MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Socrii primarului din Baia Mare, cu cătușe la mâini
„N-au făcut-o în numele meu”, se apără Cherecheș, după ce părinții soției sale au incercat să mituiască o judecătoare din dosarul în care a fost condamnat la închisoare
Soacra și socrul primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, au fost reținuți pentru 24 de ore, joi, de procurorii DNA. Soacra edilului ar fi fost prinsă în flagrant, miercuri după amiază, la Cluj, în timp ce intermedia o mită pentru judecătoarea care urma să pronunțe sentința definitivă într-un dosar de corupție pe data de 24 noiembrie la Curtea de Apel Cluj.
Ea i-ar fi dat mamei unei judecătoare 50.000 de euro, pentru o sentință mai blândă în dosarul edilului. ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data 09 noiembrie 2023, a doi inculpați (soț și soție), în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la dare de mită”, a anunțat joi DNA, referitor la cazul socrilor primarului Cherecheș.
Conform anchetatorilor, în data de 25 octombrie 2023, în contextul în care un afin al lor era judecat într-un dosar de corupție, aflat în faza apelului, ”inculpata ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), ruda unuia dintre judecătorii din complet, și s-ar fi oferit să achiziționeze o afacere pe care aceasta din urmă o deținea pe raza județului Mureș cu o sumă cuprinsă între 50.000 – 100.000 euro, indicând totodată și posibilitatea remiterii unor alte foloase necuvenite”. Această “ofertă” inițială ar fi fost valabilă doar în condițiile în care magistratul respectiv ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă (soluție mai blândă) în cauza în care afinul inculpatei ar fi fost judecat pentru săvârșirea unor presupuse infracțiuni de corupție.
”Ulterior, la data de 06 noiembrie 2023, inculpata ar fi promis judecătorului, prin intermediul aceluiași martor, suma de 50.000 euro, reprezentând un avans dintr-o sumă care nu a fost cuantificată până în prezent, restul banilor urmând a fi remiși după data când instanța de judecată ar fi urmat să pronunțe în cauza respectivă o soluție de achitare. În contextul menționat mai sus, în data de 08 noiembrie 2023, într-un restaurant de pe raza municipiului Cluj – Napoca, inculpata ar fi remis martorului avansul de 50.000 euro promis, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante”. În demersurile sale, soacra lui Cherecheș ar fi fost ajutată de soțul său atât moral, cât și material, acesta din urmă asigurându-i soției sale transportul atât în vederea “rezolvării problemei” la Baia Mare, cât și ulterior, la remiterea sumei de 50.000 euro, rezultă din comunicatul DNA.
În acest dosar, Cherecheș a fost condamnat, în 2022, de Tribunalul Cluj, la 5 ani de închisoare pentru luare de mită, precum și interzicerea unor drepturi, între care și cel de a ocupa funcția de primar. Decizia nu este definitivă, iar în 19 octombrie Curtea de Apel Cluj a amânat pronunțarea. ”Habar n-am despre ce e vorba. Deci mi se pare o prostie... Dacă a făcut așa ceva, oricum n-a făcut-o în numele meu, să i se aplice prevederile legale, cât de drastice, că lucrurile astea mi se par niște cretinități. Mi se pare o chestie care un om normal n-are cum să o facă, adică trebuie să fii tâmpit... Lăsați-mă să vorbesc cu nevastă-mea să văd despre ce e vorba... acum am aflat, de două minute (...) cu soacra n-am vorbit... de când m-am însurat. Că n-am vreme, stă în alt oraș, nu stă în Baia Mare”, a declarat, pentru Antena 3, Cătălin Cherecheș. Întrebat dacă știa că soacra sa o cunoaște pe mama judecătoarei din dosarul său, Cherecheș a replicat: ”Da de unde să știu eu că o cunoaște, că trebuia să îmi spună și mie că o cunoaște”. ”Hărnicii din astea de doi lei mi se par, o dată, în defavoarea mea, pe de altă parte nu e exclus să fie vreo manevră din asta...chiar intenționat făcută, chiar și de soacră, dacă așa a fost...”, a afirmat el. Întrebat de ce ar face soacra sa așa ceva intenționat, el a răspuns: ”Nu știu, eu nu cred decât în mama și în Dumnezeu, că tata a murit”.
Românii cu dublă cetățenie aduși din Gaza, intervievați de SRI
Președintele comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteș, a declarat miercuri că SRI face interviuri de securitate în cazul cetățenilor români cu dublă cetățenie care vin din Fâșia Gaza, pentru a preîntâmpina intrarea în țară de elemente teroriste, relatează news.ro. 93 de persoane au ajuns miercuri seară țară, după ce chiar premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat în Egipt pentru a-i întâmpina pe românii cu dublă cetățenie care au solicitat evacuarea din Gaza.
Ioan Chirteș, președintele comisiei de control al SRI a declarat în emisiunea România Politică, de la Prima News, că marți, în ședința comisiei de control a activității SRI a fost audiată conducerea Serviciului cu privire la acest conflict nou apărut între Israel și Hamas. ”Am discutat despre cetățenii de origine română blocați în Fâșia Gaza și în mod firesc am întrebat despre modalitatea în care vor ei să fie repatriați. Este vorba de cei cu cetățenie dublă, română și palestiniană și din explicațiile care ne-au fost oferite, există procedural acele interviuri de securitate care se fac prima dată la ieșirea din Fâșia Gaza, de către Egipt, după care se vor face și la venirea în țară”, a spus președintele comisiei parlamentare de control citat de news.ro. Senatorul PNL a precizat că aceste interviuri la sosirea în țară se fac pentru a preîntâmpina intrarea în țară de elemente teroriste.
Chirteș a explicat că, în timpul unui conflict sau a unei migrații în caz de război, se pot strecura și elemente care nu sunt tocmai prietene cu statul român. Despre ce se întâmplă în cazul descoperirii de astfel de persoane, Ioan Chirțeș a precizat că există proceduri standard, astfel că acele elemente considerate teroriste sau care pot crea amenințări teroriste sunt
Un vice PNL nu exclude o colaborare cu polul de dreapta format din USR, PMP și Forța Dreptei
Vicepreședintele PNL Gheorghe Falcă nu exclude o colaborare a formațiunii liberale cu viitorul pol de dreapta format din USR, PMP și Forța Dreptei.
Gheorghe Falcă spune că decizia PNL de a merge separat de PSD la alegerile din 2024 "e o decizie definitivă, dar asta nu înseamnă că după europarlamentare nu poți să ai o nouă analiză și o nouă deschidere, pentru că cred că este nevoie ca forțele de dreapta să fie mult mai unite, să coopereze mult mai bine, astfel încât candidatul tău să câștige alegerile prezidențiale".
Întrebat dacă se referă la viitorul pol de dreapta format din USR, PMP și Forța Dreptei, vicepreședintele PNL a răspuns: "Da, posibil să existe o colaborare cu ei după europarlamentare. Vom vedea în funcție de rezultatul pe care-l avem, vom vedea în funcție de candidatul pe care-l avem la funcția de președinte, de modul în care știm să ne apropiem din punct de vedere politic, dar toate aceste lucruri vor fi decise după alegerile europarlamentare". Gheorghe Falcă a arătat că ”nu va fi ușor să câștigi Președinția României în 2024 și dacă vrem să atingem acest obiectiv, ai nevoie de colaborări”.
O rachetă rusă a lovit o navă civilă în Marea Neagră
O rachetă rusă a avariat o navă civilă sub pavilion liberian care intra într-un port din Marea Neagră, în regiunea Odesa, provocând moartea unei persoane și rănirea a patru. "Racheta a lovit suprastructura unei nave civile sub pavilion liberian, în momentul intrării acesteia în port", a declarat Comandamentul militar din sudul Ucrainei pe Telegram. Potrivit Comandamentului, o persoană a fost ucisă, iar trei membri ai echipajului, cetățeni din Filipine, și un angajat al portului au fost răniți.
Nava urma să transporte minereu de fier către China, a declarat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. Yoruk Isik, șeful firmei de consultanță Bosphorus Observer, a identificat nava ca fiind Kmax Ruler, de 92.000 dwt. El a declarat pentru Reuters că nava se afla în portul Pivdenni încărcând fier când a fost lovită. Pilotul ucrainean aflat la bord a fost ucis și "câțiva" membri ai echipajului au murit sau au fost răniți, a spus el. După ce s-a retras din acordul mediat de ONU care garanta transportul în siguranță al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, Rusia a atacat în mod repetat infrastructura portuară ucraineană. Kubrakov a precizat că Rusia a efectuat 21 de atacuri țintite asupra infrastructurii portuare după retragerea din acord. "În acest timp, țara teroristă a avariat peste 160 de instalații de infrastructură și 122 de vehicule", a precizat el pe Facebook.
Dubla crimă din Onești: Șeful SIAS anchetat pentru abuz în serviciu
Curtea de Apel Bacău a desființat soluția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care procurorul care anchetează moartea a doi muncitori, uciși într-un apartament din Onești, a dispus clasarea în cazul șefului Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) din cadrul Poliției Române, Alexandru Scurtu. Conform deciziei definitive a magistraților din Bacău, dosarul va ajunge din nou la procurorul de caz pentru ca acesta să pună în mișcare acțiunea penală față de Alexandru Scurtu, suspect de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Rudele celor doi muncitori uciși într-un apartament din Onești, în anul 2021, fără ca forțele speciale din cadrul Poliției să intervină la timp, au contestat în instanță decizia procurorului de caz de a clasa cauza în ceea ce îl privește pe șeful SIAS, care a avut inițial calitatea de suspect în dosar, el fiind cercetat pentru abuz în serviciu. Miercuri, Curtea de Apel Bacău a decis că Scurtu trebuie urmărit penal în acest dosar. Același document arată că rudele muncitorilor uciși au contestat și clasarea acțiunii penale față de alte trei persoane care au avut calitatea de suspect pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, contestația fiindu-le respinsă ca nefondată. Decizia Curții de Apel Bacău este definitivă.
„Practic Alexandru Scurtu este inculpat în dosar prin decizia instanței de judecată cu privire la intervenția trupelor speciale în cazul uciderii muncitorilor din apartamentul din Onești. Plângerea formulată de către noi în cauză a vizat lipsa totala de coerență în ceea ce privește motivarea procurorului Iacob cu privire la intervenția SIAS în acest caz. Scurtu Alexandru urmează și trebuie să fie din acest moment si suspendat din funcție”, a transmis avocatul rudelor muncitorilor uciși, Adrian Cuculis.
În aprilie 2021, doi muncitori care făceau lucrări de renovare într-un apartament din Onești au fost uciși de către fostul proprietar, Gheorghe Moroșan, care considera că apartamentul încă îi aparține. El și-a planificat crima și a vrut ca totul să fie public, au concluzionat procurorii. Încă dinainte de a ajunge la apartament, el a cerut soției să ia legătura cu o televiziune locală - lucru pe care aceasta l-a și făcut – dar și să transmită live, pe Facebook, ceea ce s-a întâmplat după ce i-a luat ostatici pe cei doi muncitori. Pe parcursul celor cinci ore în care i-a ținut pe muncitori ostatici, înainte de a-i ucide, Gheorghe Moroșan a cerut insistent să discute cu ministrul Justiției și cu cel de Interne, dar a cerut și ca la fața locului să vină reprezentanți ai presei. În apriie anul acesta, Moroșan a fost condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare, prin decizie a Curții de Apel Bacău, care a stabilit despăgubiri de 2 milioane de euro. Soția sa, Aurelea Moroșan, a fost condamnată la 12 ani de închisoare pentru două infracțiuni de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal.
Elena Udrea și Ioana Băsescu n-au scăpat de dosarul penal privind campania din 2009
ICCJ a admis cererea DNA de recurs în casație împotriva deciziei de încetare a procesului penal în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, în care au fost judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu. Procesul încetase ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 11 iulie încetarea procesului penal față de Elena Udrea, fost ministru al Turismului, pentru două infracțiuni de instigare la luare de mită și cinci infracțiuni de spălare a banilor, și față de Ioana Băsescu, pentru instigare la delapidare și două infracțiuni de spălare a banilor, în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Decizia instanței a venit ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, hotărârea fiind definitivă.
În schimb, instanța a menținut atunci dispoziția de obligare în solidar a inculpaților Ioan Silviu Wagner și Ioana Băsescu la plata sumei de 119.000 de lei, către partea civilă S.C. OIL TERMINAL S.A., precum și dispoziția de confiscare specială de la Elena Udrea a sumelor de 691.029,63 lei, 918.864 lei și de 305.118 lei. Totodată, ICCJ a menținut măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
