MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: George Friedman, despre România: Ați fost obișnuiți să gândiți în termeni de alianțe
SUA nu ar răspunde la un atac al Rusiei, susține cunoscutul analist
România a fost obișnuită să gândească în termeni de structuri și alianțe, dar trebuie să ia în considerare și o politică independentă, este de părere analistul George Friedman președinte și fondator al Geopolical Futures, care a participat la sfârșitul acestei săptămâni la o conferință internațională găzduită de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. “România este acum într-o poziție în care trebuie să ia în considerare ceea ce mulți de aici nu prea vor să înțeleagă: o politică independentă a României. Știu că nu așa ați fost obișnuiți să gândiți, ci în termeni de structuri de alianțe, dar vă pot asigura că nu există niciuna”, a spus Friedman. De asemenea, Friedman a mai subliniat că România trebuie să aibă o „armată pe măsură” pentru a fi parte a unei alianțe militare pe care să se bazeze, iar dacă vrea să conteze pe alianțe politice să își trimită politicienii “să lupte pe front”.Vorbind în contextul asigurării unui mediu de securitate în zona Mării Negre, președintele Geopolitical Futures a spus că ne aflăm în situația în care, pentru a descifra zona, trebuie înțeles că „nu există nicio soluție definitivă”, pentru că nici problema „nu e foarte clară”, existând doar “probleme potențiale”. Evaluând regiunea Mării Negre, George Friedman a spus că nu vrea să vorbească despre politică, ci mai degrabă să încerce să înțeleagă realitatea acestui areal, pornind de la “considerațiile generale” dar și de la cele care țin de actorii –state implicate, ca Rusia, Statele Unite, Turcia. “Mental, înțeleg motivațiile lor, dar nu înțelegem ce se întâmplă și pentru aceasta trebuie să înțelegem forțele care conduc aceste țări și să înțelegem procesul general din sistemul global, care se află în plină desfășurare”, a argumentat Friedman.
România “o națiune puternică”
El a evocat perioada august-septembrie 2008, respectiv “invadarea” Georgiei de către Federația Rusă :“Rusia a invadat Georgia și a demonstrat că: în primul rând, Rusia ar putea sa invadeze pe cineva și în al doilea rând, dacă ar invada pe cineva care este aliat cu Statele Unite, Statele Unite nu ar putea răspunde”. “Pe 15 septembrie, Lehman Brothers s-a prăbușit, și a apărut o criza care continuă să transforme lumea în fiecare zi .După aceea, Uniunea Europeană nu a mai fost niciodată ca înainte (...) China astăzi este dictatura ce se lupta cu o anumită criză financiară ce nu poate fi ținută sub control. Rusia este ceea ce s-a întâmplat în august 2008, dar și victima crizei economice care a creat o criză internă mult mai semnificativă decât ce s-a întâmplat. Criza a creat o diviziune socială în SUA, care a împărțit țara într-un mod atat de profund încât persoana care a fost aleasă a fost foarte diferită. Cine a cauzat invadarea Georgiei de către Rusia? Cine a declanșat criza financiara din 2008?”, a continuat Friedman.Despre Federația Rusă, George Friedman a mai spus, într-un interviu acordat pentru Monitorul Apărării și Securității, că face parte dintr-o nouă realitate, unde este “un anume tip de putere”.Revenind la România, care reprezintă “o națiune puternică, localizată într-o zonă foarte strategică”, Friedman a remarcat faptul că țara noastră își dorește ca Statele Unite să aibă o politică foarte bine pusă la punct pentru Marea Neagră.
Toader: ”Orice decizie CCR produce efecte juridice”
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, spune că ”orice decizie CCR produce efecte juridice” și face referire la Decizia 136 din 20 martie 2018 care vizează modificarea legii de funcționare a Curții Constituționale. Întrucât parte dintre modificări au fost declarate neconstituționale, Tudorel Toader afirmă că ”legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective”. În consecință, până la adoptarea și intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare.Precizările ministului Justiției vin după ce G4Media.ro a publicat un material în care afirmă că unul dintre judecătorii CCR, Petre Lăzăroiu, se află în funcție de 10 ani, în condițiile în care Constituția prevede că mandatele sunt de 9 ani.Tudorel Toader a postat, sâmbătă, un mesaj pe Facebook intitulat ”Orice decizie CCR produce efecte juridice” și face referire la Decizia 136 din 20 martie 2018. ”Nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituționale, legiuitorul să eludeze o interdicție de natură constituțională. Mai mult, acesta are obligația de a elimina din dreptul pozitiv soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională, precum cea care se regăsește în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată» a fost pronunțată în controlul de constituționalitate a priori, preventiv, înainte de promulgare. Efectele deciziei – legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale”, scrie Tudorel Toader. Potrivit acestuia, legea pentru modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se află în procedura de reexaminare pentru punerea în acord cu decizia Curții Constituționale, fiind trimisă în data de 23 mai 2018 la Senat. ”Prin urmare, Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale nu a făcut obiectul controlului de constituționalitate, aceasta putând fi contestată numai în temeiul și în condițiile prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție. Legea nr.47/1992, în integralitatea ei, se bucură în continuare de prezumția de constituționalitate, care se atașează oricărui act de reglementare ce face parte din dreptul pozitiv”, mai scrie Toader pe Facebook. Ministrul Justiției afirmă că ”procedura constituțională și legală este în curs, iar până la adoptarea și intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare”.G4Media.ro a publicat, vineri, un material în care afimă că unul dintre judecătorii CCR, Petre Lăzăroiu, se află în funcție de 10 ani, în condițiile în care în Constituția prevede că mandatele sunt de 9 ani și afirmă că CCR ”funcționează de două luni încălcându-și propria jurisprudență și, implicit, Constituția”. Potrivit sursei citate, doi judecători au avut, de-a lungul timpului, mandate la CCR mai mari decât se prevede în Constituție, cel de-al doilea fiind Todorel Toader.
România,”cea mai puțin remarcată destinație de vacanță a Europei”
n publicație The Spectator a publicat un articol elogios la adresa țării noastre
România este "una dintre cele mai puțin remarcate - dacă nu chiar cea mai puțin remarcată - destinații de vacanță ale Europei", fiind un loc care "are absolut tot" pentru a fi pe placul turiștilor, afirmă un jurnalist britanic după o vizită în țara noastră, autorul unui articol publicat în ediția online a revistei The Spectator.Articolul, apărut pe 30 mai pe site-ul prestigioasei publicații britanice The Spectator, în secțiunea "Life", cu titlul "Romania: Europe's most overlooked holiday destination", prezintă impresiile de călătorie ale jurnalistului Stephen McGrath, care a vizitat mai multe zone din România, inclusiv Gura Portiței, Sibiu, Șuior și Săpânța. "România este una dintre cele mai puțin remarcate - dacă nu chiar cea mai puțin remarcată - destinații de vacanță ale Europei. O analiză rapidă a suprafeței țării dezvăluie faptul că aceasta reprezintă un loc care are absolut tot pentru a fi pe placul turiștilor. De la zone sălbatice virgine la castele multiseculare, de la piste de schi pitorești la plaje liniștite cu nisip fin, de la o industrie înfloritoare a vinurilor și a berii artizanale la orașe la fel de vibrante ca echivalentele lor occidentale", afirmă Stephen McGrath în debutul acestui articol.Jurnalistul a remarcat că deși "zone întinse din România se modernizează, cultura ei rurală distinctă continuă să existe" și "multe preparate culinare native merită să fie încercate". Potrivit jurnalistului britanic, "dacă Ministerul Turismului din România începe să se organizeze și să acționeze într-un mod eficient, această țară ar putea să ajungă să ocupe o poziție mult mai înaltă în listele cu obiective de vizitat întocmite de mulți dintre turiști".Gura Portiței reprezintă "o evadare idilică", notează Stephen McGrath: "Litoralul românesc de la Marea Neagră are o lungime de aproximativ 273 de kilometri, însă Insula Portiței, o mică insulă de nisip la marginea Deltei Dunării - o vastă rezervație a biosferei, amenajată acolo unde fluviul se întâlnește cu marea, după ce a străbătut jumătate din Europa - oferă vizitatorilor o lume complet izolată de agitația vieții în orașe". El a remarcat și faptul că spațiile de cazare sunt "convenabile și în general adecvate", iar zona reprezintă "un loc ce merită vizitat pentru priveliștile sale uluitoare cu peisaje naturale, preparatele delicioase pe bază de pește și plimbările cu ambarcațiuni, care operează cu regularitate și sunt amuzante". După o vizită în Sibiu, Stephen McGrath afirmă că această localitate este "un oraș încântător, în care abundă cultura". "Identitatea urbană a României nu stă doar în acea mare de blocuri comuniste, gri și lipsite de elemente culturale. Ele există, desigur, și chiar în număr mare, însă există și multe orașe - mai ales în centrul țării - care promovează în bună măsură o perioadă impresionantă din istoria arhitecturii. În Sibiu, un mic oraș din centrul României, arhitectura distinctă a sașilor transilvăneni - poate fi observată cel mai bine", a adăugat jurnalistul britanic.De asemenea, Stephen McGrath a lăudat și gastronomia românească, declarându-se încântat de sarmale, specialitățile din carne de porc și de pește, mămăligă și mujdei. El a lăudat și băturile din țara noastră, în special țuica și vinurile românești Fetească Neagră și Negru de Drăgășani.Despre stațiunea de schi Șuior din Munții Gutâi din Maramureș, jurnalistul a spus că aceasta este "un tărâm de care timpul a uitat".
Munții și natura, "probabil cel mai mare dar al României"
Deținând cea mai mare parte a pădurilor virgine rămase în Europa, în care trăiesc urși, lupi, râși și pisici sălbatice, fără a mai menționa arcul Munților Carpați, pare corect să spui că "natura este probabil cel mai mare dar al României", afirmă autorul articolului. "De aceea, pentru pasionații de drumeții montane și de ciclism, e ca și cum ar intra într-un paradis natural, o sălbăticie care nu necesită nicio tehnică specială de supraviețuire, și în care se poate ajunge cu ușurință grație unor curse ieftine cu avionul. Deloc surprinzător, ecoturismul reprezintă un sector în dezvoltare în România", a concluzionat Stephen McGrath.The Spectator este o revistă săptămânală britanică înființată în 1828. Publicația, specializată în articole de cultură, politică și actualități de importanță mondială, este deținută de David și Frederick Barclay, care dețin și ziarele The Daily Telegraph și Sunday Telegraph.
Cântărețul Alexandru Jula s-a stins din viață
Cunoscutul cântăreț de muzică ușoară Alexandru Jula a murit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Spitalul Județean din Galați. El avea 84 de ani și a ajuns la spital, luni, prezentând simptomele unui accident vascular cerebral. Surse din rândul Spitalului Județean Galați au precizat, pentru News.ro, că artistul a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică. Alexandru Jula, care prezenta simptomele unui accident vascular cerebral, a fost preluat luni dimineață, din fața blocului unde locuiește din municipiul Galați, cu o ambulanță și transportat la Spitalul Județean de Urgență din Galați, în urma unui apel la 112. Alexandru Jula s-a născut pe 24 iulie 1934, la Șimleul Silvaniei. Debutul în televiziune și l-a făcut pe 23 august 1962, iar la radio pe 1 ianuarie 1963. De la 1 octombrie 1954 a intrat în echipa Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galați, secția estradă, unde a debutat în spectacolul "Sugestii și reclamații" cu piesele "E toamnă iar" (șt. Kardoș) și "Povestea cu Ileana Cosânzeana" (Nicolae Kirculescu). Între 1965-1971 a colaborat și la premierele Teatrului "Constantin Tănase" din București ("Carnaval la Tănase", "Aventurile unei umbrele", "Al optulea magnific", etc), numărându-se printre invitații permanenți ai spectacolelor Capitalei. Din 1972, timp de 8 ani, a fost cooptat și în colectivul Teatrului "Fantasio" din Constanța. Alături de Ionel Miron și de Ilona Moțica a montat spectacolul "Fantasio Studio 1" jucat în stagiunile 1970/1971 și 1971/1972 ale teatrului constănțean. Tot alături de Ionel Miron a realizat spectacolul gălățean "Doi pe un balansoar... muzical" care a înregistrat peste 350 de reprezentații. Primul single (realizat în 1966 împreună cu Ionel Miron) a fost urmat de alte 4 apariții personale, dintre care discul editat în 1968 a înregistrat vânzări considerabile, conținând piesele "Soția prietenului meu", "Floare albă din Pireu" și coveruri. De-a lungul timpului a participat la festivaluri naționale și internaționale unde a câștigat mai multe premii, în anul 2002 fiind desemnat Cetățean de Onoare al municipiului Galați.
PNL: PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din diaspora
Senatorul PNL Florin Cîțu afirmă, sâmbătă, că ”PSD acoperă gaura la buget cu banii românilor din diaspora”, fiind aprobat în ultima ședință de Guvern un proiect de lege care prevede că se pot confisca banii românilor trimiși în țară dacă nu sunt jutificați cu documente. ”V-am avertizat și am avut dreptate! Dragnea și PSD au pus ochii și pe banii românilor din diaspora. Sumele peste 1.000 de euro urmau să fie confiscate dacă nu erau justificate cu documente. Chiar și cel care deține doar cu numele poziția de ministru al finanțelor publice ne asigura că nu se grăbesc cu o astfel de lege. Au mințit! A câta oară? Joi, la câteva săptămâni după aceste asigurări, în ședința de Guvern a fost aprobat proiectul de lege care confisca banii românilor trimiși în țară dacă nu sunt justificați cu documente. Au facut o singură «concesie». Pragul este acum de 2.000 de euro”, scrie Cîțu. Acesta explică faptul că, potrivit acestei legi, ”implicit, toți românii care trimit bani acasă sunt considerați infractori... dacă nu dovedesc cu acte că nu sunt”. ”Ironic nu? PSD-iștii strigă în gura mare zilnic despre prezumția de nevinovăție, regulă care să se aplice se pare doar PSD-iștilor. Când este vorba de restul românilor, toți suntem infractori și teroriști până ne demonstrăm nevinovăția. Sunt disperați. Nu au bani de pensii și salarii și atunci iau bani de pe unde pot. Doar să nu fie de la investitori pentru că aceștia au înteles cu ce hoți lucrează și au dublat și chiar triplat dobânzile”, mai scris Cîțu pe Facebook.
Senatorul liberal se declară convins că din iulie se vor lua și banii de la Pilonul II de pensii.
Președintele Iohannis a primit premiul „Franz Josef Strauß”
Președintele Klaus Iohannis a primit, sâmbătă, la Palatul Regal din München, premiul „Franz Josef Strauß” din partea Fundației Hanns Seidel. ”Această distincție mă onorează cu atât mai mult dacă privesc către personalitățile care, începând cu anul 1996, au primit același premiu – Henry Kissinger, Helmut Kohl sau Jean-Claude Juncker. Franz Josef Strauß spunea că Bavaria este pământul său natal (Heimat), Germania patria (Vaterland), iar Europa este viitorul. Cred că ne regăsim cu toții în această diferențiere plină de sensibilitate. Avem cu toții un cămin și o țară din care provenim, dar avem și o Europă comună, care ne aparține tuturor și ne unește pe toți”, a afirmat președintele Iohannis în alocuțiunea rostită la decernarea premiului.
Klaus Iohannis a subliniat că relațiile dintre România și Germania sunt puternice, de natură strategică și au ca fundament numeroase reușite comune, dar și dorința de a construi împreună un viitor mai bun pentru Europa. ”Germania este cel mai important partener comercial al României și al doilea cel mai mare investitor în economia noastră, cu aproximativ 7.000 de companii și peste 300.000 de locuri de muncă create”, a adăugat președintele.
Dragnea, cu iubita în Elveția
Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost însoțit în vizita oficială în Elveția de iubita sa, Irina Tănase, care a postat fotografii pe Instagram de la fabrica de ceasuri Ulysee Nardin, relatează g4media.ro. Liviu Dragnea s-a aflat săptămâna trecută în vizită oficială în Elveția.Irina Tănase, iubita liderului PSD, a devenit cunoscută, după ce l-a însoțit pe Liviu Dragnea la congresul extraordinar al partidului din 10 martie, ea stând în primul rând, între Viorica Dăncilă și Gabriela Firea.Ulterior, președintele PSD a declarat că el a decis ca prietena sa, Irina Tănase, să îi fie alături la congres și că i-a fost drag că l-a însoțit. Dragnea a spus că încă nu a cerut-o în căsătorie, iar inelul pe care aceasta îl purta nu este unul de logodnă, ci unul care "nu este scump", pe care i l-a oferit de 1 Martie.
Mai multe mașini au trecut peste trupul unui tânăr care s-a sinucis
Un bărbat s-a aruncat în cap de pe un pod, direct pe asfaltul Autostrăzii Timișoara – Lugoj, iar câțiva șoferi au trecut cu mașinile, în viteză, peste trupul neînsuflețit al acestuia, fără să își dea seama despre ce este vorba. Bărbatul de 33 de ani din Timișoara s-a dus înainte de miezul nopții de vineri spre sâmbătă, cu o mașină de ocazie până în dreptul unui pod peste autostrada Timișoara – Lugoj, spun polițiștii, iar după ce a fumat două țigări și-a sunat soția căreia i-a spus că urmează să se sinucidă. Femeia nu l-a crezut, pentru că soțul ei mai amenințase și în trecut că se va sinucide. Bărbatul a sărit, apoi, în cap, de la aproximativ șase metri, direct pe asfalt. Mai multe mașini au trecut în viteză peste trupul tânărului, fără ca șoferii să își dea seama despre ce este vorba, iar bucăți din cadavru s-au împrăștiat pe șosea. Alți conducători auto au sunat la numărul de urgență 112. Imediat, circulația pe autostrada Timișoara- Lugoj a fost blocată, iar polițistii au început cercetările. Polițiștii criminaliști au găsit și un bilet de adio în care bărbatul spune că este singurul vinovat de gestul său, că a căzut în patima alcoolului și că era depresiv, dar că își cere scuze familiei. Polițiștii încearcă să afle ce anume l-a împins pe bărbat să-și ia viața.
Liiceanu: “Nu suntem conștienți că avem ce mânca”
Filosoful Gabriel Liiceanu s-a declarat revoltat, ieri, la Bookfest, de faptul că românii nu citesc, în condițiile în care cartea este un bun la îndemâna tuturor, în România fiind înregistrați 42% de analfabeți funcționali. "Noi nu suntem conștienți de lucrurile pe care le trăim zi de zi, pentru că intră în rutina traiului nostru. Nu suntem conștienți de faptul că mâncăm și avem ce mânca, nu suntem conștienți de faptul că ne putem cumpăra o haină sau că putem citi o carte. Nu suntem conștienți absolut deloc. Asta intră în firescul vieții. Acum suntem într-un loc care oferă, bănuiesc, cam 100.000 - 200.000 de cărți. Ne mișcă treaba asta? Privim, ne plimbăm, ne bucurăm, luăm cărți, citim. Luăm mult mai multe decât putem citi, cărțile nu se vând și cu timpul necesar pentru lectură la pachet, dar le luăm. Le luăm și înotăm în ele. E un dezmăț, târgul ăsta de carte e un dezmăț. De ce un dezmăț? Pentru că după ce citești capitolul ”Lectura”, îți dai seama în ce risipă spirituală trăim", a spus Liiceanu, duminică, la lansarea volumului "China în zece cuvinte" de Yu Hua, desfășurată la standul Editurii Humanitas de la Bookfest.
