentru faptul că a știut să se descurce cu fostul președinte american Donald Trump, el părea o alegere decentă, deși poate neinspirată.
Candidatura lui Iohannis ar putea reprezenta o schimbare binevenită: să se audă vocea Europei de Est, și nu doar a celei de Vest, arată articolul publicat de Europa Liberă. "Estul", aici, este departe de a fi un concept geografic sau politic coerent, dar acoperă țările din fostul bloc sovietic sau din fosta Iugoslavie care au aderat la UE (și la NATO) în ultimii 25 de ani: Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia (și, în plus pentru NATO, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord) - precizează jurnalistul. Niciun secretar general al NATO nu a provenit vreodată din vreuna dintre aceste țări.
În 2019, când UE i-a ales ultima dată pe cei trei șefi ai săi, flancul estic a fost complet ignorat. De fapt, singurul "estic" care a ocupat vreodată o poziție înaltă la Bruxelles a fost actualul premier polonez Donald Tusk, care a fost președinte al Consiliului European între 2014 și 2019.
Nedumeriri
Au existat deja trei secretari generali olandezi ai NATO. Olanda cu greu a ajuns la cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv al NATO de peste un deceniu și un lucru pe care multe țări estice, inclusiv România lui Iohannis, l-au reușit.
Rutte, deși a susținut Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, este considerat un "moale" în privința Rusiei. Sprijinul său pentru proiectul Nordstream 2 al Gazprom este un exemplu în acest sens. Mulți estici, pe de altă parte, avertizau de mult timp asupra pericolului unui Kremlin beligerant. Acum, s-a dovedit că aveau dreptate.
Surse din NATO spun însă că sunt de părere că Rutte va câștiga totuși competiția. Este greu de ocolit "Cvartetul", iar aceștia nu par să se clintească. Unii consideră mișcarea lui Iohannis ca fiind "disperată" și "de ultimă instanță" și a alimentat temerile că procesul de selecție s-ar putea prelungi luni de zile.
Alții au fost mai degrabă nedumeriți de planul său în 10 puncte - prezentat în Politico pe 13 martie - care includea lucruri pe care alianța militară le face deja.
Unii diplomați din țările estice spun că nu au nicio părere despre niciunul dintre candidați. Întrebarea care se pune în cele din urmă este dacă Iohannis și-a sondat popularitatea înainte de a se angaja să candideze, notează jurnalistul de la Europa Liberă.
Alți doi factori
Primul dintre ceilalți doi factori importanți este unanimitatea. Toți cei 32 de aliați din NATO trebuie să fie de acord. Ungaria a indicat deja că este împotriva lui Rutte, mai ales după nenumăratele certuri între Haga și Budapesta pe tema statului de drept.
Turcia nu și-a exprimat o preferință, dar Ankara a avut propriile sale probleme cu Rutte, în special din cauza eforturilor turcilor de acum câțiva ani de a organiza mitinguri politice în Olanda, ceea ce a dus la anularea vizitei oficialilor turci.
"Turcia și Ungaria au arătat, odată cu aderarea Suediei la NATO, că sunt dispuse să facă eforturi suplimentare și chiar mai mult pentru a obține ceea ce vor", i-a declarat recent un oficial NATO corespondentului RFE/RL. Dar oare pe Iohannis îl vor sau pe oricine altcineva în afară de Rutte? Sau ar putea acest lucru să pregătească terenul pentru un candidat de rezervă care încă nu a fost dezvăluit? O mișcare de PR pentru Iohannis? - se întreabă jurnalistul.
El spune că la Bruxelles se vorbește, de asemenea, despre faptul că Iohannis candidează la funcția de secretar general al NATO pentru a intra în arena pentru un post în UE.
Ca și Von der Leyen, Iohannis aparține PPE. Dacă va obține președinția Comisiei, este puțin probabil ca un alt candidat PPE să obțină altceva. Centru-stânga (numit S&D în Europa) va termina probabil pe locul al doilea la alegerile pentru Parlamentul European și va cere postul de președinte al Consiliului European sau cel de șef al politicii externe. Liberalii (Renew) sau grupul conservator și eurosceptic ECR ar putea, de asemenea, să-și adjudece poziții în funcție de votul din iunie.
Majoritatea celorlalți estici care ar putea să candideze pentru posturi în UE aparțin, de asemenea, PPE. Este vorba de premierul croat Andrej Plenkovic, de directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva (Bulgaria), de ministrul polonez de externe Radek Sikorski și de omologii săi lituanian și leton, Gabrielius Landsbergis și, respectiv, Krisjanis Karins.
În afara PPE, o avem pe premierul estonian Kaja Kallas, aparținând liberalilor, care ar putea avea însă rezultate catastrofale la alegerile europene. Kallas pare să fie trecută cu vederea pentru postul din NATO, cel puțin pentru moment - potrivit RFE/RL. Apoi, la Bruxelles, îi mai avem pe Miroslav Lajcak și Maros Sefcovic, dar amândoi sunt asociați cu premierul slovac Robet Fico, al cărui partid a fost suspendat de grupul S&D, de centru-stânga, din cauza poziției sale pro-Moscova.
“Lovitura de stat” a lui Iohannis
În aceste condiții, jurnalistul Rikard Jozwiak își pune întrebarea: Plănuiește Iohannis o "lovitură de stat" împotriva Ursulei von der Leyen? Ea este considerată în general un președinte de succes al Comisiei, mai ales în ceea ce privește sprijinul său ferm pentru Kiev. Dar oamenii de la Bruxelles au, de asemenea, câteva lucruri negative de spus despre ea. Unele state membre sunt îngrijorate că a făcut Comisia Europeană prea puternică și că o conduce cu o mână de fier, fără a-i lăsa pe ceilalți comisari să strălucească.
Apoi, există și problema cu Parlamentul European. Candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei Europene trebuie să fie aprobat de o majoritate de membri ai parlamentului. Data trecută, Ursula von der Leyen a trecut la limită, cu opt voturi. S-ar putea să fie și mai strâns de data aceasta. Poate că asta înseamnă că este timpul pentru un candidat de consens? Poate că acest candidat ar putea fi Iohannis, conchide jurnalistul de la Radio Europa Liberă.
Un articol publicat miercuri de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung pe tema candidaturii lui Iohannis la NATO menționa, de asemenea, că președintele român spera anul trecut să devină viitorul președinte al Comisiei Europene.
Neamț: Trei femei, inculpate într-un dosar care vizează reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri
Trei femei din județul Neamț sunt inculpate într-un dosar penal ce vizează reconstituirea dreptului de proprietate. Una dintre ele este funcționar în Prefectura Neamț, iar alta membru în Comisia locală de fond funciar Dumbrava Roșie. Angajata Prefecturii a pretins 10.000 de lei de la o persoană în legătură cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri. A treia femeie este cercetată pentru că a oferit mită. ”Astfel, în perioada octombrie 2023 – ianuarie 2024, una dintre persoanele inculpate, funcționar public în cadrul Instituției Prefectului Județului Neamț – Serviciul Control Legalității Actelor Contencios Administrativ și Procese Electorale - Compartiment Fond Funciar, a pretins suma de 10.000 de lei de la o persoană suspect în cauză iar, ulterior, a primit suma de 1.500 de lei de la același suspect, în legătură cu o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri depusă la Primăria comunei Dumbrava Roșie, județul Neamț”, a transmis, joi, Direcția Generală Anticorupție.
Sursa citată a precizat că, în 04.01.2024, o altă persoană inculpată, membru în Comisia locală de fond funciar Dumbrava Roșie, a primit suma de 1.000 lei de la cea de-a treia inculpată, persoană fără calitate specială, în legătură cu obținerea titlului de proprietate asupra unei suprafețe de teren de pe raza comunei Dumbrava Roșie. ”Primele două inculpate au fost reținute pentru o perioadă de 24 de ore, la data de 12.03.2024 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, iar în ziua de 13.03.2024 au fost propuse judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Neamț cu luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile. În consecință, instanța a decis pentru ambele inculpate, măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile”, a mai transmis DGA:
Cea de-a treia femeie – care a oferit mită - a fost reținută pentru o perioadă de 24 de ore, iar apoi s-a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. În aceeași cauză este vizat un bărbat, reținut pentru o perioadă de 24 de ore la data de 13.03.2024 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de dare de mită, întrucât l-a determinat pe un alt suspect să remită inculpatei funcționar public în cadrul Prefecturii Neamț, suma de 1.500 de lei.
Siegfried Mureșan (PNL): George Simion s-a întâlnit cu Liviu Dragnea al Poloniei
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan afirmă, joi, că liderul AUR George Simion s-a întâlnit cu Liviu Dragnea al Poloniei, la Varșovia, Jarosław Kaczyński, despre care spune că este ”atacatorul statului de drept din Polonia”. ”Aflat la Varșovia, George Simion s-a întâlnit cu Jarosław Kaczyński, atacatorul statului de drept din Polonia, cel în timpul căruia Polonia a avut blocate 136,3 miliarde de euro în fonduri europene”, spune Siegfried Mureșan pe Facebook.
”A atacat justiția, a redus la tăcere presa independentă, a izolat Polonia de toată lumea liberă, a stat la braț cu Viktor Orbán și a făcut toate jocurile lui Putin. Cine se aseamănă se adună”, mai spune Mureșan.
Un român judecat la Paris pentru că și-a obligat fratele vitreg minor să fure
Un român, Marius I., în vârstă de 41 de ani, este judecat începând de miercuri la Paris cu privire la ”trafic de persoane”, acuzat de faptul că și-a obligat fratele vitreg, adolescent, să își petreacă tot timpul furând, acuzații pe care le contestă.
”Eu sunt un nevinovat în închisoare”, a declarat bărbatul, care vorbește doar română, la o Curtea Penală departamentală . Fratele său vitreg mai mic, ”Adrian”, un nume schimbat, care are în prezent vârsta de aproape 19 ani, prezent la audieri, îl acuză de faptul că l-a exploatat obligându-l să jefuiască clienți ai unor bănci la momentul retragerii banilor din bancomat. Potrivit tânărului, aceste fapte au început pe când avea vârsta de 12 ani. Sub amenințarea bătăii, el era obligat să desfășoare această activitate timp de șase zile pe săptămână, marțea fiind singura zi de ”odihnă”.
Adrian, partea civilă în acest proces, încarcerat cu privire la furturi, îl acuză de același fapte pe tatăl lor, în vârstă de 59 de ani. Acesta din urmă se află în România, iar pe numele său a fost emis un mandat de căutare.
Condamnat în 2019 la Bobigny cu privire la fapte asemănătoare împotriva uneia dintre nurorile sale, tatăl urma să fie judecat inițial în absență alături de fiul său Marius I. Însă, din motive legate de procedură, procesul acestuia a fost amânat miercuri la o dată ulterioară, la o Curte cu Jurați.
Alt membru al familiei - un frate al lui Adrian și un frate vitreg al lui Ion -, în vârstă de 21 de ani, a recunoscut miercuri în cursul audierilor că obișnuia să fure împreună cu Adrian, sub influența drogurilor și la ordinul ”șefilor de tabără”. Însă tatăl său și Marius I. nu erau unii dintre acești șefi, a dat el asigurări prin viceoconferință din închisoarea în care ispășește o pedeapsă la trei ani de închisoare cu privire la furt.
La începutul lui 2021, Marius și tatăl său au fost văzuți de către anchetatori trezindu-l pe Adrian în rulota acestuia, în mod vizibil cu scopul de a-l incita la furt, a declarat un polițist din cadrul Brigăzii de Protecția a Minorilor, susținându-și spusele cu fotografii. ”Simțeam că lui Adrian îi era greu să-și denunțe familia, însă și-a menținut declarațiile”, a declarat anchetatorul.
Acuzatul - care a trăit în Anglia, Spania și în tabere improvizate în Île-de-France - este încarcerat din martie 2022. El susține că a trăit adunând fier vechi și cerșind. Însă a dat adesea răspunsuri vagi atunci când completul a încercat să-i refacă parcursul. Marius I. riscă zece ani de închisoare.
București: Bărbat de 71 de ani, cercetat după ce a ademenit și ucis pisica unui vecin
Un bărbat de 71 de ani din București este cercetat sub control judiciar după ce, în urma unor conflicte cu un vecin, a ademenit și a ucis pisica acestuia, lovind-o de ciment și apoi abandonând-o pe șosea. Poliția Capitalei a anunțat, miercuri, că polițiștii de la Serviciul pentru Protecția Animalelor au reținut un bărbat în vârstă de 71 de ani, cercetat într-un dosar penal privind uciderea animalelor cu ințenție.
Ancheta a început după ce, în 10 martie, Serviciul pentru Protecția Animalelor a fost sesizat de către o persoană despre faptul că vecinul i-ar fi ucis pisica, apoi ar fi aruncat trupul neînsuflețit al animalului pe carosabil. Polițiștii care au ajuns acolo au constatat că sesizarea se confirmă, persoana bănuită de comiterea faptei fiind un bărbat în vârstă de 71 de ani. De asemenea, a fost efectuată cercetarea la fața locului, trupul neînsuflețit al animalului fiind ridicat și transportat la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală pentru necropsie.
Astfel, a fost emisă ordonanța pentru efectuarea în continuare a urmăririi penale față de bărbat, el fiind reținut pentru 24 de ore. Ulterior, față de acesta, magistrații au dispus măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.
Polițiștii Serviciului pentru Protecția Animalelor reamintesc cetățenilor că relele tratamente și cruzimile aplicate animalelor se pedepsesc inclusiv cu închisoarea.
Potrivit unor surse judiciare, cei doi vecini au mai avut conflicte. De altfel, în ziua anterioară incidentului, suspectul ar fi lăsat pe masă pulpe de pui, iar pisica a mâncat una. Ca urmare, el a ademenit-o cu o altă pulpă, a prins-o și a lovit-o de ciment, provocându-i leziuni la cap. Ulterior, el a abandonat-o pe șosea, fiind găsită de stăpâni a doua zi.
Percheziții după o bătaie la rândul unei case de marcat
Polițiștii din Ploiești au efectuat, joi, cinci percheziții domiciliare într-un dosar de lovire sau alte violențe, faptele fiind comise pe fondul unui conflict legat de nepăstrarea rândului la casa de marcat a unui magazin.
Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, descinderile au avut loc la domiciliile a doi tineri de 17, respectiv 20 de ani, implicați într-o agresiune care a avut loc în cursul lunii februarie.
"În fapt, la data de 19 februarie, în jurul orei 01,00, aflându-se în fața unei societăți de alimentație publică din municipiul Ploiești, un bărbat de 31 de ani din municipiu ar fi fost agresat de cei doi bănuiți, în urma unui conflict verbal, generat de faptul că aceștia din urmă nu ar fi păstrat rândul", arată sursa citată. Două persoane au fost duse la audieri.
